Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În raportul pe 2010, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicologie (OEDT) recunoaşte, în capitolul dedicat "drogurilor noi", că "varietatea şi numărul canabinoidelor sintetice sau a altor substanţe, care pot fi adăugate la produsele din plante, prezintă provocări în ceea ce priveşte identificarea, monitorizarea şi analiza de risc a acestora. Nu se cunoaşte aproape nimic despre profilul farmacologic, toxicologic şi de siguranţă al acestor compuşi la oameni". Pe scurt, OEDT se declară depăşit de fenomen. La nivel naţional, Direcţia Poliţiei pentru Combaterea Crimei Organizate susţine, pe bună dreptate, că nu poate interveni fără un cadru legislativ. Adică, fără actualizarea periodică a tabelelor-anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu noile substanţe apărute pe piaţă. Cât durează procesul legislativ (proiectele de modificare a oricărei legi sunt publice), "laboranţii" care produc etnobotanicele modifică formula, lungind câte-o catenă sau adăugând o moleculă în plus. Inventează astfel o nouă substanţă ce trebuie analizată, pusă pe lista celor interzise şi apoi votată. E "cooperativa munca în zadar"... În aceste condiţii, în care nimeni nu-şi bate capul să caute soluţii prin alte texte de lege, singura salvare pare să vină din partea autorităţilor locale.
Primul oraş care a declarat război pe faţă etnobotanicelor a fost Bacăul. Conform referatului ce însoţeşte proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul municipal Bîrzu Ilie, Bacăul a fost şi primul oraş din România în care a apărut în 2008 un astfel de "magazin de vise". De atunci şi până astăzi, numărul lor a ajuns la 25. La 29 octombrie a.c., Consiliul Local al municipiului Bacău a adoptat Hotărârea nr. 358 prin care: "activitatea de comercializare a produselor de tip etnobotanice/psihoactive (care se autorizează pe codul CAEN 4776 «Comerţ cu amănuntul al florilor, plantelor şi semniţelor, comerţ cu amănuntul al animalelor de companie şi al hranei pentru acestea, în magazine specializate»), în spaţii amenajate pe raza municipiului Bacău, se va desfăşura doar cu asigurarea unei distanţe minime de 1.000 m faţă de unităţile şi instituţiile de învăţământ şi educaţie, lăcaşurile de cult, instituţiile religioase, instituţiile de cultură, instituţiile publice, locurile de agrement şi distracţii, gară, autogară, altele similare". Luaţi harta oricărui oraş din România şi haşuraţi cercurile având drept centru punctele mai sus enunţate plus "altele asemenea" şi-o să ajungeţi la concluzia că moldovenii, atunci când se ambiţionează, sunt geniali. Ba chiar mai mult decât atât... Pentru a nu apărea societăţi de tip "paravan", hotărârea mai prevede că "în cazul desfăşurării activităţilor prevăzute în cod CAEN 4776 (n.r. – vezi mai sus), solicitantul va face dovada că este autorizat conform art. 4 din Legea nr. 75/1995, în cazul comercializării seminţelor şi materialului săditor (n.r. – multe dintre etnobotanice sunt vândute ca şi îngrăşăminte pentru plante)" şi, în plus, "va prezenta o declaraţie, sub semnătură privată, dacă obiectul de activitate cuprinde sau nu comercializarea produselor de tip etnobotanice/psihoactive".
Efectele acestei hotărâri de consiliu vor fi vizibile abia după 5 decembrie, dată până la care patronii magazinelor de vize au fost somaţi, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, să intre în legalitate.
La 23 noiembrie a.c., şi Consiliul Local al Primăriei Galaţi a decis, în unanimitate, că "de la 1 decembrie 2010 se interzic, în municipiul Galaţi, fabricarea, producerea, achiziţionarea, depozitarea, deţinerea, distribuţia, oferirea, transmiterea, intermedierea, comercializarea şi utilizarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope de orice fel, inclusiv a precursorilor şi a derivaţilor (compuşi, amestecuri)".
Primarul din Braşov, George Scripcaru a dat o dispoziţie pentru interzicerea comercializării etnobotanicelor în oraş la 5 noiembrie a.c., a doua zi după ce trei adolescenţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani, au fost luaţi cu Salvarea de la un bal al bobocilor. La 27 noiembrie a.c., Consiliul Local Braşov a adoptat hotărârea conform căreia "se interzice comercializarea, deţinerea şi distribuirea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope de orice fel, care aduc atingere sau pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, ordinea şi liniştea publică, altele decât cele al căror regim juridic este reglementat prin legislaţia în vigoare".
La 26 noiembrie a.c., Primăria Craiova a decis interzicerea eliberării de autorizaţii pentru magazinele care vând produse etnobotanice, municipalitatea dispunând, totodată, ca actele administrative eliberate în acest sens să-şi înceteze valabilitatea.
