x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dr. Adrian Bot: Puterea imunoterapiei este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu

0
29 Noi 2017 - 13:30
Dr. Adrian Bot: Puterea imunoterapiei este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu


În acest moment, pacienţii din Statele Unite ale Americii, care suferă de o boală a sângelui considerată incurabilă, sunt trataţi cu o terapie nouă, care elimină şi ultima celulă malignă ascunsă în corp. Tratamentul revoluţionar a fost descoperit de o echipă de cercetători de peste Ocean, din care face parte şi un român, şi care luptă cu această teribilă boală care este cance­rul, pe un nou front, al imunoterapiei. Practic, cancerul este atacat la nivel molecular, iar cercetătorii au reuşit să obţină rezultate senzaţionale, folosind chiar „armele” naturale ale organismului: celulele limfocitare. În ce constă noul tratament, lansat în SUA luna trecută, ce rezultate s-au înregistrat în timpul studiilor şi, mai ales, când ar putea ajunge şi la pacienţii români a explicat, pentru Jurnalul, chiar românul care l-a descoperit: medicul Adrian Bot, doctor în medicină și științe biomedicale, cu o carieră în biotehnologie și expertiză în cerce­tarea și dezvoltarea unor imunoterapii în domeniul oncologiei.

Domnule doctor, activaţi în domeniul biotehnologiei – un domeniu relativ nou, despre care nu cunoaştem foarte multe lucruri. Ce este, de fapt, biotehnologia? Şi care ar fi diferenţa dintre un medica­ment, un tratament clasic, conven­ţional, şi o terapie biologică?

Dr. Adrian Bot: Biotehnologia, în contrast cu ştiinţele farmaceutice convenţionale, foloseşte metode noi, moderne, de manipulare, de inginerie a organismului omenesc sau a celulelor sau moleculelor din organismul omului. O inginerie care promite să deschidă noi drumuri pentru tratamente ce sunt mai eficace şi - foarte important - mai puţin toxice. Ceea ce numim “smart medicine” - medicamente inteli­gente.

Ştiu că, de câţiva ani, sunteţi implicat într-un important proiect de cercetare în domeniul oncolo­giei… În ce an a început şi în ce stadiu este cercetarea noii terapii?

Cel mai recent proiect a dus la prima terapie gene­tică aprobată în limfom în Statele Unite. Dezvoltarea acestui proiect a început în 2011, când compania la care lucrez a luat decizia de a începe procesul de a dezvolta acest produs. Dezvoltarea a implicat mai multe studii clinice la pacienţi cu limfom, care s-au desfăşurat în intervalul 2011-2017. Prin aceste studii clinice s-a testat produsul pe mai mult de 100 de pacienţi cu limfom Hodgkin, care nu a fost tratabil cu nicio altă terapie. Aceşti pacienţi au fost trataţi într-o perioadă de aproximativ doi ani, iar răspunsul clinic după acest studiu pivotal a fost publicat în martie 2017, la American Association of Clinical Research Meeting, şi a fost, de asemenea, publicat în dosarul pe care compania noastră l-a trimis pentru a avea aprobarea pentru comercializarea acestui produs în Statele Unite.

Care au fost rezultatele studiilor clinice pe pacienţi?

Rezultatele au fost impresi­onante - ele sunt publice - mai mult de 80% dintre aceşti pacienţi răspunzând la această terapie gene­tică şi aproximativ 40% din aceşti pacienţi eliminând complet tumori masive. Aceşti pacienţi nu au fost curabili cu niciun alt tratament, deci sunt aşa-numiţii „refractory patients”. Pe baza acestui rezultat, The Food and Drugs Administra­tion (FDA) - care este organismul ce aprobă medicamentele în Statele Unite - a format un comitet special, prin care a decis să lucreze foarte strâns cu noi şi să accelereze apro­barea acestui produs, care era necesar pentru a trata pacienţi refractari la celelalte terapii. În 18 octombie, FDA a aprobat acest tratament. Acest medicament este acum parte din standardul medical în Statele Unite. În momentul în care noi doi vorbim, oamenii sunt trataţi în SUA cu acest produs.

Doar în Statele Unite...

Deocamdată, doar în Statele Unite, dar avem veşti foarte bune. Am făcut public faptul că lucrăm foarte strâns cu organizaţia europeană EMA (n.r. - Agenţia Europeană a Medica­mentului), ca să avem acest tratament aprobat foarte curând şi în Europa.

Asta-i o veste, într-adevăr, minu­nată pentru pacienţii europeni. Când credeţi că noul medicament va ajunge efectiv şi la aceştia?

Termenul la care sper este de câteva luni: cinci, până la şase luni. Deci va fi foarte repede, dacă totul merge bine. Ceea ce, pentru mine, este senzaţional şi de o valoare simbolică deosebită.

