x close

Dr. Adrian Bot: Puterea imunoterapiei este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu

0
29 Noi 2017 - 13:30
Dr. Adrian Bot: Puterea imunoterapiei este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu


În acest moment, pacienţii din Statele Unite ale Americii, care suferă de o boală a sângelui considerată incurabilă, sunt trataţi cu o terapie nouă, care elimină şi ultima celulă malignă ascunsă în corp. Tratamentul revoluţionar a fost descoperit de o echipă de cercetători de peste Ocean, din care face parte şi un român, şi care luptă cu această teribilă boală care este cance­rul, pe un nou front, al imunoterapiei. Practic, cancerul este atacat la nivel molecular, iar cercetătorii au reuşit să obţină rezultate senzaţionale, folosind chiar „armele” naturale ale organismului: celulele limfocitare. În ce constă noul tratament, lansat în SUA luna trecută, ce rezultate s-au înregistrat în timpul studiilor şi, mai ales, când ar putea ajunge şi la pacienţii români a explicat, pentru Jurnalul, chiar românul care l-a descoperit: medicul Adrian Bot, doctor în medicină și științe biomedicale, cu o carieră în biotehnologie și expertiză în cerce­tarea și dezvoltarea unor imunoterapii în domeniul oncologiei.

Domnule doctor, activaţi în domeniul biotehnologiei – un domeniu relativ nou, despre care nu cunoaştem foarte multe lucruri. Ce este, de fapt, biotehnologia? Şi care ar fi diferenţa dintre un medica­ment, un tratament clasic, conven­ţional, şi o terapie biologică?

Dr. Adrian Bot: Biotehnologia, în contrast cu ştiinţele farmaceutice convenţionale, foloseşte metode noi, moderne, de manipulare, de inginerie a organismului omenesc sau a celulelor sau moleculelor din organismul omului. O inginerie care promite să deschidă noi drumuri pentru tratamente ce sunt mai eficace şi - foarte important - mai puţin toxice. Ceea ce numim “smart medicine” - medicamente inteli­gente.

Ştiu că, de câţiva ani, sunteţi implicat într-un important proiect de cercetare în domeniul oncolo­giei… În ce an a început şi în ce stadiu este cercetarea noii terapii?

Cel mai recent proiect a dus la prima terapie gene­tică aprobată în limfom în Statele Unite. Dezvoltarea acestui proiect a început în 2011, când compania la care lucrez a luat decizia de a începe procesul de a dezvolta acest produs. Dezvoltarea a implicat mai multe studii clinice la pacienţi cu limfom, care s-au desfăşurat în intervalul 2011-2017. Prin aceste studii clinice s-a testat produsul pe mai mult de 100 de pacienţi cu limfom Hodgkin, care nu a fost tratabil cu nicio altă terapie. Aceşti pacienţi au fost trataţi într-o perioadă de aproximativ doi ani, iar răspunsul clinic după acest studiu pivotal a fost publicat în martie 2017, la American Association of Clinical Research Meeting, şi a fost, de asemenea, publicat în dosarul pe care compania noastră l-a trimis pentru a avea aprobarea pentru comercializarea acestui produs în Statele Unite.

Care au fost rezultatele studiilor clinice pe pacienţi?

Rezultatele au fost impresi­onante - ele sunt publice - mai mult de 80% dintre aceşti pacienţi răspunzând la această terapie gene­tică şi aproximativ 40% din aceşti pacienţi eliminând complet tumori masive. Aceşti pacienţi nu au fost curabili cu niciun alt tratament, deci sunt aşa-numiţii „refractory patients”. Pe baza acestui rezultat, The Food and Drugs Administra­tion (FDA) - care este organismul ce aprobă medicamentele în Statele Unite - a format un comitet special, prin care a decis să lucreze foarte strâns cu noi şi să accelereze apro­barea acestui produs, care era necesar pentru a trata pacienţi refractari la celelalte terapii. În 18 octombie, FDA a aprobat acest tratament. Acest medicament este acum parte din standardul medical în Statele Unite. În momentul în care noi doi vorbim, oamenii sunt trataţi în SUA cu acest produs.

