Demisionarul nehotărât de la Cultură și „cadoul” de 230.000 de euro

Ultima ispravă a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, înainte de a demisiona din guvernul tehnocrat, a fost aceea de a-i condiţiona premierului plecarea din funcţie de numirea, ca moştenitoare a portofoliului, a fostei şefe a ICR New Iork, Corina Şuteu. Aceasta a devenită cunoscută pentru opinia publică în urma expoziţiei în care au fost prezentate “opera de artă” constând, printre altele, într-un ponei roz cu zvastică.

Ultima ispravă, deoarece, cu doar o săptămână în urmă, ministerul condus de Vlad Alexandrescu a cheltuit 230.000 de euro pentru servicii de pază aferente sediului instituţiei din Bucureşti. Prin negociere directă. Firma care a câştigat acest contract a fost înfiinţată în 2012, a mai lucrat cu Ministerul Culturii şi în 2015,însă, în momentul în care a primit acest al doilea contract, se afla în procedura executării silite instituită de ANAF, pentru restanţe la toate bugetele de asigurări sociale, inclusiv la bugetul de stat. Vlad Alexandrescu încheie, odată cu mandatul său, seria de achiziţii făcute de Ministerul Culturii în domeniul pazei şi protecţiei propriului sediu începută pe vremea ultimului Guvern Boc, când a fost arvunită o societate anchetată de DIICOT.

Ministerul Culturii este păzit, pare-se, mai ceva ca o fortăreaţă, având în vedere sumele cheltuite de instituţia condusă de demisionarul nehotărât Vlad Alexandrescu. Peste 200.000 de euro a alocat, în ultima săptămână a lunii trecute, Ministerul Culturii pentru paza propriului sediu din Bulevardul Unirii.

Sute de mii de euro, prin negociere directă

Suma acoperă serviciile achiziţionate doar pentru o perioadă de 12 luni, urmând ca acest contract să fie reînnoit. Evident, direcţia de achiziţii a Ministerului Culturii nu a organizat vreo licitaţie, ci a negociat direct cu mai multe firme de profil, după care a ales-o pe cea care “a oferit preţul cel mai scăzut”.

Astfel, în data de 22 aprilie 2016, Ministerul Culturii, condus de Vlad Alexandrescu, decide să atribuie companiei de pază şi protecţie SC VOG Sistem Guard SRL Bucureşti un contractîn valoare de 1.107.036 lei cu TVA, adică peste 231.000 de euro. Potrivit anunţului de atribuire publicat pe SEAP, autoritatea contractantă a organizat o negociere directă cu şapte societăţi comerciale de profil, ale căror oferte au fost declarate, iniţial, admisibile, pentru furnizarea de servicii de pază, servicii de investigare şi de siguranţă, cu excepţia serviciilor de transport cu vehicule blindate, care urmează să fie prestate până în luna aprilie a anului viitor, la sediul central al instituţiei.

Nu este pentru prima dată când societatea VOG Sistem Guard SRL Bucureşti, cu sediul într-un apartament din sectorul 6 al Capitalei, prestează astfel de servicii pentru Ministerul Culturii. Anul trecut, mai exact în data de 30 aprilie 2015, aceleiaşi societăţi i-a fost atribuit, de asemenea, prin încredințare directă, un prim contract similar, în valoare de 1.009.703,2 lei cu TVA inclus, adică aproximativ 230.000 de euro. Contractul viza paza aceluiaşi obiectiv şi a fost încheiat, de asemenea, prin negociere directă, pentru o perioadă de 12 luni.

O firmă în permanentă schimbare

Firma care a câştigat aceste două contracte incredibile pentru paza sediului inisterului Culturii a luat fiinţă în anul 2012. Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerțului, la momentul înfiinţării SC VOG Sistem Guard SRL avea doi asociaţi, care împărţeau, în mod egal, capitalul social în valoare de 200 de lei. Este vorba despre Gheorghe Gircomu şi de Adrian Oprea, ambii având şi funcţia de administrator cu drepturi depline. Societatea avea, la acel moment, domeniul de activitate protecţie şi gardă. În martie 2012, Gheorghe Gircomu decide să-i cesioneze partenerului său tot pachetul de 50% din acţiunile firmei şi să iasă din societate. Trei luni mai târziu, însă, asociatul unic rămas în firmă, Adrian Oprea, îi revinde lui Gheorghe Gircomu cele 50% din acţiunile societăţii, acesta din urmă redevenind acţionar. Cu acelaşi prilej, societatea capătă un nou punct de lucru, în Splaiul Independenţei, din apropierea Centrului Vechi, unde a declarat că urma să desfăşoare activitatea de protecţie şi gardă.

