Aristina Saileanu, eroina in pantaloni din Lapus

Vanata de gloante si fugarita cu cainii, femeia marturiseste ca nu a cunoscut teama, iar cel mai greu i-a fost la capatul celor 11 ani de temnita.

La doar 18 ani o femeie a fost alaturi de grupul condus de Nicolae Pop, pentru aproape patru ani. Vanata de gloante si fugarita cu cainii, femeia marturiseste ca nu a cunoscut teama, iar cel mai greu i-a fost la capatul celor 11 ani de temnita.

„Eu eram doar o fata aruncata de evenimente printre ei, in munti", spune cu modestie Aristina Saileanu, fiica lui Nicolae Pop. Parintele ei, un padurar din Muntii Tiblesului, a devenit liderul celei mai numeroase grupari de rezistenta din Tara Lapusului. Ea i-a insotit patru ani, cat au fost haituiti de securisti.

Doi studenti, Vasile Hotea si Ion Rus, luati la ochi de autoritati pentru opiniile lor si adapostiti de padurar in gospodaria sa au fost motivul pentru care pe numele lui Nicolae Pop a fost emis un mandat de arestare. Atat Aristinei, cat si tatalui ei, organele de ancheta le propusesera sa participe la prinderea celor doi, dar si a altor fugari.

„Tata, vine Securitatea!"

In seara zilei de 12 mai 1949, mai multi securisti au incercat sa-l aresteze pe Nicolae Pop. Padurarul a iesit in pragul casei cu arma de serviciu, dar, afland motivul vizitei, a cerut un ragaz pentru a-si lua uniforma de padurar ca sa o preda Ocolului Silvic. Omul si-a luat arma de vanatoare, a sarit pe un geam in spatele casei si a fugit.

In aceeasi noapte, Nicolae Pop, insotit de alti cativa fugari, l-a eliberat pe Vasile Pasca, escortat de cei care venisera sa-l aresteze pe padurar. Atacati noaptea cu o pusca cu 32 de cartuse, securistii s-au ingrozit. Ecoul muntilor i-a facut sa creada ca numarul atacatorilor este urias. "A doua zi, pe la ora unu’, s-a impanzit campul de atata Securitate si soldati. Aveam o moara pe raul din spatele casei, m-am dus acolo si am strigat: ´ Tata, vine Securitatea!»", povesteste Aristina. Iar acesta i-a raspuns: „Vino cu mine!". Aristina si fratele sau Ichim si-au urmat parintele. Ceea ce Nicolae Pop credea ca va dura doua, trei saptamani s-a transformat intr-o haituiala de patru ani.

Altarul din busteni

Grupul format in jurul lui Pop a avut sansa unui lider puternic si echilibrat, care i-a indemnat sa nu traga cu arma in soldati. „Ei sunt nevinovati. Sunt copii. Trageti in aer sau la picioare", le spunea acesta. Un om iubit si cunoscut prin Muntii Lapusului, padurarul a gasit sprijin in toate satele.

Dupa fuga padurarului, sotia acestuia a fost arestata si batuta trei luni in arest. Oamenii care veneau sa o ajute erau batuti si interogati, desi Nicolae Pop evita sa-i puna in pericol.

Atanasie Oniga, preotul greco-catolic din Lapusul Romanesc, a fugit si el in munti dupa ce a fost acuzat ca i-a instigat pe sateni sa se opuna unificarii religioase. Despre el spune Aristina ca i-a ajutat pe oameni sa-si pastreze credinta si evlavia atunci c‚nd erau in catarea armelor. El le slujea in fiecare zi de sarbatoare, transformand in altar bustenii din padure.

Gasit pe marginea drumului

„Atunci erai in voia Domnului. Nu mai stiai de frica. Dupa aceea stateam si ne gandeam la toate prin cate am trecut", glumeste femeia care a supravietuit patru ani in munti. Pentru a nu fi recunoscuta de oamenii care isi faceau treaba prin padure, Aristina a imbracat toata aceasta vreme numai haine barbatesti. Alerga zeci de kilometri pe zi prin padure, insotindu-i pe partizani. „Nu a fost greu. Tineretea le invinge pe toate". Grupul a supravietuit construindu-si bordeie prin paduri, dar, mai ales, datorita ajutorului dat de Mariuca, sotia padurarului. Femeia le pregatea provizii si le trimitea fugarilor prin oameni care se duceau dupa lemne in padure.

Incercuiti de mai multe ori, fugarii au scapat ca prin gaurile acului, dar in iarna anului ’52, Securitatea si-a intarit fortele pentru a captura grupul lui Nicolae Pop. Grupul se dispersase pentru a fi mai greu de prins, dar urmaritorii erau „cata frunza de fag".

Acesta ajunsese insa la un capat unde nu mai era nevoie de nici un fel de arma pentru a fi doborat. Nicolae Pop a privit cum soldatii i-au devastat mandra gospodarie si apoi au incendiat-o. „Putea atunci sa-i impuste pe toti, dar nu a facut-o...". La scurt timp o pareza l-a lovit pe barbat, iar acesta a fost luat in grija de o familie din satul Ungureni.

Tradarea

Barbatul simtea viata scurgandu-i-se din trup si a cerut sa fie lasat in drum. Altfel, ii era teama ca Securitatea i-ar fi hartuit familia si pe sateni ani de-a randul, crezandu-l inca viu.

Militienii l-au gasit pe marginea drumului pe data de 1 ianuarie 1953. L-au arestat si l-au batut. La scurt timp a murit.

Pe 8 martie ’53, tradati de un satean, Aristina si Ichim Pop, impreuna cu Vasile Hotea au fost arestati in apropierea localitatii Dobric. A fost ultima confruntare a grupului cu urmaritorii. Cei doi frati au fost prinsi dupa ce Ichim a primit doua gloante in spate, iar fata nu a vrut sa-l paraseasca acolo.

Nu a mai urcat niciodata in munti

Aristina Pop a fost condamnata de 20 de ani de temnita si eliberata in ’64. „Sute de securisti veneau acasa la noi sa ma vada", isi aminteste femeia azi, la 73 de ani. A mai stat pentru trei ani in satul natal. S-a maritat cu un detinut politic, Nicolae Saileanu.

Din ’67, Aristina si sotul ei s-au mutat in Bucuresti. A mai urcat de-atunci, de cateva ori doar pana unde i-a fost gospodaria. In locul casei arse de securisti, a gasit cateva pietre si iarba pana la brau. Teroarea a cunoscut-o Aristina abia dupa ce a fost eliberata din inchisoare, cand a descoperit ca nu mai putea avea incredere in aproape nimeni.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Haiducii lui Dumnezeu

Razvratitii din padurile Maramuresului voievodal

Luptatorii din Tibles

Ion Gavrila, cosmarul Securitatii

Prabusirea centrului de comanda al rezistentei

Singurul supravietuitor: mit in manualul de istorie

Aristina Saileanu, eroina in pantaloni din Lapus

Eroii din Vrancea: Paragina si Timaru

"Vrem doar adevarul"

Banatenii au fost fruncea miscarii anticomuniste

Carti despre „banditi"

Partizanii Dobrogei

Haiducul din Babadag

Satul de dupa gratii

„Cate strazi din sat au numele eroilor?"