Doar în Statele Unite...

Deocamdată, doar în Statele Unite, dar avem veşti foarte bune. Am făcut public faptul că lucrăm foarte strâns cu organizaţia europeană EMA (n.r. - Agenţia Europeană a Medica­mentului), ca să avem acest tratament aprobat foarte curând şi în Europa.

Asta-i o veste, într-adevăr, minu­nată pentru pacienţii europeni. Când credeţi că noul medicament va ajunge efectiv şi la aceştia?

Termenul la care sper este de câteva luni: cinci, până la şase luni. Deci va fi foarte repede, dacă totul merge bine. Ceea ce, pentru mine, este senzaţional şi de o valoare simbolică deosebită.

Celule reprogramate genetic

Aţi spus că această nouă terapie este destinată tratării unei boli incurabile, limfomul Hodgkin, dar aş vrea să vă mai întreb dacă ea se adresează doar pacienţilor cu faze incipiente sau forme mai uşoare ale afecţiunii - fiind vorba, tocmai, de o boală oncologică - sau pot spera şi cei cu faze avansate ale bolii, cei cu metastaze? Funcţionează acest medicament şi în cazul lor?

Puterea imunoterapiei şi puterea acestui tratament care foloseşte celule programate genetic este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu. De fapt, dezvol­tarea acestui produs de care vorbim s-a făcut în pacienţi incurabili prin orice alt mijloc de tratament şi cu altfel, nu ar fi avut o durată medie de viaţă mai mare de 2-3 luni, sau poate câteva săptămâni. Şi motivul pentru care acest lucru este posibil este că mecanismul de acţiune a acestei terapii este foarte diferit de teraboală metastatică masivă, care, piile convenţionale şi, doi, datorită faptului că sistemul imun al unui om, dacă este reprogramat genetic, are capabilităţi extraordinare, care trebuie exploatate în diverse alte domenii medicale. ­

Aplicabil şi în alte boli grave

Care ar fi aceste domenii?

Domeniile despre care visez sunt tumorile solide - cum ar fi carcinoamele -, dar şi medicina regenerativă, bolile inflamatorii, bolile autoimune, bolile neurode­generative - cum ar fi Alzheimer. Deci acestea sunt noile frontiere ale medicinei, pe care, cu aceste noi platforme tehnologice, noi sperăm într-un viitor mai apropiat decât credeam iniţial să putem să dezvoltăm terapii efectiv.

Deci acesta ar fi următorul pas în cercetare? Se va putea aplica noua tehnologie şi în cazul acestor afecţiuni?

Fără niciun dubiu! În acest moment, în timpul interviului, organizaţii de cercetare, laboratoare mari, companii, deja investesc şi deja fac cercetare în domeniile despre care am vorbit.

Ar putea aceste celule reprogra­mate genetic şi reintroduse în orga­nism să acţioneze ca nişte anticorpi, astfel încât să prevină o recidivă a cancerului?

Este o întrebare tehnică deosebit de importantă. Ne referim la celule­le-memorie ale sistemului imun... Nu avem răspunsul la această întrebare, dar lucrăm asiduu. Strategia iniţială în bolile sanguine a fost să creăm o terapie care să elimine ultima celulă canceroasă, dar frontiera următoare va fi să programăm sistemul imun să reuşim această memorie imuno­logică ce poate să apere pacientul de recidivă. Este o întrebare încă deschisă.

Ştiu că v-aţi pus semnătura pe mai multe proiecte de cercetare importante. Despre ce este vorba, cu ce alte terapii descoperite vă puteţi mândri?