În noiembrie 2012, Adrian Oprea renunţă la administrarea societăţii, fiind înlocuit de cătere Adriana Gircomu (cel mai probabil soţia lui Gheorghe Gircomu), iar, în februarie 2014, acţionarii firmei decid completarea obiectului de activitate al societăii cu intermedieri în comerţul specializat cu vânzarea produselor cu caracter specific, intermedieri în comerţul cu produse diverse, comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi al software-urilor, comerţul cu ridicata al componentelor şi echipamentelor electrice şi de telecomunicaţii şi lucrări de instalaţii electrice.

Cu o jumătate de an înainte ca societatea VOG Sistem Guard SRL să încaseze primul contract de la Ministerul Culturii, cei doi acţionari, Oprea şi Gircomu, s-au reunit într-o Adunare a Asociaţilor, unde au decis modificarea actului constitutiv al societăţii, modificare prin care au compensate o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în valoare de 500.000 de lei, majorând capitalul social al companiei la 50.200 de lei. Majorarea capitalului social a fost făcută, în părţi egale, de către ambii asociaţi.

Paznicul Ministerului Culturii, executat silit de ANAF

Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cei doi parteneri din compania VOG Sistem Guard SRL, Adrian Oprea şi Gheorghe Gircomu, mai deţin o companie, înfiinţată în anul 2014. Este vorba despre SC VOG Sistem Activ SRL. Soţia lui Gheorghe Gircomu, care administraeză VOG Sistem Guard SRL este acţionar, la rândul ei, într-o altă companie a grupului, înfiinatăîn anul 2015. Această firmă se numeşte SC VOG Sistem Tehnic SRL.

Deşi a încasat de la Ministerul Culturii peste un milion de lei în anul 2015, compania VOG Sistem Guard SRL este datoare la bugetul de stat cu peste 130.000 de lei, împotriva firmei, ANAF declanşând procedura executării silite. Potrivit portralului ANAF, SC VOG Sistem Guard figurează cu restanţe de 51.168 de lei către bugetul de stat, 1.822 de lei restanțe la Bugetul asigurărilor fondului de şomaj, 18.687 lei restanţe către bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi 59.431 lei datorie la bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul fiecărei datorii, Fiscul declanşând procedura executării silite. Mai mult, potrivit unei notificări a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, SC VOG Sistem Guard SRL figurează, începând cu jumătatea lunii ianuarie a anului curent, pe lista societăţilor comerciale administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În această calitate, la sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Culturii a decis să atribuie acestei societăți comerciale un contract de peste 231.000 de euro.

Potrivit bilanțurilor contabile depuse de VOG Sistem Guard SRL, în 2012, anul înfiinţării, cifra de afaceri a societăţii a fost de 658.514 lei, înregistrând un profit de 34.231 lei, numărul angajaţilor fiind necunoscut. În 2013, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1.366.443 de lei şi pierderi de 33,257 lei. Numărul angajaţilor declaraţi în 2013 a fost de 106. Anul 2014, ultimul în care a publicat bilanțul, a însemnat pentru VOG Sistem Guard SRL o cifră de afaceri de 2.864.872 de lei, dar şi pierderi de 89.255 lei, la un număr de angajaţi declarant de 250.

Contracte de 870.000 de euro

În ultimii ani, Ministerul Culturii a cheltuit sume piperate pentru asigurarea serviciilor de pază a sediului central al instituţiei. “Jurnalul Naţional” a centralizat toate aceste contracte, atribuite începând cu anul 2012, rezultând o sumă totală de 3.933.419 lei cu TVA(884.328.3 euro). Numai prin cele două contracte încheiate în 2015 şi luna trecută, SC VOG Sistem Guard SRL a încasat suma de 2.026.559,2 lei cu TVA (460.581,6 euro).

Pe locul secund al contractelor pe care Ministerul Culturii le-a încheiat pentru asigurarea sediului din Bulevardul Unirii se află SC Scorseze Security International SRL, care a primit, prin negociere directă, trei contracte, parafate în datele de 10 ianuarie, 25 aprilie şi 30 august 2013, în valoare totală de 869.408,6 lei cu TVA (193.201,9 euro), urmată de SC RO Edil Service SRL Slatina, județul Olt, cu un contract încheiat la data de 13 februarie 2012, în valoare de 544.518,7 lei cu TVA (121.004,2 euro). Pe ultimul loc în acest top se poziţionează compania SC OK Guard SRL Bucureşti, care a încheiat patru contracte cu Ministerul Culturii, în valoare totală de 492.932,5 lei cu TVA inclusă (109.540,6 euro), contracte parafate la datele de 29 octombrie şi 18 noiembrie 2013, respectiv în 30 aprilie şi 30 iulie 2014.

