x close

De ce e bine pentru creier „să nu pui totul la suflet”

0
Autor: Monica Cosac 23 Noi 2017 - 13:30
De ce e bine pentru creier „să nu pui totul la suflet”
Vezi galeria foto


Creierul uman a fascinat dintotdeauna oamenii de ştiinţă care, nici până în prezent, nu au reușit să-i găsească toate cotloanele şi să-i descifreze în întregime misterele. “Creierul este o bijuterie” şi este incredibil câte poate să facă această maşinărie complexă, spun şi medicii, însă doar de noi depinde să scoatem ce e mai bun de la cel mai sofisticat organ uman. Cât de important este un pahar de apă băut imediat după ce ne-am trezit, de ce e bine pentru creier „să nu pui totul la suflet” şi ce alimente ar trebui să consumăm pentru a preveni Alzheimerul – o boală care dă fiori reci chiar şi tinerilor - a explicat, pentru Jurnalul, profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea, şeful Secţiei de Neurochirurgie a Spitalului Sanador din Bucureşti.

 

M.C.: Ştim că alimentaţia sănătoasă este foarte importantă pentru a preveni tot felul de boli, dar ne gândim mai degrabă la afecţiuni ale stomacului, ale ficatului etc. Poate alimentaţia să influenţeze sănătatea creierului? Şi ce anume favorizează funcţionarea acestei maşinării?

Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea: Da, obligatoriu trebuie să avem o altă alimentaţie. Dacă aţi observat, există un anumit tip de alimentaţie pentru stomac, pentru ficat, pentru colon – care cere fibre -, pentru inimă şi pentru creier. Diferenţele nu sunt foarte mari, dar este bine să le ştim. În primul rând, trebuie să-i dai apă. Apă multă - nu tot felul de băuturi acidulate –, cât mai proaspătă şi cât mai curată, pentru că aceasta ajunge în creier (78% din greutatea creierului este apă), este un organ care pluteşte în apă. Apa ajunge în creier printr-o substanţă, lichidul cefalorahidian, care-l spală continuu. Este un fel de canalizare pe care o are creierul, ca să ia toate reziduurile - toţi oxidanţii, radicalii – pe care le bagă în sistemul venos, ca să le ducă în afară. Este foarte interesant mecanismul. Deci, în primul rând, trebuie să bem apă şi să începem de dimineaţă. Cu ocazia asta, ai spălat organismul şi ai dat creierului prima tranşă de energie – apa curată.

M.C.: Dacă spuneţi că apa este esenţială, cum resimte creierul deshidratarea? Ce se întâmplă pe termen scurt şi pe termen lung?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Pe termen scurt este oboseala. Iar pe termen lung, nu mai funcţionează bine creierul. Sunt persoane, mai ales cele mai în vârstă, care uită să bea apă şi asta se vede pe faţă, apar tot felul de riduri; aşa se întâmplă şi pe creier. Putem să spunem că s-a atrofiat. De fapt, nu s-a atrofiat. El, săracul, nu mai are substanţa care să-l hidrateze şi atrofierea este prin neefectuarea funcţionalităţii. Nici copiii nu doresc să bea apă, îşi doresc tot felul de băuturi acidulate, dulci – extrem de toxice pentru creierul nostru.

M.C.: Pe lângă oboseală, o hidratare insuficientă poate da și dureri de cap?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Da, foarte des. Pentru că deshidratarea, pe termen scurt, duce la închiderea vaselor sanguine (asta se numește ischemie), și așa se întâmplă și la inimă, și la creier. La cap, poate să ducă la migrene și cefalee.

M.C.: Am putea să tratăm o migrenă cu apă chioară?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Migrena are un anumit mecanism, depinde de un joc al vaselor sanguine – vasoconstricție și vasodilatație - și de un anumit context endocrin. Oricum, hidratarea corectă este foarte importantă pentru migrenă.

M.C.: Deshidratarea creierului poate avea efecte negative și asupra stării emoționale?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Foarte des. Deshidratarea creează un disconfort și primul lucru care se vede: îi tremură mâinile – persoană tânără fiind – îi transpiră, nu mai poate fi controlat emoțional. Toate acestea dovedesc că funcțiile cerebrale, care comandă funcțiile endocrine, nu mai merg perfect. Și sunt persoane care, în anumite momente, sunt din ce în ce mai emoționate, își pierd cuvintele, nu se pot aduna - foarte des la persoanele feminine, unde mai intervine și o anumită constelație endocrină.

M.C.: Putem înlocui apa cu alte lichide? Cu ceai, de exemplu, sau cu cafea?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Ceaiul da, este un înlocuitor foarte bun, dar nu cele superenergizante, nu cele care dau o percepție și o activitate cerebrală deosebită, cum este ceaiul negru, dar este un factor de hidratare şi mai are un avantaj: este calmant pentru stomac. Cafeaua este ca un drog pentru creier pentru că ne menține o stare trează, cât mai vigilentă, și ne face și plăcere, de ce să nu recunoaștem. Această cafea împinge activitatea creierului. Este dovedit: cafeaua, cacaua, ciocolata sunt factori activi pentru partea cerebrală.

