x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cum i-a scapat Iulian Vlad pe securisti de la linsaj

Cum i-a scapat Iulian Vlad pe securisti de la linsaj

16 Sep 2004   •   00:00

SPECIAL

Seful Securitatii, generalul Iulian Vlad, a studiat cu mare atentie in vara lui 1989 dosarul Revolutiei din Ungaria din 1956, aflat in arhive, semn ca stia foarte bine ce urmeaza sa se intample in Romania. Revolutiile seamana intre ele. Guvernele pica, exista inclestari armate si, cel mai tragic, mor oameni nevinovati. In numarul de astazi incercam sa mergem pe urmele generalului Iulian Vlad, seful Securitatii romane, care inainte cu cateva luni de ceea ce numim astazi Revolutia din decembrie 1989 a studiat cu mare atentie Revolutia din Ungaria din 1956.
RAZVAN BELCIUGANU

Generalul Iulian Vlad, seful Departamentului Securitatii Statului, a cerut in vara anului 1989 de la Arhivele Securitatii, potrivit mai multor marturii ale unor ofiteri de informatii, Dosarul "Revolutiei maghiare" din 1956. Conform spuselor acestor ofiteri, generalul le-a studiat ganditor si a insistat in a observa fotografiile facute atunci, instantanee de o cruzime ingrozitoare. Cei care i-au fost subordonati generalului Iulian Vlad spun ca acesta a fost, de fapt, momentul in care Securitatea a ales solutia de non-combat. Si aceasta, mai ales din cauza faptului ca in timpul Revolutiei maghiare din 1956 cei mai urmariti si chiar linsati de revolutionari au fost membrii Securitatii de la Budapesta. Asadar, mai spun ofiterii mentionati, generalul Iulian Vlad a inteles ca solutia de non-combat, mai ales ca Securitatea nu-l mai suporta de mult pe Ceausescu, este singura cale de a preintampina o varsare de sange, care poate ne-ar fi dus la cifra de 60.000 de morti, avansata cu nonsalanta in acele zile la posturile de radio si televiziune straine. Tocmai de aceea ordinul generalului a fost clar in decembrie 1989, toti membrii unitatilor Securitatii, atat din aparatul informativ, cat si din cel format de trupe, depunand armele in rasteluri si asteptand, linistiti, multi dintre ei de acasa, deznodamantul evenimentelor.

MODELUL. Suntem in masura astazi sa va prezentam paginile pe care le-a rasfoit seful Securitatii romane despre Revolutia maghiara din 1956 si din care a tras concluziile mentionate. Biroul de informatii al Consiliului de Ministri al Republicii Populare Ungare a editat in anii 1957-1958 patru volume, care s-au constituit intr-o analiza a celor petrecute in 1956. Sigur, Revolutia din 1956 n-a reusit pentru ca tancurile sovietice au inabusit-o in fasa. Lucrarea intitulata "Rolul Fortelor Contrarevolutionare din Ungaria din luna Octombrie" reuseste sa surprinda, chiar daca intr-un stil ce proslaveste regimul comunist, elemente care pentru orice alt eventual doritor in a organiza revolutii sunt absolut necesare. Acel organizator, o data ce studiaza fenomenul Revolutiei maghiare, poate trece la "implementarea" metodelor, facand corectiile necesare rezultate din "experienta" practica.

INCEPUTUL. "In ziua de 10 octombrie 1951, presedintele SUA, Harry Truman, a semnat legea de securitate mutuala. Prin aceasta lege au fost alocate 100.000.000 de dolari (in 1956 s-a conside-rat necesara sporirea acestor sume la 125.000.000) persoanelor selectionate, aflate in stare crunta de «mizerie» in Uniunea Sovietica, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Albania, respectiv persoanelor fugite din aceste tari, pentru a le grupa in formatii inarmate organizate, care sa sprijine NATO pentru alte scopuri. Prin urmare, guvernul SUA a pus in aplicare legi in virtutea carora unguri, polonezi, romani sa fie recrutati in ar-mate straine, impotriva propriei tari (...) Astfel, in baza asa-zisei legi pentru Securitate, a fost creata o vasta retea de spionaj si au fost organizate actiuni de sabotaj si de teroare pe teritoriul statelor socialiste". Acestea sunt consideratiile concluzive ale autorilor maghiari ai studiului.