În 2012, păzeau “Cultura” cu o firmă investigată de DIICOT

Prima societate care a asigurat paza şi protecţia sediului Ministerului Culturii, în anul 2012, Ro Edil Service SRL Slatina, este implicată într-un dosar penal instrumentat de DIICOT, chiar în anul 2012, în care doi comisari-şefi de poliţie, Laurenţiu Lazăr şi Constantin Nedeloiu, alături de alţi doi ofiţeri din cadrul IPJ Olt, sunt acuzaţi de şantaj, evaziune fiscală, abuz în serviciu, delapidare şi spălare de bani. Împreună cu aceştia, în dosar au mai fost cercetaţi şi opt angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Olt.

Printre acuzații, procurorii specifică faptul că cei patru poliţişti sunt acuzaţi de efectuarea unor acte de cercetare penală în cauze economice faţă de mai mulţi afacerişti din Olt, în scopul determinării acestora să încheie contracte de monitorizare, pază şi protecţie cu firma RO Edil Service SRL, administrată la vremea respectivă de Valeria Lazăr, soţia comisarului-şef de poliţie Laurenţiu Lazăr, considerat de către anchetatori ca fiind liderul grupării infracţionale.

Demisie cu condiţii ce seamănă a şantaj. Corina Şuteu, noul ministru

Vlad Alexandrescu a demisionat, de facto, ieri, de la conducerea Ministeruui Culturii, după aprige controverse purtate prin scrisori deschise şi pe o reţea de socializare cu premierul Dacian Cioloş. În urma scandalului de la Opera Română, Vlad Alexandrescu a anunţat, săptămâna trecută, că renunţă la portiofoliu. Ulterior, a venit şi o replică acidă din partea preşedintelui Klaus Iohannis. Mai târziu, însă, Alexandrescu a revenit asupra deciziei şi, printr-o scrisoare deschisă adresată GDS, a acuzat mai mulţi membri ai Guvernului de acţiuni de intimidare. “Prin multe decizii şi acţiuni ale mele, am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roşia Montană sau de la Cathedral Plaza din Bucureşti. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat in Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici. Când am oprit dărâmarea casei Nanu-Muscel din Piaţa Romană, am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare direct. Faptul că, în mai multe şedinţe de Guvern, m-am pronunţat în favoarea retragerii imediate a titlurilor de doctor în cazuri de plagiat notorii (...) mi-a adus o adversitate rece a acelor miniştri care erau implicaţi”, arată fostul ministru în scrisoarea deschisă, spunând, în final, că “în momentul de faţă, cred că o reacordare a încrederii Prim-Ministrului în mandatul meu şi în reforma pe care am început-o ar fi singura cale prin care aceste reacţii ar putea fi stopate, măcar pentru o perioadă”

Ieri, Alexandrescu l-a convins pe Cioloş să o numească drept înlocuitoare a sa la conducerea Ministerului Culturii pe proaspătul secretar de stat Corina Şuteu, fostă  şefă a ICR New York, condiţionând, astfel, plecarea din fruntea acestei instituţii.

Carieră fulminantă: de la poneiul roz cu zvastică, la funcţie de ministru

Corina Şuteu a fost nominalizată de premierul Dacian Cioloş pentru funcţia de Ministru al Culturii. Ea a ocupat funcţia de director al Institutului Cultural Român din New York în perioada 2006 - 2012. Corina Şuteu a fost director al ICR New York în perioada în care la conducerea Institutului Cultural Român era Horia Roman Patapievici. Mandatul Corinei Şuteu la ICR a fost unul plin de controverse legate de Expoziţia de street art "Freedom for Lazy People" a artiştilor români IRLO, Omar şi Nuclear Fairy, deschisă pentru public între iunie-august 2008, la Galeria Română din New York. Atunci a avut loc faimosul Scandal legat de "Poneiul roz". În expoziţie figura un ponei roz desenat cu o zvastică. În expoziţie era, de asemenea, un afiş cu David şi Moise în ipostaze indecente. Horia Roman Patapievici a explicat ulterior că desenul biblic era o alegorie. Scandalul stârnit de expoziţie a dus la o campanie mediatică împotriva lui Horia Roman Patapievici şi Corinei Şuteu.