x close

Academicianul fără operă

0
Autor: Cristina Diac 25 Apr 2007 - 00:00

in 1948, Mihail Roller era considerat specialistul numărul 1 al partidului in probleme de istorie. După zece ani, cand optica se schimbase, a fost făcut ţap ispăşitor. Despre personajul Roller şi rolul lui in acea vreme ne-a vorbit Pavel Ţugui, şef al Secţiei de ştiinţă şi Cultură intre 1955 şi 1960.

Marin Raica/JURNALUL NAŢIONAL
SUCCESORUL. Desemnat de conducerea partidului sa inlature "monolopul lui Roller in domeniul stiintelor istorice", Pavel Tugui a intrat adesea in "conflict de interese" cu acesta
In 1948, Mihail Roller era considerat specialistul numărul 1 al partidului in probleme de istorie. După zece ani, cand optica se schimbase, a fost făcut ţap ispăşitor. Părăsit de toţi protectorii şi afectat de moartea unicului copil, s-a sinucis. Despre personajul Roller şi rolul lui in acea vreme ne-a vorbit Pavel Ţugui, şef al Secţiei de ştiinţă şi Cultură intre 1955 şi 1960.

Jurnalul Naţional: Ca la majoritatea ilegaliştilor, despre existenţa lui Mihail Roller anterioară anului 1944 se cunosc puţine lucruri. Dumneavoastă ce amănunte din biografia lui cunoaşteţi?
Pavel Ţugui: Din toate informaţiile biografice pe care le cunosc, Roller era fiul unui rabin din judeţul Bacău. A făcut studii liceale, apoi s-a inscris la Facultatea de istorie din Bucureşti. A intrat in mişcarea comunistă, a fost arestat, anchetat, astfel că nu a terminat facultatea in Rom�nia. intr-o imprejurare, despre care nu pot să dau relaţii precise, a plecat in URSS.

Promovat de Ana Pauker

Cum a reapărut in Romania?
După Conferinţa Naţională din octombrie 1945, s-a organizat la Comitetul Central al PCR (CC) o Comisie de Cultură, iar el a fost repartizat acolo, impreună cu Nicolae Moraru şi cu alţii - unii veniţi din URSS, alţii veniţi din Franţa, cum a fost, de pildă, Petre Iosif. A lucrat ca instructor in serviciile de propagandă şi cultură ale CC al PCR, alături de Iosif Chişinevschi, Leonte Răutu, Nicolae Moraru, Liuba Chişinevschi şi alţii, iar prin 1947 a devenit adjunctul şefului Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a CC. După Congresul din februarie 1948, cand s-a ales noul CC al PMR, curios este că la Secţia de Propagandă nu s-au făcut modificări. Secretar al CC care se ocupa de problemele de agitaţie şi propagandă a rămas Ana Pauker. Ea avea in subordine pe Chişinevschi, şeful Secţiei fiind Răutu. Acesta avea mai mulţi adjuncţi, unul dintre ei fiind Roller, care se ocupa de ştiinţă şi invăţămant. Treptat a devenit principalul consilier al conducătorilor partidului pentru problemele de invăţămant şi ştiinţă.

Care dintre membrii Secretariatului şi Biroului Politic il susţinea?
Ana Pauker l-a promovat, veniseră impreună din Uniunea Sovietică şi il cunoştea. După indepărtarea ei din conducere, in 1952, Roller a lucrat cu Chişinevshi pană in februarie 1955, cand l-am inlocuit eu. Tot timpul s-a aflat sub "patronajul" politic al lui Chişinevschi şi Răutu. Tot ei l-au "impins" şi in Academie. N-avea lucrări să intre in Academie, dar la cererea Anei, Petre Constantinescu-Iaşi l-a propus in 1948. In timp, şi-a creat un sistem de relaţii in randul profesorilor din invăţămantul liceal şi universitar, printre academicieni şi aşa mai departe. De exemplu, Constantinescu-Iaşi l-a propus pe Roller, Roller la randul lui l-a propus pe istoricul Emil Condurachi ca membru corespondent, in noiembrie 1948.

