Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, un grup de parlamentari USR venea în Parlament cu un proiect șchiop, cu mari lacune legislative, dar cu o țintă măreață: ajutorarea persoanelor și familiilor lovite economic. Aflați la acea dată deja în plină campanie de câștigare a electoratului, useriștii propuneau guvernului condus de Ludovic Orban să acorde persoanelor care se confruntau cu probleme financiare un sprijin lunar de 750 de lei persoanelor pentru plata chiriei. Ajutorul ar fi urmat să fie disponibil pe durata stării de urgență, la care se mai adăugau trei luni de la încetarea ei.
Pentru a putea primi acest ajutor, beneficiarii ar fi trebuit să îndeplinească cumulat mai multe criterii, printre care și cel ca venitul net pe membru de familie să fie de cel mult egal cu Indicatorul Social de Referință (ISR) calculat pentru lunile în care primesc alocația de sprijin în vederea achitării chiriei. În goana lor după câștigarea simpatiei electoratului, inițiatorii proiectului demonstrau fie că aveau serioase lacune de tehnică legislativă, fie că depunerea proiectului nu a fost decât o încercare de a arăta că “noi am vrut să ajutăm oamenii necăjiți, dar nu ne-a lăsat Guvernul Orban”. Indiferent care ar fi fost motivul, un lucru este însă clar. Proiectul a fost făcut parcă anume să nu treacă de Parlament. El nu spunea câte persoane și familii ar fi beneficiat de alocația de sprijin și care ar fi fost sursa de finanțare. O scăpare impardonabilă, mai ales că în Constituție se spune clar că „nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”.
Guvernul taxează inițiativa pompieristică
În punctul său de vedere, Guvernul îi înștiințează din start pe useriști că în practica constantă a Curții Constituționale caracterul sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și lipsa de fundamentare temeinică a unor acte normative este sancționată în raport cu exigențele constituționale. Mai pe înțelesul inițiatorilor, mesajul lui Orban era foarte transparent: băieți, mai puneți mâna pe carte înainte de a face proiecte de lege.
Motive gârlă pentru a nu susține proiectul
Așa se face că o avalanșă de motive sunt invocate pentru a explica de ce Guvernul nu susținea o astfel de inițiativă. Nu se precizează dacă alocația va fi acordată din oficiu sau la cerere, entitatea care ar trebui să se asigure că sunt îndeplinite condițiile de acordare a alocației nu este precizată, nu se spune ce se întâmplă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare, cum sunt recuperate debitele și multe altele. Dacă Guvernul transmitea clar că nu susține această inițiativă, în schimb Consiliul Economic și Social decidea să o susțină, dar nu spunea și care au fost criteriile care au condus la un astfel de verdict. De un aviz negativ s-a asigurat proiectul și din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat, comisie sesizată pe fond, dar, cu toate astea, în iulie 2020 proiectul primea votul Senatului.
Proiectul nu mai are nicio șansă
La începutul lunii septembrie, proiectul ajungea la Camera Deputaților, care este for decizional. Între timp, datele problemei s-au schimbat, având în vedere că USR a ajuns la guvernare. Cu sacii deja în căruță, un astfel de proiect specific perioadei de campanie electorală nu mai are nicio șansă să treacă acum. Mai mult, dintre cei șase deputați și senatori care au inițiat proiectul nici unul nu se mai regăsește în actuala legislatură în Parlament. Ultima lovitură aplicată proiectului a fost anunțul Guvernului potrivit căruia va clasa toate proiectele legislative moștenite de la fostul Parlament.
