Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O teribilă afacere, pusă la cale la vîrful Armatei, a fost dezvăluită de Jurnalul Naţional în decembrie 1999. Mărimile oştirii au pus mîna pe locuinţe de lux, din cota MApN, chiar în centrul Capitalei, deşi mai aveau şi alte case date de stat şi Armată. Operaţiunea, dovedită de cotidianul nostru, a fost anchetată de Parchetul Militar şi, după o primă spălare pe mîini, dosarul a fost redeschis la cinci ani de la articolele noastre.
MApN • Afacerea care a ştirbit imaginea morală a armatei
O teribilă afacere, pusă la cale la vîrful Armatei, a fost dezvăluită de Jurnalul Naţional în decembrie 1999. Mărimile oştirii au pus mîna pe locuinţe de lux, din cota MApN, chiar în centrul Capitalei, deşi mai aveau şi alte case date de stat şi Armată. Operaţiunea, dovedită de cotidianul nostru, a fost anchetată de Parchetul Militar şi, după o primă spălare pe mîini, dosarul a fost redeschis la cinci ani de la articolele noastre.
Trecuseră, deja, cîteva luni de cînd o anonimă care a ajuns
pe masa procurorilor militari, conduşi atunci de generalul Dan Voinea, dădea
frisoane. Mai mulţi ofiţeri din Garnizoana Bucureşti erau scandalizaţi de
faptul că un grup de generali, care-i avea în frunte pe şeful Statului Major
General de la acea vreme, generalul Constantin Degeratu, obţinuse al doilea şi
chiar al treilea rînd de apartamente din cota MApN, deşi 20.000 de cadre
militare trăiau, atunci, în condiţii mizere. Locuinţele de serviciu vizate erau
în Centrul Civic. Faptele sesizate erau descrise foarte explicit şi trimiteau
direct la dovezi. Anonima fusese scrisă de cîţiva ofiţeri ce au avut acces la
documente şi care se temeau foarte tare de represalii. Ca de obicei, nu se întîmpla
nimic. Dezvăluirile din decembrie 1999 din Jurnalul Naţional despre acest
subiect, publicate într-un serial cu nouă episoade, au impulsionat investigaţiile,
atît la Parchetul Militar, cît şi în interiorul ministerului. Abia atunci,
Victor Babiuc, ministrul Apărării, a ordonat verbal “verificarea aspectelor semnalate
în ziarul Jurnalul Naţional din 16-20 decembrie 1999, referitoare la
«repartizarea şi vînzarea locuinţelor de serviciu unor colonei şi generali
cu funcţii importante»“ de către o comisie din Inspectoratul General al
Ministerului Apărării Naţionale. De altfel, cînd a demisionat Victor Babiuc a
recunoscut într-un interviu acordat nouă: “În legătură cu Afacerea «Case
pentru generali», într-adevăr, sînt nereguli”.
RAPORTUL. La începutul
anului 2000, an electoral, nimeni nu se grăbea să găsească eventuali vinovaţi. În
toamna acelui an, cotidianul nostru a oferit şi dovada afacerii. Comisia
Inspectoratului MApN confirma rezultatele articolelor noastre şi arăta şi adevărata
amploare a operaţiunii: peste 60 de generali şi colonei implicaţi. Raportul
Inspectoratului MApN a fost dosit la cel mai înalt nivel, dar am reuşit să intrăm
în posesia lui şi, astfel, să-l publicăm.
Atunci, în urma articolelor, la adresa subsemnatului au fost făcute
presiuni foarte mari. Inclusiv insinuări
adresate vecinilor că aş fi traficant de droguri, iar locuinţa mi-a fost spartă
demonstrativ. Nu lipsea nimic. Investigaţiile făcute de ofiţerii
Inspectoratului MApN spuneau că locuinţe de serviciu din cota Armatei au fost
luate la preţ de nimic, cu mult sub cel al pieţei, de generali şi colonei cu
funcţiile cele mai mari în Ministerul Apărării Naţionale, deşi aceştia nu aveau
dreptul, conform legilor, şi dăduseră declaraţii în fals la notariate. “Apreciem
că repartizarea unor locuinţe de serviciu unor ofiţeri care deţin sau au deţinut
şi înstrăinat copiilor locuinţe proprietate personală reprezintă încălcarea
legislaţiei în vigoare”, era una dintre concluziile raportului. Mai mult,
unii îşi cumpăraseră casa în rate, deşi nici acest lucru nu era permis de
lege, potrivit ofiţerilor Inspectoratului MApN. Pe lista Inspectoratului se
afla şi viitorul şef al Statului Major General, generalul Eugen Bădălan.