Monopolul lui Roller

JURNALUL FOTO
LA SOSEA. Roller a fost si "ctitorul" Muzeului de Istorie a Partidului, gazduit de cladirea in care astazi se afla Muzeul Taranului Roman
Ce fel de om era Roller, după cate l-aţi cunoscut dumneavoastră?
Lucrasem cu el la Secţia de Agitaţie şi Propagandă. Dacă in alte chestiuni se mai putea discuta cu el, cand venea vorba de istorie era de un fixism uluitor. Considera că ce spune el este literă de Evanghelie. Era atat de inverşunat, că nu puteai să discuţi. Vorbea foarte agitat, se enerva peste măsură, cei care il ştiau evitau să il enerveze, ca să nu aibă un atac cerebral. Era bolnav de stomac, şi boala probabil il făcea irascibil, - fiecare lucru il enerva. In februarie 1955, am fost chemat de Gheorghiu-Dej şi de Apostol şi am preluat Secţia de Ştiinţă şi Cultură a CC al PMR, ca şef de secţie. După aceea am fost permanent in conflict cu el. Toată vremea trimitea scrisorele conducerii de partid, să mă parască. I-am transmis odată părerea unor istorici, care aveau rezerve serioase in legătură cu modul in care publicase el volumul de documente referitoare la răscoala din 1907. Erau reproşuri de ordin ştiinţific - nu publicase şi documente de la Casa Regală, nu indica arhiva din care provenea fiecare document, nu existau scurte descrieri in faţa documentului, un fel de sinteză a ceea ce conţine şi mai multe. S-a enervat, a ţipat la mine, numai că nu m-a făcut analfabet, mi-a spus că, ce, eu mă pricep la istorie, ca să judec o lucrare laureată a Premiului de Stat? I-am răspuns atunci că nu fac altceva decat să trasmit părerea specialiştilor şi m-a intrebat: "De ce nu le-au făcut ei mai bine?" "Dar i-aţi chemat?" Nu a avut prea mulţi oameni in jurul lui. Nu a ştiut să creeze in jurul său o atmosferă plăcută, prietenoasă. Cu membri de partid ilegalişti romani nu prea s-a inţeles. in februarie 1955, cand am fost chemat de Gheorghiu-Dej şi de Apostol şi am preluat Secţia de Ştiinţă şi Cultură a CC al PMR, ca şef de secţie, aceştia mi-au spus in acea zi: "Să inlăturăm monopolul lui Roller". Atat, nu mi-au explicat care sunt erorile lui Roller, mi-au spus că a monopolizat problemele de istorie, şi atat, fără să intre in amănunte. După ce am primit sarcina, am inceput să cercetez, să văd care este situaţia.

Şi ce aţi constatat?
Pe langă reorganizarea Academiei şi reforma invăţămantului, Roller se implicase foarte mult in problemele de istorie. A scos in 1948 un manual pentru liceu, in care a impus ca principiu de interpretare a evenimentelor istorice din secolele XIX-XX tezele Cominternului şi a hotărarilor Congresului al V-lea al PCR. Romania era prezentată ca un stat imperialist, Unirea din 1918 se făcuse pe baza "cuceririi" unor provincii etc. Generaţii intregi au invăţat după manualul lui Roller, unde scrie de caracterul imperialist al Romaniei. După ce mi-am făcut o imagine asupra situaţiei, m-am dus la Apostol, care nu-l "inghiţea" pe Roller.

De ce nu-l "inghiţea"?
Apostol era mai distant faţă de lumea evreiescă veche, voia să lucreze cu generaţia nouă, s-a despărţit şi de Melita, soţia lui evreică. Dacă n-ar fi fost Apostol prim-secretar, din 1954 pană in 1955, n-aş fi putut să fac nimic pentru reabilitarea lui Arghezi. In cazul poetului, la mine a fost şi o chestiune afectivă - imi plăcuse dintotdeauna poezia lui -, dar şi raţională. Mi-am dat seama că ajutandu-l pe Arghezi, asta o să rămană peste timp, era ceva ce nu avea să se uite. Gheorghiu-Dej era mai "constipat", totul trebuia să aibă şi avizul unor ilegalişti, nu se bizuia pe opinia unui tanăr, cum eram eu, ci pe cea a ilegaliştilor.

