Pe Râul Mare, vile la mai mare

Râul de Mori, Retezat. 18 km de Ha­ţeg pe drumul spre Petroşani. Cunoscută în special pentru cetăţuia notorie din romanul lui Jules Verne "Cas­telul din Carpaţi", localitatea este de mult timp ţinta unor şmecheri cu bu­zunarul gros, care şi-au trântit vilele pe unde au considerat ei că se în­tre­pătrund mai bine cu natura. Unii dintre proprietari au stabilit că malul Râ­u­lui Mare este locul ideal. Care mai mici, care mai mari, în funcţie de potenţa financiară a fiecăruia. Con­form localnicilor, multe dintre ca­se­le din zonă sunt ale unor poliţişti, avo­caţi, magistraţi sau politicieni din ju­de­ţul Hunedoara care, pentru a se re­la­xa după îndelungile şi obositoa­re­le ore de muncă, au ales această zo­nă din preajma Parcului Naţional Re­tezat. Primăria zice că Apele Ro­mâ­ne au avizat construcţiile, Apele zic că nu, dar vor să ştie cine a mers cu jalba şi mai ales unde.

L-am căutat pe primarul din Râul de Mori pentru a lămuri chestiuni le­ga­te de retrocedări mai mult decât ci­u­date în zonă, dar şi pentru auto­ri­za­ţiile de construcţie pe care Primăria le-a dat de-a lungul timpului celor care au dorit neapărat să audă râul cum le susură dimineaţa. Primarul nu era în birou. "Este la o întâlnire cu so­cialiştii", ne-a răspuns secretara. "Unde?", am întrebat noi, "la judeţ, la Deva?". "Nu, dom’le, la Căminul Cultural, că acolo se strâng so­ci­a­liş­tii", a venit răspunsul. Dar primarul este penelist, de ce să prezideze el o în­tâl­nire a socialiştilor?

În sala mare a Căminului, zeci de socialişti au ve­nit la chemarea pr­i­marului Niculiţă Mang. După vreo ju­mătate de oră, în­tâlnirea ia sfârşit. Pri­marul iese puţin obosit. Îi spunem de ce-l căutăm. "Poftiţi la Primărie. Am bătăi de cap cu socialiştii ăştia. Le­gea cu ajutoarele sociale s-a schimbat, iar unii nu înţeleg asta", se des­tăi­nuie primarul, dând astfel o nouă de­finiţie socialismului. Dar ce aş­tep­tări să ai de la un primar care nu face di­fe­renţa între domeniul public şi cel pri­vat al instituţiei pe care o conduce. Când l-am chestionat despre modul în care Primăria Râul de Mori s-a ales cu o halcă zdravănă din Retezat, Mang a ţinut să precizeze că totul este legal, deoarece terenurile pe care şi le-a însuşit Primăria fac parte din do­meniul public-privat al acesteia. "Din domeniul public sau privat?", am repetat întrebarea. "N-aţi înţeles, din domeniul public-privat", a fost răs­punsul primarului.

Între comună şi barajul din amon­te sunt vreo 20 de kilometri. De o par­te şi de alta a drumului, vilişoare, vile, viloaie. Unele retro, altele mo­der­ne. Unele cu foişor, altele fără, după gust. Unele finalizate, altele la roşu că, deh, e criză! Frumuseţea aces­tui loc este alterată de construc­ţiile ridicate la întâmplare, cu acceptul prealabil al Primăriei lui Mang. Unele dintre vile sunt construite în albia majoră a râului, altele chiar matca râului, lucru clar interzis de lege. Primarul Mang a ţinut să sublini­e­ze că toate casele construite pe malul râului au avize de la Apele Române Târgu-Mureş.

În schimb, oficialii Administraţiei Naţionale "Apele Române" – ANAR – spun că există o lege care interzice am­plasarea construcţiilor în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice/sociale, inclusiv de noi locuinţe şi anexe ale acestora. "În consecinţă, conform prevede­rilor şi statutului său, Administraţia Naţio­na­lă «Apele Române» nu a emis/emi­te avize de gospodărire a apelor pentru aceste gen de investiţii în zona inundabilă", se arată într-un document al instituţiei. Cu toate că aceste construcţii încalcă legislaţia, ANAR a precizat că nu s-au aplicat sancţiuni contravenţionale de  re­pre­ze­n­tanţii săi de la Administraţia Ba­zinală de Apă Mureş, deoarece, din in­formaţiile pe care le deţin în pre­zent, construcţiile existente nu se află în zone inundabile. Simona Ţandrea de la Apele Mureş nu a vrut să ofere nici un fel de informaţii legate de acest subiect. "Aceste informaţii sunt secrete. Poate le-au dat avize cei de la Sistemul Hidrotehnic Hunedoara", a precizat angajata Apelor. Grigorie Burian, directorul Sistemului Hi­dro­tehnic Hunedoara, cunoaşte situaţia de la Râul de Mori, dar a declarat că trebuie să ştie exact despre ce case este vorba. Mai mult, Burian voia să ştie mai ales cine a făcut reclamaţia, ca să poată, chipurile, face verificări.

În conformitate cu Legea apelor, construcţiile realizate în albiile majore inundabile pot fi asumate de pro­prietar, care prin declaraţie no­ta­ria­­lă se obligă să nu solicite des­pă­gu­biri de la stat în caz de calamitate. În ultimii zece ani, conform aceleiaşi instituţii, nu s-au înregistrat inundaţii în zonă, datorită acumulării permanente Gura Apelor din amonte şi astfel debitul pe Râul Mare este controlat. Localnicii spun însă altceva. Dacă nu există nici un pericol, de ce barajul are un deversor de ape mari? Pericolul de inundaţii există, mai ales că apa se infiltrează tot mai mult într-unul dintre versanţi, iar când se face golirea de fund a barajului nivelul râului creşte simţitor.