TROMPETA. "Postul de radio Europa libera, care dispune de 28 de posturi de emisie pe unde scurte, de postul Holdskirchen pe unde mijlocii, de 25 de studiouri si de nenumarate agentii, transmite programele sale timp de 20 de ore. Punerea in functiune a acestui post a costat 60.000.000 dolari, cheltuielile anuale ridicandu-se la 10.000.000 dolari. Programele acestui post sunt stabilite de organizatia americana de propaganda, avand emisiuni ce concorda cu posturile oficiale ale statelor NATO (Vocea Americii, BBC, Radio Paris, Radio Roma etc.) Cand s-a ridicat problema postului de radio Europa libera, presedintele Eisenhower a subliniat ca acest post reprezinta totodata si interesele SUA (...) In perioada contrarevolutiei, postul de radio Europa libera s-a amestecat in mod direct in evenimentele armate, dand directive. Europa libera a fost calauzit de scopuri politice si militare bine chibzuite. Aceste scopuri au fost urmatoarele: 1. prin prelungirea duratei luptelor, sa creeze posibilitatea de a trece in Ungaria un numar cat mai mare de grupuri contrarevolutionare inarmate din Apus; 2. Cu ajutorul fortelor armate contrarevolutionare, sa se creeze in Ungaria un asemenea raport de forte, incat acestea sa faca cu putinta traducerea in viata in cel mai scurt timp a programelor partidelor care nazuiesc la restaurarea capitalismului in Ungaria (...)"

PLAN DETALIAT. "Fortele negre ale reactiunii au depus de la inceput toate straduintele ca aceasta miscare, nascuta sub semnul revendicarilor legitime populare si nationale, sa fie folosita pentru rasturnarea puterii populare (...) Din punct de vedere militar, rascoala a fost pregatita de contrarevolutionari in baza unui plan detaliat (...)" Printre caracteristicile principale ale tacticii si activitatii "rebeliunii contrarevolutionare" a fost si urmatoarea: "s-a pornit o campanie de exterminare a organelor de Securitate, in vederea nimicirii tuturor formatiunilor armate ale Securitatii, a nimicirii organului de aparare a puterii populare. Guvernul a satisfacut revendicarea privind desfiintarea Securitatii (...) A fost insa o tactica contrarevolutionara premeditata faptul ca pe baza ilegalitatilor comise de cateva sute de activisti ai Securitatii (...), s-a creat o atmosfera de ura impotriva miilor de activisti ai Securitatii, in majoritatea lor simpli ostasi inrolati in aceste unitati". Apoi, "o alta latura foarte importanta a tacticii contrarevolutionarilor a fost patrunderea cat mai completa si cat mai rapida in organele de stat si mai ales in armata, pentru a acapara conducerea acestora sau cel putin a paraliza activitatea lor".

