x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ceausescu bantuie somnul Justitiei Romane

Ceausescu bantuie somnul Justitiei Romane

de Vasile Surcel    |    18 Dec 2006   •   00:00
Ceausescu bantuie somnul Justitiei Romane

Executia si inmormantarea sotilor Ceausescu au ramas doua dintre nenumaratele episoade neelucidate ale Revolutiei din Decembrie ’89. Chiar si acum, dupa 17 ani de "democratie si libertate", Justitia si Armata isi dau mana frateste ca sa amane, cat mai mult posibil, clarificarea definitiva a acestor evenimente dramatice.

Nici o institutie nu accepta expertiza ADN a "odiosului si sinistrei. Executia si inmormantarea sotilor Ceausescu au ramas doua dintre nenumaratele episoade neelucidate ale Revolutiei din Decembrie ’89. Chiar si acum, dupa 17 ani de "democratie si libertate", Justitia si Armata isi dau mana frateste ca sa amane, cat mai mult posibil, clarificarea definitiva a acestor evenimente dramatice.

Dupa 17 ani de la executia "Odiosului si Sinistrei", numele Elenei si al lui Nicolae Ceausescu bantuie inca somnul linistit in care se complace Justitia romana. In ultimii sai ani de viata, Zoia Ceausescu s-a zbatut sa afle daca parintii ei au fost, cu adevarat, inmormantati la Cimitirul Ghencea Civil. Incapatanarea cu care Justitia si Armata refuza deschiderea celor doua morminte ar putea ascunde un adevar tulburator: ramasitele pamantesti ale "Maretului Carmaci" nu se afla sub piatra de mormant pe care nostalgicii regimului comunist asaza mereu flori. Iar daca nu sunt acolo, unde s-ar putea afla? Iar daca funeraliile "regizate" de Voican Voiculescu au fost doar o minciuna televizata, cate alte "taine" ale Revolutiei sunt si acum ascunse cu buna stiinta de cei care au fost in "miezul" fierbinte al acelor evenimente?

"Poveste fara sfarsit"
Timp de cativa ani buni, avocatul Haralambie Voicilas a fost cel care a reprezentat-o pe Zoia Ceausescu in fata instantelor, in procesul deschis pentru aflarea adevarului legat de "ultimul drum" al parintilor sai. Calitate in care domnia sa ne-a relatat cateva dintre cele mai importante "episoade" ale acestui razboi juridic.

Jurnalul National: Cand si pentru ce motive s-a declansat procesul privitor la identificarea locului in care sunt inhumati sotii Ceausescu.
Haralambie Voicilas. La inceputul anului 2005, Zoia si Valentin Ceausescu au hotarat sa se adreseze Justitiei cu o cerere prin care solicitau sa li se faca dovada locului exact in care sunt inmormantati parintii lor. Au facut acest lucru pentru ca nu aveau nici o certitudine ca parintii lor sunt intr-adevar inhumati in Cimitirul Ghencea Civil, in locurile marcate prin crucile pe care le stim. In cadrul actiunii am chemat in judecata atat Ministerul Apararii Nationale, cat si Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, solicitand obligarea paratului MApN sa ne faca dovada, prin inscrisuri, martori, dar in special printr-o expertiza medico-legala pe baza de ADN, ca Elena si Nicolae Ceausescu sunt intr-adevar cei inhumati acolo.

De ce Armata?
Este de notorietate ca Armata s-a ocupat de organizarea procesului de la Targoviste, de desfasurarea lui si de punerea in aplicare a sentintei pronuntate. Mai mult decat atat, este de notorietate ca tot Armata s-a ocupat si de funeraliile celor doi. In reportajele filmate transmise pe posturile de televiziune s-a vazut ca de aceasta "operatiune" s-au ocupat cativa ofiteri si soldati. La dosar exista un document emis de Spitalul Militar Central, in care se arata ca dupa executie sotii Ceausescu au fost adusi la SMC la 26 decembrie 1989 si au fost tinuti acolo pana la 30 decembrie. In plus, se mai precizeaza ca, atat la aducerea, cat si la luarea lor, au participat mai multi militari veniti cu un camion al Armatei.