Moartea fiicei l-a răpus

Dar in iunie 1958 a "scăpat" şi de ilegalişti, la acea plenară a fost criticat şi Roller, care peste o săptămană s-a sinucis.
Da, cand şi-a dat seama, şi tot dintr-o dată. La plenara de scoatere a lui Miron Constantinescu şi Chişinevschi nu s-a analizat activitatea politică a acestuia din urmă şi efectele negative ale politicii lui pe linia propagandei şi culturii. in loc să analizeze aceste aspecte, deschiderea care incepuse in '55-'57 şi să se ia măsuri de indreptare, Gheorghiu-Dej a tratat numai la nivelul relaţiilor personale, că Miron şi Chişinevschi voiau să-i ia scaunul. Dacă se făcea o analiză, Chişinevschi ar fi spus că mai sunt şi alţii vinovaţi, s-ar fi desfăcut toată şandramaua şi nu avea nimeni nici un interes. După scoaterea lui Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi, a fost un grup care dorea să o readucă pe Ana Pauker in conducerea partidului. In acest grup, mi-a spus Paul Niculescu Mizil, era şi Roller. Gheorghiu-Dej nu a trecut cu vederea, şi atunci Roller şi-a dat seama că această greşeală nu se mai poate repara. L-a părăsit şi Răutu, Chişinevschi fusese scos. Răutu l-a acuzat pe el de toate, a refuzat să-l mai apere, şi Roller a rămas complet izolat.

V-a mirat gestul lui Roller?
Cu un an inainte de plenara aceea se intamplase un eveniment tragic in viaţa de familie a lui Roller. Avea un singur copil, o fată foarte frumoasă şi deşteaptă. ştiu pentru că invăţa la Liceul Caragiale, ca şi copiii mei. Am văzut-o de mai multe ori la serbările şcolare, venea şi Roller cu soţia.

L-aţi vizitat vreodată acasă?
Niciodată. Ştiu că locuia intr-un apartament pe Bulevardul Iancu de Hunedoara. Nu se practicau relaţiile personale. Ilegaliştii s-au păstrat intr-o izolare faţă de generaţia tanără. Dintre vechii ilegalişti, am fost o dată la Ceauşescu, in Primăverii. La Răutu am fost de mai multe ori in 1957 - şi el fusese lovit in accidentul de avion de la Moscova in care a murit Grigore Preoteasa, şi pentru că era şeful meu mă duceam la el să-l informez. La Groza am fost de vreo trei ori, şi la Gheorghiu-Dej, dar numai in trecere, in sensul că mergeam, imi spunea ce era de spus şi plecam. Nu mergeam in vizite private, nu mergeam la mese, nu eram luaţi la conclavuri. Revenind la drama din famila lui Roller. Prin 1957, vara, copila era adolescentă ş cred că prin clasa a doua sau a treia de liceu, să fi avut vreo 17 ani - Roller era intr-un fel de sanatoriu, făcea un tratament. Fata era cu el. A vrut să inoate, a sărit intr-un bazin, a căzut in cap şi... a murit. A fost o adevărată tragedie, o lovitură groaznică pentru el. Asta l-a dezarmat complet. Din această lovitură a vieţii nu şi-a mai revenit niciodată. Şi el era bolnav, lua mereu nişte prafuri, il vedeam la şedinţe cum le dizolva in apă ş avea o afecţiune a tubului digestiv. Ilegaliştii aveau pentru copii o dragoste care depăşea limitele normale. N-am putut să inţeleg atitudinea lui Gheorghiu-Dej faţă de fetele lui. Pentru Lica era in stare să facă orice.

Bune şi rele

Totuşi, intr-o viaţă de om, fiecare face bune şi rele. Vă amintiţi situaţii in care Roller să fi avut un rol benefic?
A existat un moment in care l-am apreciat la Roller. In 1949 eram la CC, instructor la invăţămant de partid, şef imi era Nicolae Goldbergher. M-a chemat Roller la el, avea un birou plin de cărţi. Acolo era un domn, nu-l cunoşteam. Mi-a spus: "Ţugui, ţi-l prezint pe maestrul Camil Petrescu. Tu il cunoşti pe tovarăşul Groza, maestrul Camil are nevoie de un aparat auditiv care trebuie importat din Elveţia". M-a chemat să obţin bani pentru aparat, pentru că Petru Groza mă simpatiza, fusesem membru in Frontul Plugarilor şi aveam şanse să mă primească mai repede. Roller a dat telefon, mi-a dat o maşină - atunci nu erau atat de multe - şi m-am dus la Consiliul de Miniştri. Groza ne-a primit imediat, am intrat cu Camil Petrescu, a semnat, mi-a oferit chiar o altă maşină de la Consiliul de Miniştri cu care m-am dus la Ministerul de Finanţe, care a aprobat banii.

Era scump aparatul?
Foarte scump, vreo 12.000 de franci elveţieni. După cate mi-a spus Alexandru Rosetti, Carol al II-lea a intervenit să il cumpere pe cel dinainte.