M.C.: Orice fel de ciocolată?

Prof. dr. A.V. Ciurea: În general, se preferă ciocolata neagră, simplă, fără tot felul de adaosuri sau alte dulciuri în interiorul ciocolatei, cât mai pură.

Creierul cere dulce

 

M.C.: Ce alimente mai fac bine creierului? Spuneați că, uneori, creierul cere dulce. De unde luăm dulcele? Ne delectăm cu o prăjitură, ne repezim la zahăr?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Cel mai periculos pentru creier este zahărul. Zahărul rafinat îmbătrânește creierul. Aproape toți folosim câte un pliculeț, doze mici, dar sunt persoane care își pun zahăr în mod excesiv. S-a dovedit că activitatea cerebrală este bună după cafea amară, nu după cea dulce, care e un fel de sirop. Dulcele cel mai bun se ia din miere - cea reală, nu îmbunătățită cu zahăr. De aceea, ceaiul sau orice fel de băutură trebuie să fie îndulcită cu miere. În miere există o substanță care se numește fructoză, și creierul o acceptă cu două mâini.

Apoi, are nevoie de toate fructele posibile, pentru că din ele își extrage enzimele, adică factorii care împing procesele cerebrale înainte. Cele care au vitamina E sunt foarte bune pentru creier - murele, afinele, avocado –, dar și semințele. Este foarte bună și pentru dezvoltarea sistemului endocrin și știți ce mai face vitamina E? Previne Alzheimerul!

M.C.: Dar carnea este bună?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Creierul este un organ foarte sofisticat și are voie doar carne foarte săracă în grăsime, deci ar fi doar carnea de curcan și peștele. Și, poate – ca să fiu în consens cu domnul ministru (Daea) – carnea de oaie, în afară de anumite părți. Dar peștele răpitor, cu carnea albă, este perfect pentru creierul uman. Foarte mulți oameni, care au cultura mâncării, seara nu mănâncă greu, adică pită, slană, grăsimi sau sarmale, ci un pește slab. 

M.C.: Ce le-ați recomanda studenților, de exemplu, care în perioada examenelor își doresc să aibă o memorie mai bună, o capacitate de concentrare mai ridicată?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Pe lângă hidratare, trebuie și odihnă. Dacă încerci să asimilezi foarte multe date și pici de somn, te biciuiești cu cafea, mergi înainte, dar epuizarea este foarte mare. Trebuie ca acest efort intelectual să fie gradat și fără alte jocuri în jur: telefoane, Facebook, televizoare care merg etc. Apoi, să nu stea noaptea foarte târziu. Ai impresia că ai citit mai mult, dar funcția organică a creierului a scăzut. Trebuie să bea lichide destule, să-i dea creierului dulcele de care am vorbit: să mănânce miere sau ciocolată - o ciocolată caldă sau cacao, care stimulează activitatea cerebrală.

M.C.: Ce alți factori ar putea influența sănătatea creierului?

Prof. dr. A.V. Ciurea: Creierul este o bijuterie cu care ne putem mândri, este incredibil câte poate să facă. Totul depinde doar de noi. Sunt anumite elemente care ajută creierul să funcționeze și de care ne batem joc. Primul: un mediu oxigenat. În birou nu este un mediu oxigenat, iar somnolența care apare este, de fapt, o hipo-oxigenare cerebrală. Creierul se protejează, iar elementul care îl protejează foarte mult este somnul. În timpul somnului, creierul îşi face ordine pe masă, îşi face ordine în gândire, în activităţile pe care le are de făcut. Culcaţi-vă seara cu 10 probleme nerezolvate, iar dimineaţa le găsiţi aproximativ pe toate rezolvate. Şi nu numai că îşi organizează treburile, ci dă şi comenzi – ca Napoleon – spre restul.

Alt element: trebuie să gândim în orice situaţie pozitiv. Este adevărată vorba din popor: „Să nu pui totul la suflet”. Cum putem să facem asta? Păi, având lângă noi un căţeluş, de exemplu, care ne iubeşte la nebunie. Deci o energie pozitivă, pe care o prindem noi de la căţeluş. Avem iubirea faţă de copil şi a copilului faţă de noi, iar asta ne îmbunătăţeşte viaţa, avem un scop al vieţii. Zâmbetul este un alt element foate interesant. Să fii botos nu duce la nimic bun. Mai sunt persoane – mai ales creativii, artiştii, poeţii – care seara se încarcă cu o muzică, o frază sau un capitol de carte, care le pune creierul în mişcare.

Dacă ne-am opri la o ţigară, ar fi bine

A fost un savant în Academia Rusă care a trăit 150 de ani – în Siberia foarte mult – și spunea: „Noi uităm să respirăm cu plămânii și, mai ales, dimineața”. Și-i îndemna pe toți cei care îi erau adepți să se trezească foarte de dimineață și să respire un aer cât mai curat. E important ca un aer cât mai curat să ne pătrundă în plămâni. În privința aceasta, nu sunt de acord cu acest fumat, cu fum excesiv în spațiile închise. Fără să vrei inhalezi și este toxic pentru organism. Și se duce și în plămâni, dar mai grav este că se duce în creier și în inimă. Toată lumea spune: „Vai, dar o țigară îmi face bine!”. Dacă ne-am opri la o țigară, poate că ar fi bine, pentru că este o relaxare și o plăcere. Dar a doua țigară și restul produc închiderea vaselor de sânge. Procesele cerebrale și cele cardiace merg din ce în ce mai încet și de aici până la ischemie și până la angor, mai e un pas.