MANIFESTATIA. "Rebeliunea contrarevolutionara, care a inceput in ziua de 23 octombrie 1956, purta mii de semne ale organizarii si planificarii prealabile (...) In dimineata zilei de 23 octombrie, pe peretii caselor capitalei, pe geamurile vitrinelor au aparut chemarile universitatilor, formulate pe puncte. Totodata s-a raspandit zvonul ca in cursul dupa-amiezei tineretul universitar va organiza o demonstratie la statuia lui Bem, pentru a-si manifesta simpatia fata de miscarea de eliberare a poporului polonez. (...) La armata de studenti, al caror numar se ridica la inceput la cel mult 8.000 - 10.000 de persoane si manifesta in coloane compacte, s-au atasat diferite grupuri. La orele patru si jumatate a sosit intr-un autocamion, la statuia Bem, un grup de vreo 20 de insi. Acestia, sarind din masina, s-au varat in multime, ridicand un steag tricolor din mijlocul caruia arsesera stema republicii populare. Acesti oameni, formand un grup compact, au inceput sa scandeze lozinci: «Vrem un guvern nou!», «Traiasca Nagy - Jos Gero!». Aparitia lor a tulburat in mod vadit multimea, care pastrase pana atunci ordinea cea mai desavarsita. Parte dintre cei aflati in jur au fost scandalizati de aparitia acestor oameni (...) In urma discutiei iscate, ordinea a avut de suferit, unii facand loc grupului cu steagul (...) Iluzia manifestatiei pasnice s-a spulberat. O parte dintre manifestantii ramasi in piata au preluat lozincile. Intr-o atmosfera grea, incarcata, s-a aruncat noua lozinca: «Sa mergem la Parlament!». Grupuri noi s-au alaturat multimii pornite din piata. Incepand de atunci s-au strigat lozinci indreptate fatis impotriva partidului si a regimului. Tot la aceasta ora, in fata garii de Vest si in Piata Marx, in mijlocul multimii (...), un grup mai numeros a lansat lozinca «Sa pornim la Parlament»(...) Manifestantii au fost dusi din Piata Bem si din Piata Marx in fata Parlamentului, unde ii astepta o noua directiva: «Haideti la Studio!» Nici unul dintre manifestantii de buna-credinta nu s-a gandit atunci ca aceasta schimbare a lozincilor nu e decat o faza a unui plan dinainte pregatit si coordonat".

ASALTURI COORDONATE. "Inca in timpul asedierii radioului, contrarevolutia a continuat sa-si largeasca sfera de actiune. Pentru a putea inarma noi grupuri s-au declansat atacuri concomitente impotriva depozitelor de arme, a cazarmilor, a fabricilor, precum si impotriva poligoanelor si magaziilor circumscriptiilor MOHOSZ (Asociatia voluntara ungara pentru apararea patriei). (...) Primul atac impotriva depozitului de arme din Strada Timot a pornit in ziua de 23 octombrie ora 23:00 la ora 23:45, fabrica de lampi a fost atacata cu succes de catre o multime in parte inarmata. In jurul miezului noptii, un grup compus din vreo 600 de persoane, in parte inarmate, a efectuat al doilea atac reusit impotriva cazarmii Bem. Actiunea impotriva centralei telefonice din Jozsefvaros a inceput la ora 23:00. Este evident ca participantii unei rascoale «spontane» nu se vor gandi din primele ore ale luptelor armate sa ocupe centrala telefonica destinata convorbirilor cu strainatatea".

SEDIUL DE PARTID. "Miscarea de masa inceputa la 23 octombrie la Budapesta s-a extins in zilele de 25 si 26 si in provincie. In ultimele zile ale lunii octombrie, rasculatii, unii dintre ei poate, din considerente de umanitate, au deschis usile inchisorilor in care erau incarcerati fascisti si infractori de drept comun (...)." Imre Nagy preluase asadar la presiunea strazii puterea, dar actiunile revolutionare intrau intr-o noua faza. "Atacul s-a produs la 30 octombrie, deci dupa proclamarea oficiala a incetarii focului". Este vorba de atacul asupra sediului Comitetului de partid din Budapesta si al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. "Guvernul Imre Nagy nu a facut nimic pentru a stavili dezlantuirea pogromului contrarevolutionar. De aceea, contrarevolutionarii au putut continua sa puna in aplicare lozinca lor criminala: «exterminarea tuturor membrilor Securitatii» chiar si dupa hotararea guvernului cu privire la desfiintarea Securitatii. Strazile Capitalei erau pline de cadavrele celor de la Securitate, care fusesera prinsi si torturati in modul cel mai bestial. Era de ajuns ca despre cineva sa se spuna: «Uite-l, e de la Securitate», ca omul sa fie imediat ridicat, torturat sau asasinat".