Cu ce se deosebeşte in fond Roller de ceilalţi?
Eroarea principală - in afară de 1948 -, n-a inţeles că acţiunea intreprinsă de el va avea efecte nocive in viitor. Nu a propus măsuri care să fie benefice pentru partid pe termen lung. A luat trecutul, intr-un sistem de dogmă stangistă, şi toate persoanele care intr-un fel sau altul avuseseră legătură cu regimurile trecute le-a scos de pe scenă. Aici e proletcultismul organizatoric şi intelectual. Vreau să reţineţi, dacă partidul l-a promovat la Academie, el putea să facă o treabă să rămană in istorie. De ce să-i scoatem din Academie, de ce să ni-i facem duşmani? Poate sunt nedrept faţă de el, vinovat a fost şi Leonte Răutu.

Cum de a scăpat Răutu, cand ataţia alţi ilegalişti - Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Miron Constantinescu, Iosif Chişinevschi, colaboratorul său Mihail Roller - au fost rand pe rand indepărtaţi?
Răutu ii făcea lui Gheorghiu-Dej o informare foarte precisă despre situaţia din URSS. Ştia perfect rusă, franceză, germană, era un tip deştept, instruit, recita Rimbaut, Goga şi alţi poeţi interzişi. In ţară imi reproşa că susţin impresionimul in pictură. Şi cu cine mă intalnesc in 1957, la Ermitage, admirand pe Monet şi Renoir? Pe Răutu cu soţia lui. L-am intrebat: "Vă place, tovarăşe Răutu?". "Imi place, Ţugui". El e principalul vinovat. Dar şi Gheorghiu-Dej, Apostol, toţi din Biroul Politic l-au protejat şi ani de zile au -acceptat punctul lui de vedere. A avut o influenţă formidabilă asupra evoluţiei culturii, ştiinţei şi invăţămantului romanesc. Dar el a făcut greşeala pe care alţii n-au făcut-o: a refuzat să accepte că a greşit. In 1955 s-a pus problema ce fel de partid este PMR in raport cu istoria modernă şi contemporană? Exprimă el idealul naţional ca pe o realitate geo-politică sau este un partid de coterie ideologică, agentură a unor idei străine, care nu au nimic cu trecutul, cu prezentul şi viitorul său? Daca era atent... Felul de interpretare a evenimentelor din primul război mondial şi realizarea Romaniei Mari au dus la această tragedie patronată de PCR, pentru că ei au luat teza leninistă care susţinea existenţa celor două culturi in fiecare cultură naţională. Au spus că in perioada interbelică a fost un regim burghezo-moşieresc cu tendinţe fascizante şi au pus această pecete asupra intregii culturi. Recent s-a condamnat comunismul. Bun, asta pot să o inţeleg. Dar trebuia luat faptă cu faptă, nu poţi să condamni aşa, in general. Exact aceeaşi teză o aveau Chişinevschi şi Răutu - "regimul burghezo-moşieresc de pană la 23 august a fost un regim naţionalist, şovin, antidemocratic".

Practic, ce reproşaţi?
Că nu analizează cu discernămant faptele. Trebuie să condamnăm ideile, principiile şi faptele ce decurg din ele. S-au făcut erori mari. Dar nu pot să nu spun un lucru: sub raportul civilizaţiei, Romania era o ţară neelectrificată. Altă chestiune: putem noi să condamnăm comunismul - această mişcare internaţională care a avut un rol decisiv in infrangerea hitlerismului - fără să se spună că mişcarea comunistă a avut un rol decisiv in al doilea război mondial?

PAVEL ŢUGUI - BIOGRAFIE
Pavel Ţugui s-a născut la 1 noiembrie 1921, in comuna Vicovu de Jos, judeţul Suceava. A absolvit Şcoala Normală din Cernăuţia. A aderat iniţial la Frontul Plugarilor, iar in iulie 1945 s-a inscris in Partidul Comunist. A lucrat la secţia de Agiţaţie şi Propagandă a Comitetului Central, urcand in ierarhie de la gradul de instructor, şef de Sector - Literatură şi Artă şi pană la şef de Secţie, intre 1955 şi 1960. In această din urmă calitate, i-a cunoscut pe mulţi dintre scriitorii, artiştii şi oamenii de ştiinţă din epocă, deoarece secţia pe care o conducea reprezenta interfaţa dintre mediile cultural-artistice şi conducătorii partidului. Intre 1953-1955 a fost adjunctul ministrului Culturii, funcţie ocupată de Constanţa Crăciun. La congresul al doilea al PMR din decembrie 1955 a fost ales membru supleant al Comitetului Central. Din 1960 nu a mai ocupat funcţii importante in aparatul de partid şi de stat.
Citeşte mai multe despre:   partid,   roller,   răutu,   chişinevschi,   gheorghiu-dej,   istorie,   interviu,   ana,   r,   chi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1143