PUNCT. Pentru
declanşarea şi derularea afacerii s-au făcut presiuni şi asupra ofiţerilor
care aveau atribuţii de verificare a legalităţii repartiţiei din Comenduirea
Garnizoanei Bucureşti, care au priceput imediat: “A aprobat ministrul!”. Deloc
surprinzătoare a fost viteza cu care în noiembrie 2000 dosarul “de la Parchetul
Militar” a şi fost închis. Nimeni nu era vinovat. “Actele premergătoare
administrate în cauză nu au confirmat învinuirile tendenţioase aduse unor
cadre militare, cu funcţii de conducere, din structurile MApN. De asemenea, nu
este sarcina urmăririi penale de a lua poziţii critice faţă de anumite iniţiative
legislative ale ministerului, ori de a interpreta corectitudinea sau
moralitatea unuia sau altuia din actele normative ce au stat la baza procesului
de vînzare a locuinţelor de serviciu din administrarea MapN”, spunea rezoluţia
semnată de procurorul militar, col. Dumitru Carp.
DE LA CAPĂT. La bilanţul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pe anul
2001, şeful serviciului, Tudor Tănase, a prezentat ce a găsit Curtea de Conturi
în “ograda” pe care tocmai o prelua. Astfel, Curtea de Conturi atrăgea atenţia
asupra achiziţiei de către STS tocmai a apartamentului de patru camere din
Cluj-Napoca pe care generalul Constantin Degeratu, fostul şef al Statului
Major General, o deţinea. E taman dovada că
generalul Degeratu n-avea cum să-şi cumpere locuinţa de serviciu în 1999.
Conducerii din momentul achiziţiei a STS i se imputa faptul că suma de 42.000
de dolari, cu care s-a plătit apartamentul, depăşea cotaţia pieţei de la acea
vreme, iar legislaţia privind achiziţionarea de imobile pentru STS a fost încălcată.
De atunci şi pînă în 2005 nu s-a mai întîmplat nimic. De pe poziţia de
consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, generalul Constantin
Degeratu ne declara că nimic n-a fost în neregulă. “Nu a existat nici o
ilegalitate. La mutarea mea de la Cluj aici, în Capitală, am stat un timp,
provizoriu, cu familia, la un cămin de garnizoană. Apoi, la un moment dat, s-a
pus chiar problema trecerii mele în rezervă, că, dacă nu, mă mut definitiv în
Bucureşti. Mai întîi mi s-a oferit o altă locuinţă, care, chiar dacă se
afla într-o poziţie centrală, nu i-a plăcut soţiei mele. A doua, cea în care
locuim şi acum, i-a plăcut, chiar dacă avea unele probleme. Ne-am mutat, iar
apoi, ani la rînd, a tot trebuit să facem reparaţii pentru că, practic, ori de
cate ori ploua, se produceau infiltraţii. Asta este locuinţa cu pricina. Ştiu că
la un moment dat a existat o cercetare a Parchetului, dar, concret, nimeni nu a
fost acuzat de vreo încălcare a legii”, spunea Degeratu în 2005. Locuinţa de
care se plîngea generalul este un apartament duplex pe B-dul Unirii.
Poveste fără sfîrşit
În 2005, accesul la Dosarul “Case pentru generali”, era deja închis. Generalul Samoilă Joarză, şeful Secţiei Parchetelor Militare, mirat că ne-aducem aminte de o aşa anchetă, ne-a spus că nu poate să ne permită accesul la el fiindcă are documente secrete. Mai mult, ne-a mai zis că, dacă tot întrebăm de el, îl va reciti pentru a vedea cum s-au pus soluţiile. La scurt timp, şeful procurorilor militari a decis infirmarea soluţiei de NUP date în anul 2000. Fapt care demonstrează că şi generalului i s-a părut ceva în neregulă în cazul respectiv. Joarză ne-a declarat atunci că Jurnalul Naţional a avut mai multe informaţii decît procurorii militari. Din 2005 şi pînă astăzi au mai trecut încă trei ani. Dosarul a fost repartizat la procurori militari care erau în prag de trecere în rezervă şi ancheta a continuat, normal, cu sincope. Un alt procuror, o nouă familiarizare cu cazul şi tot aşa. Cert este că la nouă ani de cînd am publicat primul articol nimeni nu a fost găsit vinovat, nici măcar moral, pentru afacerea cu locuinţele de serviciu ale Armatei. Şi nimeni, după toate probabilităţile, nici n-o să fie.