M.C.: Pe lângă factorii aceştia care ţin până la urmă de noi, de alegerile noastre, sunt şi alţi factori care ne-ar putea afecta sănătatea creierului? Și mă gândesc, de exemplu, la boli care aparent nu au nicio legătură cu creierul.

Prof. dr. A.V. Ciurea: Diabetul afectează vasele - și de la inimă, și de la creier, și de la retină, și de la picioare -, și apare vasculopatia diabetică, iar pe nervi apare o polinevrită. Adică te dor picioarele din nimic. Fie că ai mers, fie că ai stat, ele te dor continuu. Diabetul reprezintă una dintre cele mai grave afecțiuni ale secolului, pentru că nu este ca un traumatism care se întâmplă în clipa asta, ci merge încet-încet, parcă mănâncă din structurile noastre umane, ca un viermișor care papă continuu, și ne afectează întregul organism, nu doar o singură parte, cum e ulcerul la stomac. Diabetul, în general, este genetic, dar mai există și diabetul de stres. Foarte mulți, în ziua de astăzi, facem diabet de stres. Deschizi televizorul – numai accidente, fugăriri, împușcări; ieșim în circulație – toată lumea este nervoasă, în jocurile acestea politice – la fel, în fotbal –, foarte multe agresivități. Ne transformăm într-o planetă agresivă. Toate astea duc la șocuri: pentru inimă, pentru creier, pentru pancreas - organul care reglează zahărul din sânge. Din şoc, din stres poate să apară diabetul. Important este să luptăm să ieşim din acest stres.

Ce nu-i place creierului?

Băuturile tari nu fac rău doar ficatului, ci şi creierului. Pentru creier, tăria este o bombă: omul nu se mai poate coordona, nu mai poate gândi. Prof. dr. Ciurea spune că singurul tip de alcool bun pentru creier este vinul roşu: „Vinul roşu de la ţară – zaibărul, cum îi spunea şi Nea’ Mărin – e cel mai bun, se potriveşte cu organismul nostru. Americanii, care-s mari amatori de statistici, au dovedit că, seara, un pahar de vin roşu, de 100 -200 de ml, face foarte bine. Pe de o parte, te linişteşte cerebral, îţi favorizează digestia, iar pe de altă parte, vezi şi lucrurile mai în roz. «Joie de vivre!» Francezii ăştia nu-s deloc proşti!”.

 

"De câte ori nu am fost sub presiune, ca studenţi, să învăţăm mult, repede, într-o noapte, şi să simţim nevoia de dulce? Nu simţim nevoia de grăsime, de carne. Creierul cere dulce. Şi, atunci, trebuie să-i dăm, pentru că este vorba de energie care, împreună cu oxigenul, se duce exact în creier"

"Este dovedit că, dacă vrem să nu dăm mâna cu domnul Alzheimer, trebuie să avem o doză de vitamina E zilnic și un alt grup de vitamine: vitamina A – bună pentru ochi, vitamina D – pentru structura osoasă, vitamina C – pentru imunitate. Creierul le asimilează pe toate acestea și le folosește perfect în metabolism"

"Era un cântec foarte frumos pe vremuri, prin anii ’80: „Puţină prietenie, puţină iubire”. Când l-am auzit prima dată, m-am gândit că este ca un slogan, o sintagmă pentru creierul uman"

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018
Politicile economice neinspirate ale diferitelor instituţii ale statului român, politici care accentuează fazele ciclului economic, pot duce la frânarea bruscă a economiei în acest an. Este acelaşi...

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro
Instituția condusă de Augustin Lazăr, procuror general al României, își utilează sediul central cu un sistem de monitorizare și de alarmare demn de filmele americane cu CIA sau FBI. Nu mai puțin de o j...

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia
Lipsa unor priorităţi clare de guvernare, a unui proiect de ţară și lacunele de competență de la nivelul clasei politice au dus la o neîncredere generalizată şi la mentalitatea “ merge şi...

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice
Lipsa sau amânarea demersurilor de a reforma în mod real sistemul de securitate națională, în special cadrul legal privind activitatea serviciilor de informații și a instituțiilor din sistemul...

Primarul învins de lenea propriilor alegători

Primarul învins de lenea propriilor alegători
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o...

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori
Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse...

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori
Galerie Foto Reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de 11 kilometri din Drumul Național 5 va fi supervizată, pe bani grei, de firma unui fost șef al Regiei de Drumuri și Poduri București.  153.000 de euro va...

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut
Aşteptările societăţii sunt mai mari decât ritmul în care evoluează societatea, fie că vorbim de infrastructura publică, de serviciile medicale, de cele fiscale sau edilitare. Problema vine din ritmul...

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...
Serviciul de email marketing furnizat de