Situaţia cea mai dramatică este însă în Bucureşti. Aici, "magazinele de vise" concurează, la număr, doar covrigăriile. Nimeni n-a reuşit să ţină evidenţa adolescenţilor aduşi, sub influenţa etnobotanicelor, la Spitalele de Urgenţă sau la cel de Psihiatrie. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti atrăgea atenţia că în apropierea a 39 de şcoli sunt magazine care vând etnobotanice sau alte produse cu efect nociv asupra elevilor. Prima primărie de sector care a anunţat că va trage obloanele "magazinelor de vise" a fost cea a Sectorului 6. Primarul Cristian Poteraş a convocat la 16 noiembrie a.c. o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, în care a fost adoptat un proiect de hotărâre iniţiat chiar de edil. Conform acestui act, "se interzice comercializarea substanţelor halucinogene, a oricărui tip de substanţe etnobotanice şi asimilate acestora, plante, prafuri şi ceaiuri de acest fel şi în acest scop cu efecte halucinogene, euforice, cât şi cu efect similar acestora, în orice formă ori ambalaj de prezentare, pe o rază de 1.000 de metri în jurul unităţilor de învăţământ, spaţiilor destinate procesului de învăţământ, unităţilor de cercetare ştiinţifică, bibliotecilor, căminelor, internatelor, cantinelor, caselor de cultură ale studenţilor, caselor corpului didactic, caselor universitare, taberelor şcolare, bazelor şi complexelor cultural-sportive, parcurilor şi locurilor de agrement, palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor de pe raza Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti". Înainte ca această hotărâre să fie adoptată, în Sectorul 6 fuseseră deja închise toate "magazinele de vise" ce funcţionau în apropierea şcolilor.
La 29 noiembrie a.c., şi Consiliul Local al Sectorului 1 a decis interzicerea "magazinelor de vise". Hotărârea, a cărui iniţiator este primarul Andrei Chiliman, "interzice comercializarea plantelor şi substanţelor destinate direct sau indirect consumului uman, în vederea producerii unor efecte halucinogene, euforice sau psihotrope a căror comercializare nu este supusă unui alt regim de autorizare, conform legii, indiferent de forma de prezentare: ceaiuri, prafuri, îngrăşăminte pentru plante, la o distanţă mai mică de 2 km de o unitate de învăţământ, bibliotecă, casă de cultură, bază cultural-sportivă, spital, parc sau loc de joacă pentru copii".
O altă primărie care a reacţionat a fost cea a Sectorului 4, unde primarul Cristian Popescu – Piedone a decis înfiinţarea unor echipe "de noapte" care să controleze permanent activitatea acestor magazine.
La nivelul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, reacţiile sunt lente, iar efectele, până acum, zero. Există un proiect de hotărâre, iniţiat de consilierul general Horia Scarlat, conform căruia "se interzice amplasarea punctelor de comercializare a «drogurilor legale», a substanţelor halucinogene declarate legale, a oricărui tip de substanţă etnobotanică şi asimilate acestora, plante, prafuri şi ceaiuri de acest fel şi în acest scop, cu efecte halucinogene, euforice, cât şi cu efect similar acestora, în orice formă ori ambalaj de prezentare, pe o rază de 1.000 m în jurul unităţilor de învăţământ şi a spaţiilor de cazare pentru elevi şi studenţi de pe raza municipiului Bucureşti". Ar fi eficientă o astfel de măsură? Horia Scarlat susţine că da, "în Bucureşti sunt foarte multe unităţi de învăţământ şi, practic, ca să respecţi legea, trebuie să ieşi cu magazinul din oraş". În acest moment, proiectul este încă în stadiu de avizare.
Există deci soluţii pentru interzicerea "magazinelor de vise"? Cetăţenii fiecărui oraş trebuie să sesizeze această problemă, în scris, primarului lor. El e obligat să ia act de aceste nemulţumiri şi să acţioneze în consecinţă. Nu are nici un fel de reacţie acel primar? Nu-l mai votaţi, la alegerile locale puterea electoratului cântăreşte mai greu.
"Principiile morale, mai puternice decât orice lege"
La Făgăraş, primarul a tranşat lucrurile din start. A anunţat că nu va semna acordul de funcţionare pentru nici un "magazin de vise". Unul singur a îndrăznit să-şi deschidă taraba cu etnobotanice în urbe. După două luni, primarul Sorin Mănduc l-a dovedit. "La noi există obligaţia ca orice comerciant să aibă un acord de funcţionare din partea Consiliului Local. Şi nu se poate da acest acord dacă populaţia din zonă se plânge de vreun disconfort, poluare fonică ş.a.m.d. Cel cu magazinul de vise nu avea acordul de funcţionare. Oricum nu i l-aş fi dat!", recunoaşte primarul. "Am trimis zilnic Poliţia peste el, să-l someze să intre în legalitate. A fost amendat de câteva ori, pentru că nu avea acordul, apoi a închis, însă aveam informaţii că vindea între orele 22:00 şi 4:00. Într-o zi, o tânără care consumase etnobotanice a leşinat pe stradă, chiar în faţa Primăriei. Le-am spus celor din Poliţie – «faceţi ce ştiţi, numai închideţi-l! Noi nu oficializăm moartea pe stradă!» Ş-a fost o birocraţie excesivă, aşa, n-a mai rezistat, în octombrie 2009 deschisese magazinul şi-n decembrie l-a închis". Sorin Mănduc consideră că legile care permit existenţa unor astfel de magazine sunt strâmbe. "Legea e făcută de om şi poate fi greşită. Principiile morale sunt făcute de altcineva şi trebuie să fie mai puternice decât orice lege. Eu nu-mi asum riscul ca, nefăcând nimic, să distrug viaţa unui copil care poate astăzi e olimpic, şi mâine ajunge la Urgenţă, din cauza unor prafuri!" Sorin Mănduc are 36 de ani, doi copii şi este de profesie cadru didactic.
Va urma: Patru proiecte legislative împotriva comerţului cu etnobotanice