S-a facut autopsia celor doua cadavre?
Nu, nu s-a facut. De fapt, din ceea ce am vazut atunci la televizor, situatia acelor momente nu permitea efectuarea acestei operatiuni medico-legale.

Aveti informatii despre acea aventura despre care s-a vorbit, cu cadavrele celor doi aduse pe Stadionul Ghencea, pierdute si apoi regasite?
Am auzit si eu despre asta, dar nu am probe concrete referitoare la situatia de fapt. In cadrul actiunii am solicitat ca instanta sa oblige MApN sa faca dovada, prin probatoriul pe care l-am mentionat, ca sotii Ceausescu sunt inmormantati in Cimitirul Ghencea. Dar, inca de la inceput, instanta a trebuit sa ia in discutie anumite exceptii invocate de MApN.
PROCES. In doar cateva ceasuri, Nicolae si Elena Ceausescu au fost judecati, condamnati si executati.

MApN, contra CFSN

Care anume?
Exceptiile invocate de Ministerul Apararii incercau sa acrediteze ideea ca Armata nu trebuie sa fie parte in proces. Contrar a ceea ce o tara intreaga a vazut la Televiziune, reprezentantul juridic al MApN a sustinut in fata instantei, atat verbal, cat si prin anumite inscrisuri, ca nu Ministerul Apararii s-a ocupat de intreaga operatiune de inhumare, motiv pentru care nu el este cel care trebuie chemat la proces. In acest context s-a dat de inteles ca statul, organele de stat din vremea respectiva, ar trebui sa raspunda cererii adresate instantei de judecata. Aceste exceptii au fost respinse. Prin prima hotarare, data de Judecatoria Sectorului 5, s-a stabilit ca MApN are calitate procesuala pasiva, adica poate fi parte in proces. Aceasta prima decizie a fost atacata cu apel. Instanta superioara a stabilit insa definitiv ca MApN trebuie sa participe la proces. In urma acestui fapt, Armata a fost obligata sa faca dovada in scris ca parintii Zoiei Ceausescu sunt inhumati in Cimitirul Ghencea Civil. Hotarare care nu a multumit-o insa pe reclamanta, pentru ca o adresa scrisa, fie ea chiar si expediata de MApN, nu ar fi fost o dovada incontestabila ca parintii ei sunt inmormantati acolo. De aceea a facut din nou apel, care s-a judecat la Tribunalul Bucuresti. Ministerul Apararii a facut si el apel, motivand pentru a doua oara ca nu are de ce sa fie chemat in judecata. Apelul reclamantei a fost admis, dar, observandu-se o greseala a instantei de fond privitoare la incadrarea intr-un anumit articol de lege, s-a dispus restituirea cauzei pentru clarificarea acestui aspect. In acelasi timp, apelul MApN a fost respins. Acum suntem in al doilea ciclu procesual la instanta de fond, la Judecatoria Sectorului 5. Primul termen de judecata a fost in noiembrie 2006. Inaintea acelui termen, la cererea reclamantei si a fratelui sau, am expediat instantei o cerere de interventie in interes propriu, dar si al reclamantei, formulata si semnata de Valentin Ceausescu. Dupa moartea Zoiei, instanta a amanat cauza, pentru a se depune la dosar certificatul ei de deces.