Din punctul meu de vedere, ca medic cu background în imunologie, cred că o altă arie unde am făcut unele progrese - dar mult mai mult trebuie făcut - este aria de dezvol­tare a unor noi vaccinuri. Vaccinuri profilactice împotriva unor virusuri ce pun probleme de sănătate extra­ordinare, virusul Influenza - virusul gripal -, unde am lucrat cu repu­tatul imunolog de origine română Constantin Bona. În anii '90, când dumnealui a avansat ipoteza că reprogramarea genetică a sistemului imun folosind ADN - vaccinuri bazate pe ADN - este capabilă să inducă, să creeze imunitate efectivă împotriva virusului gripal. Aceste studii au fost publicate în anii '90. Sunt foarte bune aceste studii şi cred că au deschis o nouă eră în a înţelege cum funcţionează sistemul imun şi care este potenţialul sistemului imun. Şi un progres similar, pe care l-am făcut în urmă cu 10-15 ani, lucrând pentru o altă organizaţie, în care am arătat împreună cu cola­boratorii noştri că un vaccin bazat, din nou, pe ADN şi pe peptide este capabil să inducă un răspuns imun împotriva melanomului malign, o boală deosebit de gravă.

Aţi plecat de mulţi ani din România. Acum, după atâta timp, consideraţi că a fost o decizie bună?

Am plecat în ianuarie 1994, doar la câteva luni după ce am absolvit Facultatea de Medicină din Timi­şoara. Mi s-a oferit posibilitatea să fac un doctorat în imunologie, în New York. Pasiunea mea a fost ştiinţa întotdeauna şi integrând background-ul meu medical din România şi background-ul meu ştiinţific din Statele Unite cred că am reuşit să contribui la avansarea medicinei moleculare. Decizia a fost bună din punct de vedere pragmatic. Deci am reuşit, având resursele pe care le-am avut în Statele Unite, dar eu am rămas întotdeauna foarte strâns legat de România şi sper să putem - ăsta este un vis pe care-l am - să ajutăm cercetarea medicală românească să ajungă la acelaşi nivel prin a faci­lita colaborarea directă dintre noi, românii din SUA, şi românii de aici, din România.

Cum acționează asupra celulelor canceroase?

Dr. Adrian Bot spune că nouă terapie constă în reprogramarea genetică a sistemului imun: „Schimbăm codul genetic al celu­lelor limfocitare pentru a le face foarte active împotriva cancerului. Celulele sunt prelevate de la paci­enţi, sunt tratate în condiţii specia­le cu un vector care inserează în aceste celule un receptor artificial – o genă artificială, care exprimă o proteină artificială. Această prote­ină este capabilă de a direcţiona limfocitele către celulele canceroa­se şi este, de asemenea, capabilă de a le programa să le distrugă una câte una, în fiecare organ din corpul omenesc”.

„Celulele limfocitare sunt foarte capabile să ne apere împotriva infecţiilor, bacteriene şi virale, dar nu sunt foarte capabile să ne apere împotriva cancerului. Ceea ce facem este să reprogramăm celulele imune. În urma studiilor clinice care s-au efectuat în ultimii cinci ani, s-a demonstrat că o celulă limfocitară cu codul genetic modificat este capabilă să elimine ultima celulă canceroasă din organism. Acest răspuns îl vedem în aproximativ 50% dintre pacienţii trataţi – pacienţi cu boli metastatice.”

În prezent, Adrian Bot este vicepreşedinte şi coordonator şti inţe translaţionale al compa­niei farmaceutice Kite, ce activează în domeniul biotehnologiei în SUA

Citeşte mai multe despre:   Adrian Bot

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

La cine au ajuns peste 21 de milioane de euro, în afacerea deșeurilor de la Timiș

La cine au ajuns peste 21 de milioane de euro, în afacerea deșeurilor de la Timiș
Compania fostei directoare a Complexului Sportiv Olimpia, Mihaela Neagu, o apropiată a fostului PDL și a ex-ministrului Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi, a reușit să pună mâna pe un contract de...