ZVONURI. "S-a nascocit istorisirea fantastica despre «cazematele secrete» care s-ar afla sub sediul de partid. Dupa prima versiune, in aceasta pivnita secreta s-ar fi ascuns «mai multe sute de oameni ai Securitatii», care, in conformitate cu zvonurile lansate, ar fi aparat sediul. Adevarul este ca in cladire nu se aflau decat 40 de oameni (...) S-au lansat zvonuri despre ciocanituri misterioase auzite in adancime".

BILANT. "In urma actiunilor armate si a asasinatelor, la sfaturile raionale din Budapesta au fost anuntate, pana la 30 noiembrie, 1.191 de decese. Acest numar cuprinde si numarul celor decedati in spitale. Totusi, numarul mortilor din Budapesta depaseste aceasta cifra. Intreprinderea de inmormantare a inmormantat in aceasta perioada in cimitirele publice 1.230 de morti. Afara de aceasta, in pietele publice si langa casele de locuit au mai fost inmormantati inca circa 500 de morti. (...) Tinand cont de cele de mai sus, numarul celor omorati la Budapesta se cifreaza, in afara de pierderile suferite de trupele sovietice, la vreo 1.800 de oameni".

TINTA

"Una dintre caracteristicile contrarevolutiei a fost aceea ca s-a pornit o campanie de exterminare a organelor de securitate, in vederea nimicirii tuturor formatiunilor armate ale Securitatii, a nimicirii organului de aparare a puterii populare"

CARNAJ

"Strazile Capitalei erau pline de cadavrele celor de la Securitate, care fusesera prinsi si torturati in modul cel mai bestial. Era de ajuns ca despre cineva sa se spuna: «Uite-l, e de la Securitate», ca omul sa fie imediat ridicat, torturat sau asasinat"

TERORISTII

"S-a nascocit istorisirea fantastica despre «cazematele secrete» care s-ar afla sub sediul de partid. Dupa prima versiune, in aceasta pivnita secreta s-ar fi ascuns «mai multe sute de oameni ai Securitatii», care ar fi aparat sediul" - general Iulian Vlad, seful DSS

Asemanari cu situatia de la Revolutia din ’89

Randurile de mai sus au fost citite cu atentie, asadar, in vara lui 1989 de seful Securitatii romane, generalul Iulian Vlad. Denota faptul ca Securitatea se pregatea pentru schimbarile din decembrie. Fara indoiala ca, doar la o simpla rasfoire, acestea dau cel putin imaginea unor coincidente cu ceea ce s-a intamplat in 1989 la noi. Securistii n-au fost linsati in masa, probabil si ca urmare a lecturii generalului. Dar au existat episoadele "Trosca" si "23 decembrie - Otopeni". Daca la Budapesta au intervenit tancurile sovietice in forta, la noi, cei ce au preluat puterea au cautat Moscova cu incrancenare. Dupa unele marturii chiar au cerut interventia ruseasca, la fel precum a facut in 1956 si Imre Nagy, cel impus de mase sef al guvernului. Cert este ce informatii au cules cercetasii Armatei de la Batalionul 404 din Buzau, la Timisoara, pana in 22 decembrie. Comandantul lor, colonelul Remus Ghergulescu ne-a declarat ca militarii au primit raspunsul pentru care s-a decupat stema de pe steag de la unii revolutionari din Timisoara: "Asa a avut succes si Revolutia ungara din ’56".

FOTO

  • BLASFEMIE. Trupul neinsufletit al unui securist a fost batjocorit, asa cum avea sa se intample peste ani cu USLA-sii condusi de Trosca

  • EXECUTIE. Pentru vina de a fi securist a fost spanzurat

  • VANATOARE. Securistii au devenit dusmanii de eliminat
  • ×