Mostenitorul razboiului cu Justitia

Cum va continua acest proces dupa moartea Zoiei Ceausescu?
La ultimul termen, cel de la 13 decembrie 2006, am depus la dosar certificatul de deces al Zoiei Ceausescu si cel de legatar universal emis pentru Mircea Oprean, sotul supravietuitor al reclamantei. Mircea Oprean vine la succesiune atat in calitate de sot supravietuitor, cat si de legatar testamentar, deoarece, inainte de a muri, Zoia Ceausescu i-a lasat un testament. De asemenea, si Valentin Ceausescu si-a pastrat calitatea de intervenient, dar de acum incolo "in interesul reclamantului Mircea Oprean". Asadar, in acest moment, in cadrul procesului il avem ca reclamant pe Mircea Oprean, si pe Valentin Ceausescu ca intervenient in interesul cumnatului sau. In continuare, Ministerul Apararii Nationale si Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane au calitatea procesuala de parati. Urmatorul termen de judecata a fost stabilit pentru 24 ianuarie 2007, cand in mod normal ar trebui sa reluam discutia asupra continuarii administrarii probelor cerute in instanta.

Care probe anume?
Pana acum au fost administrate doua categorii de probe: proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriu. Dar in cererea de probe inserata la dosar mai sunt mentionate inca doua categorii: proba testimoniala (cu martori) si proba medico-legala, pe baza de ADN, care, dupa parerea mea, este cea mai concludenta si poate lamuri definitiv obiectul acestei cauze.

Dintre probele cu documente, la care anume ati facut referire?
Am facut referire in primul rand la faptul ca actele constatatoare de deces, respectiv certificatul constatator al mortii si certificatul de deces pentru ambii defuncti, au fost predate copiilor lor abia in anul 1996, in cursul unui proces care a avut loc la Curtea de Apel Bucuresti. Proces deschis la cererea urmasilor celor doi defuncti, in care acestia au cerut sa li se inmaneze actele de deces ale parintilor. Si in acel proces parat a fost tot MApN. Un act important asupra caruia nici in prezent nu exista vreo certitudine este adeverinta de inhumare, care se emite de autoritatea locala, in acest caz Primaria Sectorului 1. Aceasta adeverinta se emite intr-un singur exemplar. Potrivit legii, de pe ea nu se poate emite un duplicat, iar originalul se depune la cimitirul unde este inhumata persoana decedata. In cazul de fata, la Primaria Sectorului 1 apare ca fiind emisa cate o adeverinta pentru fiecare dintre sotii Ceausescu, dar ele nu se regasesc si in evidentele Cimitirului Ghencea Civil. De altfel, intr-un raspuns la o solicitare formulata de Zoia Ceausescu, Administratia Cimitirelor a raspuns ca in evidentele sale nu se regaseste nici o astfel de adeverinta emisa pentru cei doi. Precizez ca, initial, Zoia a solicitat, pe cale administrativa, aprobarea pentru deshumarea parintilor ei. Potrivit legii, Administratia Cimitirelor i-a raspuns ca nu poate da curs acelei cereri, deoarece in evidentele sale nu apare mentiunea ca parintii ei sunt inmormantati acolo si ca cererea ei va fi aprobata doar atunci cand se va face dovada oficiala ca ei se afla in Cimitirul Ghencea Civil.

Dar in evidentele cimitirului cine apare ca fiind inhumat in cele doua morminte pe care le stim?
Din evidentele Cimitirului Ghencea Civil nu rezulta in nici un fel ca sotii Ceausescu ar fi inmormantati acolo. In acele doua locuri apar ca inhumate cu totul alte persoane. Vorbesc despre registrul de evidenta de la cimitir. Este vorba despre un colonel intr-unul dintre locuri si de un maior in celalalt.

Probabil de la Armata?
Da.

