Verdictul Academiei: jaf în Parcul Naţional Retezat. Au fost identificaţi gândacii cu două picioare care distrug ecosistemul forestier

Silvicultura romaneasca este asemenea unui clinici universitare in care opereaza brancardierii. O spun de aproape douazeci de ani. De tot atat timp, liceele silvice si facultatile de profil – din Brasov, Suceava, Oradea – "varsa in productie" padurari, tehnicieni si ingineri silvici abia alfabetizati, cu examene si diplome cumparate. Acestia se adauga unui corp silvic mai vechi, inca in putere, precis diagnosticat de corifeul silviculturii Marin Dracea in urma cu 80 de ani: "Romania paseste pragul vremurilor moderne fara un suflet forestier, care este singura garantie a pastrarii padurilor si a intocmirii unei bune economii forestiere a unei tari". Silvicultorii cu vocatie sunt putini si, aproape fara exceptie, sunt intimidati, amenintati, periferizati si exclusi din "sistem". In decembrie 2011, pe forumul de "conservare a biodiversitatii", prof. dr ing. M.D., dascal la Facultatea de Silvicultura din Suceava, scria: "E trist, dar nesilvicultorii au inceput sa se ocupe mai serios de soarta padurii decat noi, care iesim periodic cu mesaje care nici macar pe noi nu ne mai conving".

Ireparabilul atentat la mediu
Cu firesti particularitati, chipul had al Romaniei actuale este unic si ubicuu. In justitie, in invatamant, in me­dicina, mezelarie, in jurnalism, in sec­torul bancar, in cel al reparatiilor de sosele si in cel al practicilor cre­din­tei ortodoxe, lacomia si imoralitatea fac casa buna. Dar, daca pe unele do­menii remedierile sunt posibile, preju­diciile aduse mediului, prin distrugerea ecosistemului forestier – ga­ran­tul vietii unui teritoriu – sunt ire­cu­perabile, fiindca agresivitatea teh­nicii moderne incapute pe mana prostilor nu mai poate fi compensata de ritmurile cuminti ale naturii. Druj­b­a, buldozerul, TAF-ul si remorca sunt armele "pasnice" ce predau ca­da­vrele vegetale rentabilelor morgi in­dus­triale: gatere, colosi mancatori de lemn – precum Egger-Sche­wei­gho­fer si Cronospan –, tre­nuri si va­poa­re cu cherestea.

La aceasta ora, "sistemul" silvic ro­­ma­nesc – fie ca este vorba despre pa­durile statului – administrate de RNP Romsilva –, fie de cele private, se afla sub flagelul imoralitatii speci­a­listilor silvici de toate gradele, su­pusi interesului propriului buzunar sau al ecoteroristilor cu mansete albe, aflati dincolo de usi capitonate si garzi de corp. Crimele savarsite asupra vegetatiei si salbaticiunilor – victime mute –, sunt ferite indelung de ochii publicului si de cei ai presei. De unde si intarzierea descoperirii lor.

Defrisari "la ras" in Parcul National Retezat Defrisarile de pe Raul fies, din Parcul National Retezat – sub pretextul atacului gandacului Ips Tipographus –, patronate in vara acestui an de Ocolul Silvic "Retezat" (ocol al RNP Romsilva), de Administratia PN Retezat, de Consiliul fitiintific al PN Retezat si de ITRSV Timisoara – in ciuda semnalelor de presa si din societatea civila – sunt patognomonice pentru putreziciunea silviculturii romanesti de azi. Iar concluziile Comisiei Academiei Romane, finalizate in noiembrie 2011, confirma fara echivoc situatia grava.

Padurile in cauza, aflate in "zona-tampon" a PN Retezat, sunt incadrate in grupa I – paduri cu functii speciale de protectie – indeplinind rol de protectie a solului, a apelor, precum si cel de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier. In caz de necesitate, interventia umana permisa in aria lor vizeaza, conform legii si regimului de parc, doar tratamente silviculturale care sa asigure regenerarea naturala si, exclusiv, lucrari speciale de conservare. Exploatare, nicidecum. Cazul de necesitate ivit in Retezat este unul pretextual, devenit clasic in silvicultura romaneasca: atacul gandacului Ips Tipographus, cel care produce inrosirea, urmata de uscarea si albirea molidisurilor. Sub motivatia infestarilor masive, in Romania de dupa 1989 s-au defrisat importante suprafete de arbori sanatosi. Faptul a fost si este posibil prin cardasia dintre agentul comercial, administratorul silvic si organele de control silvic ale statului. In PNR "tripleta" a functionat impecabil in 2011, beneficiind si de batista pe tambal pusa de Administratia PN Retezat si Consiliul fitiintific al acestuia, conduse tot de silvicultori.

Civili alarmati si specialisti inerti
Survoland zona si frapat de agresivitatea exploatarii, prima sesizare media a facut-o omul de afaceri Romeo Dunca. Echipa Laurei Oana, de la Antena 1 Deva, a realizat intaiul reportaj, ajutata fiind (sub aspecte de specialitate) de inginerul silvic Gheorghe Cionoiu (cunoscator si impatimit al Retezatului, stabilit in Germania), si de inginerii silvici pensionari Walter Frank (expert Green Peace) si Guido Toniutti (fost sef al Ocolului Silvic Retezat), oameni cu o uriasa vocatie si probitate profesionala. Constatarile au fost dramatice: se exploatasera mii de metri cubi de arbori verzi, sanatosi, de diametre impresionante. Aborii infestati ramasesera pe loc, ca si resturile celor proaspat taiati, ele devenind astfel o noua sursa de infestare si, implicit, pretext de extindere a defrisarii. Buldozerele deschisesera nenumarate drumuri de sus in jos, in versant, menite ulterior eroziunii solului. In ciuda realitatii, directorul Directiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat, dadea insa asigurari ca este vorba doar despre lucrari de combatere a daunatorilor. Scrisorile adresate Academiei Romane, de Gheorghe Cionoiu, apoi de o serie de organizatii neguvernamentale ecologice, au generat constituirea unei comisii de studiu sub coordonarea acad. Victor Giurgiu, ale carei concluzii nu lasa loc indoielii: "Recoltarea arborilor de catre agentul economic s-a facut, cu prioritate, pe criterii valorice, arborii debilitati sau in curs de uscare ramanand in picioare (...) S-a constatat o cvasitotala lipsa de supraveghere din partea personalului din cele doua administratii (OS Retezat si Administratia PN Retezat (...) La situatia descrisa s-a ajuns ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu a personalului de specialitate din OS Retezat si din Administratia PN Retezat (...) Chiar si dupa semnalarea in media a neregulilor amintite, cele doua structuri au negat realitatea si au transmis informatii «linistitoare», pe baza carora conducerile Ministerului Mediului si ale Regiei Nationale a Padurilor au facut declaratii publice fara acoperire. Implicarea, la timpul oportun, a Consiliului fitiintific al PN Retezat si a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ar fi fost necesara".