Mai multe titluri din categorie

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul cel mai iubit al bancurilor oamenilor muncii din RSR

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul cel mai iubit al bancurilor oamenilor muncii din RSR
Un grup de români hotărăsc să-l omoare pe Ceauşescu şi angajează pentru asta un asasin de profesie. Pentru a fi siguri de reuşită, au ales dintre mai mulţi candidaţi pe acela care avea cele mai multe...

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură
Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier în guvernul provizoriu Petre Roman, declară pentru Jurnalul Naţional că, acum 25 de ani, la Revoluţie, unul dintre sloganurile scandate de oameni, valabil şi astăzi, este...

Marius Tucă: Ce este poezia

Marius Tucă: Ce este poezia
 Poezia este o fiinţăCu foarte mare trebuinţăO dragoste foarte mareCu la fel de mare căutarePoezia este un drogDin cornul unui inorogŞi mai ales o stareCu atât de mare alinarePoezia este izbăvireCu atât de...

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă
■ Jurnalul Naţional: Credeţi că România a meritat şi/sau merită sacrificiul tinerilor de acum 25 de ani?■ Petre Roman: Da, fără îndoială, pentru că dacă mă gândesc la acei tineri şi foarte tineri, să...

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei
Galerie Foto Cărţi. Mii de volume. Milioane de pagini. Frumos caligrafiate şi împachetate în ecuaţii, teoreme, numere. Tot ce ţine de matematica ultimului secol, cu toate descoperirile în domeniu găseşti în acest sanctuar...

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"
Au trecut 25 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Vâltoarea evenimentelor de atunci a suprimat egalitarismul ca principiu de organizare al unui idilic "paradis" social, practic irealizabil. A spulberat un sistem de...

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”
Galerie Foto Poveştile legionarilor români. Un fost combatant, Irok, își descrie aventura în Legiunea Străină. Iată ce spune: “…Am plecat în Franţa, drumul te costă 190 de euro cu Eurolines până la Marseille și de...

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”
Marele reporter se întâlnea cu poetul la Sfântu Gheorghe, când acesta se ducea să târguie unelte pentru grădina sa din Mărţişor. Un interviu făcut cu ani în urmă de Alexandru Stark scoate în evidenţă...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge - II

Urmare din Pagina 1 (click pentru prima parte a interviului)■ Jurnalul Național:: Dansul de cabaret pare mai uşor decât baletul clasic. Însă sincronizarea şi expresivitatea trebuie să fie la cote maxime. Care...

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan
Inegalabila doamnă Ana Aslan a trăit aproape 92 de ani. A fost o longevivă, conform definiţiilor ştiinţifice. Metoda de tratament Ana Aslan, bazată pe invenţia sa gerovitalul şi un regim de viaţă sănătos...

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)
Galerie Foto O armată într-o armată. Depozitara nemulţumiţilor şi neadaptaţilor lumii. Veneraţi şi condamnaţi. Aventurieri şi romantici. Criminali ori inocenţi. Codul lor este: disciplină, solidaritate, respect. Luptând...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge
Galerie Foto Un român se află printre vedetele cabaretuluiMoulin Rouge este cel mai cunoscut cabaret al Lumii. Aici s-a scris istoria pasiunilor ascunse ale Franţei ultimului secol, dar au avut loc şi cele mai importante...

Retrocedările, bombă cu efect întârziat

Retrocedările, bombă cu efect întârziat
Clanurile mafiote şi-au construit imperii financiare pe baza revendicărilor ilegale. În paralel, oamenii simpli aşteaptă ani de zile pentru pentru a-şi primi drepturile. Mai mult, autorităţile îi pasează de la...

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi
Revoluţia din 1989 a lăsat urme foarte adânci în societatea românească. Au murit în acel decembrie 1.104 români şi au fost rănite 3.352 de persoane. Întâi au fost cei seceraţi de gloanţele forţelor de...

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"
Galerie Foto La mulți ani, Radu Beligan.Interviu publicat în Jurnalul Național, 12 decembrie 2009______Ni se dezvăluie cu modestie şi căldură. E, în fond, un bun na­ţio­nal. Un maestru, în adevăratul sens al...