Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final

Armatorul sirian Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului de marfă Iman T, la bordul căruia autoritățile române presupun că a părăsit țara Omar Hayssam, în anul 2006, rămâne să execute cei șapte ani de închisoare, la care a fost condamnat în 2014 de către Înalta Curte de Casațe și Justiție. Deși Omar Hayssam a cerut instanței, în mod repetat, să fie audiat în dosarul propriei sale fugi, magistrații care l-au condamnat pe Tartoussi, dar și pe frații lui Hayssam au refuzat sistematic acest lucru. În 2014, aceiași judecători au decis să anuleze sentința dată, cu doi ani înainte, de Curtea de Apel Oradea, care a pronunțat achitări în acest dosar.

După un proces care a durat zece ani, unul dintre afaceriștii sirieni acuzați de implicare în fuga lui Omar Hayssam din România, afaceristul Mustafa Tartoussi, a pierdut definitiv bătălia cu statul român. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să respingă cererea de revizuire formulată de Tartoussi împotriva unei decizii definitive, pronunată de aceeași Instanță Supremă, în octombrie 2014. “Respinge cererea formulată de apelantul revizuent Tartoussi M. Mustafa privind suspendarea, în parte, a executării deciziei penale nr. 309/A/17.10.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 695/35/2009. Respinge cererea de probatoriu, formulată de același inculpat”, se arată în minuta deciziei judecătorilor ÎCCJ.

Condamnări grele

Reamintim faptul că, în 7 octombrie 2014, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis apelul formulat de DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea, împotriva unei sentinţe penale pronunțate de Curtea de Apel Oradea în data de 8 octombrie 2012, prin care Mustafa Tartoussi și frații lui Omar Hayssam, Omar Mokhles și Omar Mahmoud, au fost achitați, pe fond, pentru implicare în fuga sirianului condamnat, ulterior, pentru iniţierea operațiunii răpirii celor trei jurnaliști în Irak, în anul 2005. Judecătorii, în apel, au desființat, în parte, soluţia atacată de parchet și, rejudecând, au decis să îl condamne pe Mustafa Tartoussi la o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare și la alți cinci ani interzicerea unor drepturi civile, ca pedeapsă complementară. Omar Mokhles și Omar Mahmoud au primit, în același dosar, condamnări de câte cinci ani de închisoare cu executare.

Mustafa Tartoussi a încercat să suspende executarea acestei sentințe încă de anul trecut, la instanţa de executare, respectiv la Curtea de Apel Oradea. În 30 martie 2017, judecătorii orădeni au decis să respingă această cerere, ca neîntemeiată.

În 2012, cei trei fuseseră achitați

În octombrie 2012, Curtea de Apel Oradea a decis, judecând pe fond acest dosar, să-i achite pe Mustafa Tartoussi și pe frații Omar Mokhles și Mahmoud. Soluția a fost pronunțată de un judecător pe care sistemul l-a vânat, atât înainte, cât și după pronunțarea ei. Este vorba despre judecătorul Traian Muntean, în prezent pensionat, și care a acuzat-o, în urmă cu 11 ani, pe șefa echipei de inspecție a Inspecției Judiciare, procuroarea Elena Rădescu, desemnată să coordoneze controlul asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, de abuz în serviciu, favorizarea infractorului și reținere sau distrugere de înscrisuri. Mai exact, judecătorul susține că procuroarea Rădescu i-a fabricat, în anul 2002, un dosar de corupție, pentru a-l favoriza pe controversatul afacerist Viorel Stiube, fost acționar la FC Bihor. În 2006, după ce a fost suspendat din magistratură, Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe judecătorul Traian Muntean, instanța constatând că acuzațiile formulate în rechizitoriu de către Elena Rădescu sunt lipsite de suport probator și că faptele nu există.

La data de 8 octombrie 2012, Traian Muntean a decis achitarea celor trei inculpați în dosarul fugii din România a lui Omar Hayssam, după ce a constatat că anchetatorii au prezentat în fața instanței doar probe din care reieșea faptul că Omar Hayssam a părăsit teritoriul României, nu însă și probe din care să rezulte și modalitatea prin care acesta a ieșit din țară. Asta, în ciuda faptului că, în instrumentarea acestui dosar, procurorii DIICOT au colaborat strâns cu Serviciul Român de Informații, care, teoretic, ar fi trebuit să-l monitorizeze nonstop pe sirian, după eliberarea acestuia din penitenciar, în 2006, pe motiv de afecțiuni grave de sănătate.

Fuga, în varianta procurorilor

Mukhles Omar, Mahmoud Omar și Mustafa Tartoussi au fost trimși în judecată, în 2007, de DIICOT, pentru înlesnirea ieșirii din țară a unei persoane despre care se știa că este acuzată de terorism. Mai exact, Tartoussi i-ar fi ajutat pe frații Omar să planifice și să-l scoată pe Omar Hayssam din România. Conform anchetatorilor, în perioada 23-30 iunie 2006, Tartoussi ar fi organizat ca Hayssam să plece, în noaptea de 29 spre 30 iunie același an, prin Portul Constanța, la bordul navei Iman T, pe care Tartoussi o deținea încă din anul 2000. Mai exact, acesta deținea nava prin intermediul firmei sale, Tartoussi Shipping SRL, pe care a achiziționat-o de la un armator sub pavilion Coreea de Nord. Procurorii spun că același Tartoussi a pregătit și a asigurat transferul lui Omar Hayssam din zona Constanța în interiorul portului, a asigurat logistic ca fugarul să nu fie identificat și oprit de autoritățile portuare sau de poliția de frontieră, a ajutat la pătrunderea conspirată a lui Hayssam la bordul navei, fără ca echipajul să afle, și că a asigurat securitatea transportului, atât în porturile și în apele teritoriale românești, cât și în cele de tranzit, până în Siria. O altă acuzație de la dosar a fost aceea că, din analiza comunicațiilor privind locurile în care s-a aflat Mustafa Tartoussi și a apelurilor de la și către numerele de telefon ale fraților Omar, a rezultat că preluarea lui Hayssam s-a efectuat în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, în intervalul 00:12-02:37, de la un punct situat în afara portului, de pe un traseu aflat în zona reședinței din Constanța a lui Mustafa Tartoussi.

Hayssam susţine că a ieșit din țară cu mașina, prin Vama Veche

În septembrie 2013, după ce Omar Hayssam a fost adus în România, în condiții neelucidate nici la această oră, și după ce DIICOT a atacat la Înalta Curte, cu apel, sentința de achitare pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Omar Hayssam a formulat mai multe cereri pentru a fi audiat în procesul în care se judeca, culmea, tocmai dosarul fugii sale din România. Completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, însă, în mod incredibil, aceste cereri. Și nu o singură dată, ci chiar de două ori. Astfel încât procesul fugii din țară a lui Hayssam s-a judecat și s-a soluționat fără audierea subiectului care făcea obiectul acestui proces.

Ulterior, în cadrul unui interviu acordat, din penitenciar, postului de televiziune Antena 3, Omar Hayssam a dezvăluit faptul că dosarul în care au fost condamnați frații săi și Mustafa Tartoussi nu se bazează pe nicio probă reală. Asta, deoarece sirianul susține că, în vara anului 2006, nu a părăsit România la bordul navei Iman T., ci cu mașina, prin punctul de trecere a frontierei Vama Veche.

Dosarul s-a aflat pe masa instanţelor timp de zece ani. După achitările rușinoase încasate de DIICOT, în 2012, în 2014 Înalta Curte a întors soarta dosarului, pronunțând condamnări. Fără însă a asculta și versiunea fugarului Omar Hayssam