Puteri extinse pentru comisiile de anchetă

Deputata PSD Oana Florea, şefa Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, a anunţat că va depune un proiect de lege care să înlesnească ancheta parlamentară. Astfel, persoanele care nu se prezintă la audierile comisiilor speciale din Parlament, nu livrează informaţii utile anchetei sau nu pun la dispoziţie documente sau alte probe riscă o pedeapsă de până la trei luni de închisoare.

„Refuzul persoanelor citate la comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani”, se arată în proiectul de lege. Iniţiativa legislativă este menită să prevină pe viitor blocajele instituţionale care au apărut în activitatea Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, Florea apreciind că între comisie şi parchete a fost „o colaborare zero” iar anul trecut, în doar patru luni, s-au luat patru decizii în cadrul CCR, pentru că nu exista un cadru clar în ceea ce priveşte comisiile de anchetă. Proiectul se inspiră în proporţie de 80% din sintagme şi principii atestate în deciziile CCR care se referă la activitatea Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009. În proiect se subliniază că ancheta parlamentară „nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat”. Totuşi, proiectul de lege iniţiat de Oana Florea vizează dreptul Comisiei de anchetă de a cita „orice persoană” care ar putea servi la aflarea adevărului despre alegerile din 2009. Până acum, Curtea Constituţională a stipulat în deciziile luate în 2017 că obligaţi să vină la audieri sunt doar persoanele care lucrează în instituţii subordonate Parlamentului, iar angajaţii celorlalte instituţii ale statului sunt obligaţi să răspundă întrebărilor comisiilor parlamentare de anchetă fie prin audiere, fie oferind răspunsuri scrise. Proiectul limitează dreptul de a răspunde în scris. „În cazuri excepţionale, doar cu acordul comisiei de anchetă, persoana citată poate să răspundă în scris, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă”, se mai arată în proiect.

Gabriel Oprea, Florian Coldea şi Codruţa Kovesi nu au dat curs invitaţiilor la audieri făcute de comisia de anchetă. Kovesi a trimis mai multe epistole către comisie. Justificările şefei DNA de a nu se prezenta la audieri au fost că procurorii nu pot fi citaţi sau obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa comisiilor parlamentare, dar şi că nu deţine informaţii care să ajute ancheta.