Citiţi şi:
JURNALUL NAŢIONAL DE 15 ANI
Jurnalul Naţional împlineşte 15 ani de viaţă. 15 ani de istorie a României, scrişi cu cerneală tipografică pe hîrtie de ziar. Vă prezentăm, în serial, marile lovituri de presă marca Jurnalul Naţional.
20 august 2006 ● Cum s-a lepădat Emil Constantinescu de Regele Mihai
Monarhistul a devenit republican în trei zile
La 20 august 1996, Jurnalul Naţional a stîrnit un iureş politic preluînd un interviu acordat de Emil Constantinescu revistei Micro Magazin, revistă de limbă română ce apărea în Statele Unite ale Americii. Interviul fusese luat în timpul unei vizite pe care candidatul de atunci al CDR la Preşedinţie o făcuse în comunităţile româneşti Los Angeles, Chicago şi New York.
REGLARE DE CONTURI ● Un scandal imens, care a "afumat" imaginea guvernării CDR-iste
Ţigareta II, contrabandă pe Aeroportul Otopeni
Aprilie 1998, primăvara în care Armata, M.I. şi serviciile secrete au fost implicate într-un scandal imens, care a ricoşat şi în clasa politică: Ţigareta II. Atunci, Jurnalul Naţional a relatat zi de zi amănuntele acestei afaceri extrem de încîlcite. Aflaţi, de multe ori, cu un pas înaintea anchetatorilor, reporterii noştri au dezvăluit informaţii spectaculoase pe care autorităţile le-ar fi dorit ascunse pentru totdeauna.
PRESIUNE ● Ortacii din Valea Jiului conduşi de Miron Cozma voiau să ajungă în Bucureşti
Epopeea "Mineriadei" din ianuarie 1999
Ianuarie 1999, luna în care România s-a aflat în pragul dezastrului. Ieşiţi din bezna galeriilor, minerii din Valea Jiului s-au răzvrătit împotriva Guvernului şi au fost la un pas de a arunca ţara în haos. Au fost zile şi nopţi dramatice, în cursul cărora reporterii Jurnalului Naţional s-au aflat în "linia întîi" a evenimentelor, martori ai dezastrului de la Costeşti, dar şi ai "Păcii de la Cozia".
RĂZBOI ● Jurnalul, martor la bombardarea Serbiei de trupele NATO
Reportaj fără vestă antiglonţ
"De nouă ani, Iugoslavia nu mai are pace. Se strecoară printre războaie, dar nu vrea să recunoască. Nu vrea să se lase doborîtă. Îmbină pacea şi războiul aşa de bine, încît nu mai ştii să faci diferenţa".
MIT SPULBERAT ● Temutul infractor şi-a găsit "sfîrşitul" într-o banală comună din Giurgiu
Bebe Carabină s-a înţepat la Ghimpaţi
"Ghimpaţi, un sătuc liniştit din Giurgiu, a intrat în istorie cu tot cu vajnicii săi paznici comunali, care au reuşit performanţa de a-l prinde pe unul dintre cei mai căutaţi bandiţi din România. Ce n-a putut face Poliţia atîta amar de vreme s-a întîmplat sîmbătă noaptea datorită sănătosului spirit al ţăranului român."
RECOMPENSĂ ● Jurnalul a dat 5 milioane de lei pe capul unui infractor
Prindeţi bestia!
"Jurnalul Naţional oferă recompensă 5 milioane de lei pentru informaţiile ce vor duce la prinderea şoferului criminal" – anunţa ziarul de luni, 17 iulie 2000, anul VIII, nr. 2178. Campania a avut succes. Bestiile care au accidentat un copil pe o stradă din Bucureşti, apoi l-au răpit şi l-au lăsat să moară pe un teren viran în zona Vitan au fost identificate cu ajutorul martorilor.
