Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
Una scrie in tratatele de medicina despre bolile infectioase si alta descopera medicul la microscop. In ultimii 15-20 de ani, bolile nu mai seamana cu nimic, se manifesta ceea ce se numeste patomoforza, spune medicul Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli infectioase "Matei Bals".
MAGDA MARINCOVICI
Adrian Streinu Cercel: Aceste boli se manifesta mai ales la copilul de varsta mare, sub forma eruptiei, de la rubeola sau rujeola, dar nu sunt nici una dintre aceste boli, pentru ca testele au infirmat. Noi aplicam tratamentul patogen pe unul dintre mecanismele de aparitie a bolii. Adesea sunt cazuri severe, care pot duce la complicatii. Solutia o reprezinta vaccinarea. E, daca vreti, acul de cojoc pe care-l avem pentru evitarea complicatiilor. Sunt virusi ai acestor boli care pot lasa sechele: afectarea testiculelor, a pancreasului, in asociere cu aparitia diabetului, afectarea glandelor salivare, a sistemului nervos central. Iar acum asistam la o crestere a numarului acestor cazuri.
Masuri exceptionale
Mai mult decat atat, apar virusi noi. Un exemplu de acum clasic este coronavirusul, raspunzator de sindromul respirator acut sever (SRAS), care a pus mari probleme autoritatilor medicale mai ales din punct de vedere epidemiologic. Aceasta a generat o alerta la nivel mondial, cu impunerea unor masuri limitative la granite, in special la nivelul aeroporturilor internationale. A fost un fel de filtru special pentru completarea unor date si pentru tinerea unor evidente. Aparitia unui asemenea virus a impus, de asemenea, constituirea unor sisteme de izolare a pacientilor, asa-numitele sisteme P2 sau P3. Acestea sunt sisteme speciale cu SRAS, sunt un fel de anticamera unde personalul medical care urmeaza sa intre in saloane isi ia hainele de protectie: manusi, masca etc. Acestea sunt masuri de siguranta pentru protectia personalului, deoarece SRAS a demonstrat ca majoritatea victimelor au fost mai ales medici si asistente.
Au fost necesare cinci luni pana cand s-a reusit sa se spuna cam despre ce ar fi vorba, au mai fost necesare trei-patru luni pana cand s-a vazut virusul propriu-zis. Dar nici in momentul de fata nu exista un test serologic bine pus la punct care sa stabileasca diagnosticul pozitiv de SRAS. Am ramas tot la stadiul de definitie de caz.
Atentie la virusurile hepatice!
Nu-i o noutate. Profesorul Stefan Nicolau, inca din anii â50 anticipa cresterea numarului virusilor hepatici. Acum stim de virusi noi ai hepatitei. Se fac cercetari remarcabile in acest sens. Despre virusul hepatitei C se vorbea inca de prin anii â80. Apoi s-a stabilit familia careia ii apartine si ca mai are doi frati plus o forma de virus G. Cert este ca la noi virusul se extinde. El afecta 3,5% din populatie in â90, iar in 2004 s-a ajuns la aproape 7%. Virusul acesta se transmite prin sange si produse din sange, actul sexual neprotejat, drogurile cu administrare intravenoasa, prin folosirea in comun a seringilor si acelor, orice manevra care presupune ac (tatuaje, piercing, stomatologie), de la mama la copil (transmiterea verticala).
Sunt foarte multi virusi care ne gasesc descoperiti. Aproximativ 20-30 de agenti etiologici noi se descriu anual, despre care nu se stia ca pot provoca vreo boala si se demonstreaza contrariul.
Sunt peste tot. In pamant, in aer, in apa... in mediul inconjurator.
Este greu de spus ce anume ii favorizeaza. Dar se stie ca actiunea razelor gama este un factor de crestere a virulentei atat a virusilor, cat si a bacteriilor. Or, in contextul noii ere de supraincalzire a planetei, de distrugere a stratului protector, aceste microorganisme incep sa cedeze. Zborurile avioanelor supersonice creeaza un fel de tunele care permit patrunderea unor raze. Aceste raze pana acum erau oprite de straturile protectoare. Deci noi, cu mana noastra, cream conditii favorizante pentru ca factori care pana acum nu erau implicati in dezvoltarea acestor germeni sa contribuie la proliferarea si incrucisarea acestora. Pana acum un deceniu salturile intre specii nu puneau probleme majore. Totusi, sa ne gandim la boala vacii nebune, o patologie complet noua la om.
Si inainte se stia de encefalita spongiforma, dar era legata de anumite obiceiuri culinare. Este vorba de canibali, care mancau creierul de la om sau de la anumite animale, in special de la oaie, si care faceau aceasta boala. Si oricum, nu o faceau la varsta de 20-30 de ani, ci dupa 40 de ani. Ceea ce inseamna ca se schimba definitiile de caz. Concluzia este ca schimbandu-se conditiile meteo, virusii nu mai respecta aparitia potrivit anotimpurilor. Sunt virusi care apareau la iesirea din iarna si inceputul primaverii, iar acum actioneaza inclusiv in lunile de vara. Se schimba repartizarea virusilor pe sezoane. In plus, virusii au devenit mai agresivi si nu mai tin seama de anotimpuri.
Amenintari la nivel planetar
Dupa 1980, HIV a inceput sa faca ravagii. Sunt milioane de cazuri si milioane de decese pe an, la nivel planetar. Iar in momentul de fata se duce o batalie, sustinuta si cu fonduri, de a se reduce impactul HIV/SIDA in special la nivel social. Pentru ca in afara costurilor pentru terapii, care sunt impresionante, exista costurile sociale, care sunt imense. Si cum cineva a considerat ca HIV nu ne era de ajuns, atunci a aparut o noua problema, si anume tuberculoza cu bacili rezistenti. Din acest motiv, inclusiv Romania, prin Programul Fondului Global, dezvolta in momentul de fata o arie numai pentru terapia pacientilor cu bacili Koch rezistenti sau multirezistenti la antituberculoase.
O serie de germeni care inainte generau boli diareice usoare, cum ar fi dezinteria cu bacilli, acum incep sa dezvolte forme severe toxice. Au aparut o serie de toxine care se numesc shigatoxine, care sunt provocatoare inclusiv de soc toxicoseptic. Adica nu se mai multumesc sa dea boala diareica - scaun cu mucus si cu sange - , mai provoaca si soc, costurile fiind din ce in ce mai mari.
O data cu aparitia terapiei in boala canceroasa, pacientii au o rata de supravietuire mult mai mare dar asta se intampla intr-un context in care se inregistreaza o scadere a capacitatii de aparare a organismului si, pe acest fond, apar patologii noi. De exemplu, patologii generate de ciuperci. Acestea se numesc infectii sistemice micotice. Pana nu de mult vorbeam de Candida, acum vorbim de Candida albicus si Candida non-albicus, raspunzatoare de 40% din decesele la bolnavul de cancer, de Aspergillus, raspunzator de pana la 98% dintre decesele la transplantatul medular.
Inclusiv industria farmaceutica este intr-o perioada de cautari. Pana acum a fost era antibioticelor. Se deschide o noua era, cea a medicamentelor antivirale. Acestea se nasc acum si sunt puse pe piata. Ele au debutat cu terapia impotriva SIDA - antiretroviralele. Acum vorbim de o clasa mare numita anivirale. In paralel se dezvolta clasa antimicoticelor, medicamente destinate luptei contra ciupercilor.