Ioana Petrescu: Inflaţia va tăia creşterile de salarii din 2018

Ioana Petrescu: Inflaţia va tăia creşterile de salarii din 2018
Galerie Foto Deşi proiectul de buget prevede creşteri de salarii brute cu 25% pentru toţi salariaţii de la stat, începând cu luna ianuarie, în realitate oamenii vor rămâne în mână cu 4%....

Șeful USR a primit, prin firma sa, contracte de la guvernele și autoritățile locale conduse de PSD

Șeful USR a primit, prin firma sa, contracte de la guvernele și autoritățile locale conduse de PSD
Galerie Foto Mesajele lozincarde împotriva coaliției de guvernare, susţinerea mișcărilor de stradă ale adepților #rezist și acțiunile politice ale USR par a fi în totală contradicţie cu activitatea de business d...

Furnizorul preferat al SRI dotează Poliția cu 8.000 de bastoane

Furnizorul preferat al SRI dotează Poliția cu 8.000 de bastoane
Peste 8.000 de bastoane de luptă, tip tomfa, cu mâner, urmează să intre în posesia Inspectoratului General al Poliţiei Române, până la sfârşitul acestui an. Poliția Națională a...

Evoluții spectaculoase în dosarul Puiu Popoviciu vs terenurile din Băneasa

Evoluții spectaculoase în dosarul Puiu Popoviciu vs terenurile din Băneasa
Deși, la începutul lunii august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea omului de încredere al lui Puiu Popoviciu, Mihai Andrei Bejenaru, de sesizare a Curții Constituționale cu exc...

Români care au cucerit lumea. Un pompier român a scris istorie la Los Angeles

Români care au cucerit lumea. Un pompier român a scris istorie la Los Angeles
Galerie Foto Căpitanul Cosmin Ilie, comandantul Detaşamentului de Pompieri Caransebeş, este dublu campion mondial, la categoria 40-44 de ani. El a luat medalia de aur în probele de alergare pe distanţele de 400 de metri şi...

Regele Mihai I: ''O ţară fără trecut şi istorie n-are niciun viitor''

Regele Mihai I: ''O ţară fără trecut şi istorie n-are niciun viitor''
Galerie Foto Regele Mihai I a acordat, la 8 mai 2006, un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (la data interviului - ROMPRES), prin care a marcat, în preajma zilei de 10 Mai, împlinirea a 140 de ani de la...

Ileana Vulpescu: La această vârstă, nu ştiu ce e viaţa

Ileana Vulpescu: La această vârstă, nu ştiu ce e viaţa
Ileana Vulpescu mi-a deschis larg uşa casei sale şi cu un zâmbet cald şi multă bucurie m-a primit printre cărţile ei de suflet. Doamna Vulpescu face parte din elita intelectualilor din România. Cu...

Dorin Cocoș a preluat administrarea firmei prin care a “albit” banii din afacerea “Microsoft”

Dorin Cocoș a preluat administrarea firmei prin care a “albit” banii din afacerea “Microsoft”
La aproximativ o lună de când a fost eliberat din penitenciar, unde a fost trimis pentru infracțiunile reținute în primul dosar “Microsoft”, fostul soț al Elenei Udrea, controversatul Dorin...

Scoaterea totală a meniscului aduce repede artroza, cu artroscopul el se poate repara

Scoaterea totală a meniscului aduce repede artroza, cu artroscopul el se poate repara
Galerie Foto Genunchiul este o bijuterie , există două necazuri, unul când se rup ligamentele încrucişate şi genunchiul fuge, Se apelează la grefe din tendoane prelevate din vecinătatea genunchiului. A doua...

Factura nepăsării a ajuns la 150 de milioane de euro. Crește cu 120.000 euro/zi

Factura nepăsării a ajuns la 150 de milioane de euro. Crește cu 120.000 euro/zi
România e la un pas de a pierde zilnic câte 120.000 de euro pentru că, deşi Uniunea Europeană ne-a dat bani să ne ecologizăm gropile de gunoi toxice, nu am făcut-o. Aşa că am fost trimişi în ju...
Serviciul de email marketing furnizat de