Exista ceva probleme legate si de certificatele de deces emise de Institutul Medico-Legal?
Da. In cele doua certificate medicale constatatoare ale mortii apar doua numere de inregistrare. Certificatul emis pentru Nicolae Ceausescu are numarul 395/301-9, emis la 30 decembrie 1989, si in al doilea certificat, al Elenei, apare numarul 396/3070, emis in aceeasi data, de 30 decembrie 1989, sub semnatura profesorului Vladimir Belis. Daca se verifica la IML, la aceste doua numere, adica 395 si 396, se va constata ca la aceste pozitii figureaza alte persoane. Este vorba despre doi barbati. Dar nici unul nu este Nicolae Ceausescu. O explicatie a fost data in 2005, chiar de profesorul Vladimir Belis. Acesta a relatat ca spre sfarsitul lunii decembrie 1989, deci inainte de inhumarea celor doi, a fost chemat la sediul MApN de generalul V.A. Stanculescu, pe atunci ministrul Apararii, care i-a spus la telefon sa aduca doua carnete cu certificate medicale de constatare a mortii. Ajuns la minister, i s-a cerut sa intocmeasca doua astfel de documente: unul pentru Nicolae si celalalt pentru Elena Ceausescu. Documente pe care le-a intocmit si le-a semnat, fara insa a vedea cele doua cadavre. De altfel, la o emisiune pe un post de televiziune, el a recunoscut ca nu a vazut cele doua cadavre, dar de teama, din cauza atmosferei care era atunci, in Decembrie 1989, a intocmit si semnat totusi acele documente.

Adevarata varsta a Elenei

De cine ii mai era teama? Era democratie, FSN-ul preluase puterea, de cine ii mai putea fi teama?
Nu a dat o explicatie concreta. De teama evenimentelor de atunci. In actele pe care le avem la dosar mai exista o inadvertenta. Este vorba despre certificatul medical de constatare a mortii Elenei Ceausescu. In acest document se mentioneaza ca data ei de nastere ar fi fost 7 ianuarie 1916. Din extrasul actului ei de nastere, obtinut de la Primaria din Petresti, rezulta insa ca data ei de nastere adevarata era 6 ianuarie 1919.

S-a tot spus ca ar fi fost mai batrana decat Nicolae… Deci aceasta este adevarata ei data de nastere.
Da, aceasta este, pentru ca rezulta din documentele originale ale primariei.

Aceasta neconcordanta are vreo relevanta juridica?
O prima concluzie ar fi ca la momentul in care s-au intocmit acele certificate nu a existat acel asa zis "document primar", adica actul de identitate cu datele personale, iar aceste inscrisuri deosebit de importante s-au intocmit fara documentul de baza privind identitatea. Probabil ca acolo au fost trecute doar informatii provenite din "legendele" legate de varsta Elenei, care circulau pe atunci. Ceea ce este important de retinut este problema privitoare la adeverinta de inhumare: daca ea a fost emisa de Primaria Sectorului 1, dar nu se gaseste in evidentele Cimitirului Ghencea Civil, intrebarea este unde a ajuns acest document? Pentru ca, repet, doar pe baza ei se face inscrierea in registrul de evidenta al cimitirului. Nimeni n-a scos la iveala, nici pana in ziua de astazi, acest document.
Revenind la proces, cred ca termenul din 24 ianuarie 2007 va fi un termen foarte important, pentru ca instanta va trebui sa analizeze, cu deplina responsabilitate, continuarea adiministrarii probelor. Singura, repet, singura proba care va lamuri aceasta chestiune este expertiza pe baza de ADN.

Ritualul crestin permite exhumarea dupa sapte ani de la deces. De ce nu se poate si in cazul celor doi?
La implinirea a sapte ani de la inhumare, Zoia si Valentin Ceausescu au incercat sa faca acest lucru. Dar deshumarea nu poate fi facuta fara aprobarea Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane Bucuresti, motiv pentru care ei au facut o cerere in acest sens. Raspunsul la aceasta cerere, depus si in dosarul de apel de la Tribunalul Bucuresti, a fost: "Atata timp cat administratia noastra nu detine nici un fel de acte din care sa reiasa ca defunctii Elena si Nicolae Ceausescu ar fi fost inhumati, in decembrie 1989, in Cimitirul Ghencea, singura dovada fiind doar notorietatea publica a acestui fapt, ne gasim in situatia de a nu va putea aproba deshumarea persoanelor din locurile identificate in teren si pe care sunt inscrise numele parintilor dumneavoastra".

Atunci inseamna ca, nu ar fi trebuit aprobata nici ridicarea unor monumente funerare pentru cei doi.
Este o intrebare la care, neavand elementele, imi este greu sa dau un raspuns. Ceea ce pot sa spun, dar tot din auzite, este ca la momentul inhumarii li s-au pus cruci de lemn, iar, ulterior, alte persoane au ridicat monumentul pe care il stim. Nu stiu daca au existat sau nu aprobari pentru acestea.

Gelu Voican Voiculescu a fost vreodata audiat in acest proces?
Nu, pentru ca, in primul ciclu procesual, Judecatoria Sectorului 5 a incuviintat doar probele cu acte si interogatoriul formulat de reclamanta catre MApN si a respins toate celelalte probe. La solicitarea noastra expresa in privinta celorlalte probe ni s-a raspuns ca acestea doua care au fost admise sunt suficiente pentru elucidarea cauzei.

In acest nou ciclu procesual, intentionati sa reveniti asupra cererii initiale privitoare la probatoriu?
Da. La termenul din 24 ianuarie 2007 vom solicita instantei de judecata audierea unor martori.

Presupun ca nu ne veti dezvalui cine sunt acesti martori…
Ba da. Este vorba despre V.A. Stanculescu, Gelu Voican Voiculescu, Vladimir Belis, Mugurel Florescu si Dan Voinea.
In numele"brand"-ului Ceausescu
Ramas unic supravietuitor al familiei Ceausescu, Valentin a deschis un proces prin care cere Justitiei sa-i recunoasca lui Nicolae Ceausescu dreptul la imagine. Acest proces a aparut in urma faptului ca o firma de telefonie mobila a considerat ca "Nea Nicu" este un "brand" indeajuns de solid ca sa-i asigure succesul unui clip publicitar televizat. Construit pe baza unor imagini de la cel de-al XlV-lea Congres al PCR, acest clip a lasat sa se intrevada o atitudine obtuza a lui Ceausescu in privinta introducerii tehnicii moderne. Referitor la acest proces, avocatul Voicilas ne-a relatat ca el a fost deschis intr-adevar in baza legii privitoare la dreptul la imagine pe care il are orice persoana. "In cazul in care imaginile sunt folosite in scopuri sicanatoare sau calomniatoare, persoana lezata poate cere, pe calea Justitiei, repararea dreptului incalcat. Acest drept se transmite si pe cale succesorala. Asa se intampla si in cazul de fata. La data prezentarii acelui clip, Valentin a tras concluzia ca imaginea tatalui lor este prezentata altfel decat era el in realitate. Motiv pentru care s-a adresat instantei, careia i-a cerut sa suspende aparitia acelui clip publicitar. Spre surprinderea noastra, Judecatoria Buftea a respins cererea de suspendare a clipului, motivand ca nu ne aflam in fata unui fapt de notorietate. Cu toate ca acel clip era transmis pe mai multe posturi de televiziune, Judecatoria Buftea a afirmat ca nici macar instanta nu avea cunostinta de existenta lui. Motiv pentru care am atacat acea decizie prin recurs. Recursul s-a judecat la Tribunalul Bucuresti, la 12 decembrie. In mod ciudat, aici ni s-a admis recursul, dar pe fond ni s-a respins actiunea. Acum asteptam motivarea acestei decizii ciudate. Este adevarat ca dupa un timp difuzarea clipului a incetat pe cale administrativa, la interventia Consiliului National al Audiovizualului. Dar asta nu inseamna ca Valentin Ceausescu este multumit de aceasta solutie. Deocamdata el nu s-a decis daca va cere si anumite reparatii financiare pentru incalcarea dreptului la imagine al tatalui sau.
×