Celule reprogramate genetic

Aţi spus că această nouă terapie este destinată tratării unei boli incurabile, limfomul Hodgkin, dar aş vrea să vă mai întreb dacă ea se adresează doar pacienţilor cu faze incipiente sau forme mai uşoare ale afecţiunii - fiind vorba, tocmai, de o boală oncologică - sau pot spera şi cei cu faze avansate ale bolii, cei cu metastaze? Funcţionează acest medicament şi în cazul lor?

Puterea imunoterapiei şi puterea acestui tratament care foloseşte celule programate genetic este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu. De fapt, dezvol­tarea acestui produs de care vorbim s-a făcut în pacienţi incurabili prin orice alt mijloc de tratament şi cu altfel, nu ar fi avut o durată medie de viaţă mai mare de 2-3 luni, sau poate câteva săptămâni. Şi motivul pentru care acest lucru este posibil este că mecanismul de acţiune a acestei terapii este foarte diferit de teraboală metastatică masivă, care, piile convenţionale şi, doi, datorită faptului că sistemul imun al unui om, dacă este reprogramat genetic, are capabilităţi extraordinare, care trebuie exploatate în diverse alte domenii medicale. ­

Aplicabil şi în alte boli grave

Care ar fi aceste domenii?

Domeniile despre care visez sunt tumorile solide - cum ar fi carcinoamele -, dar şi medicina regenerativă, bolile inflamatorii, bolile autoimune, bolile neurode­generative - cum ar fi Alzheimer. Deci acestea sunt noile frontiere ale medicinei, pe care, cu aceste noi platforme tehnologice, noi sperăm într-un viitor mai apropiat decât credeam iniţial să putem să dezvoltăm terapii efectiv.

Deci acesta ar fi următorul pas în cercetare? Se va putea aplica noua tehnologie şi în cazul acestor afecţiuni?

Fără niciun dubiu! În acest moment, în timpul interviului, organizaţii de cercetare, laboratoare mari, companii, deja investesc şi deja fac cercetare în domeniile despre care am vorbit.

Ar putea aceste celule reprogra­mate genetic şi reintroduse în orga­nism să acţioneze ca nişte anticorpi, astfel încât să prevină o recidivă a cancerului?

Este o întrebare tehnică deosebit de importantă. Ne referim la celule­le-memorie ale sistemului imun... Nu avem răspunsul la această întrebare, dar lucrăm asiduu. Strategia iniţială în bolile sanguine a fost să creăm o terapie care să elimine ultima celulă canceroasă, dar frontiera următoare va fi să programăm sistemul imun să reuşim această memorie imuno­logică ce poate să apere pacientul de recidivă. Este o întrebare încă deschisă.

Ştiu că v-aţi pus semnătura pe mai multe proiecte de cercetare importante. Despre ce este vorba, cu ce alte terapii descoperite vă puteţi mândri?

Din punctul meu de vedere, ca medic cu background în imunologie, cred că o altă arie unde am făcut unele progrese - dar mult mai mult trebuie făcut - este aria de dezvol­tare a unor noi vaccinuri. Vaccinuri profilactice împotriva unor virusuri ce pun probleme de sănătate extra­ordinare, virusul Influenza - virusul gripal -, unde am lucrat cu repu­tatul imunolog de origine română Constantin Bona. În anii '90, când dumnealui a avansat ipoteza că reprogramarea genetică a sistemului imun folosind ADN - vaccinuri bazate pe ADN - este capabilă să inducă, să creeze imunitate efectivă împotriva virusului gripal. Aceste studii au fost publicate în anii '90. Sunt foarte bune aceste studii şi cred că au deschis o nouă eră în a înţelege cum funcţionează sistemul imun şi care este potenţialul sistemului imun. Şi un progres similar, pe care l-am făcut în urmă cu 10-15 ani, lucrând pentru o altă organizaţie, în care am arătat împreună cu cola­boratorii noştri că un vaccin bazat, din nou, pe ADN şi pe peptide este capabil să inducă un răspuns imun împotriva melanomului malign, o boală deosebit de gravă.

Aţi plecat de mulţi ani din România. Acum, după atâta timp, consideraţi că a fost o decizie bună?

Am plecat în ianuarie 1994, doar la câteva luni după ce am absolvit Facultatea de Medicină din Timi­şoara. Mi s-a oferit posibilitatea să fac un doctorat în imunologie, în New York. Pasiunea mea a fost ştiinţa întotdeauna şi integrând background-ul meu medical din România şi background-ul meu ştiinţific din Statele Unite cred că am reuşit să contribui la avansarea medicinei moleculare. Decizia a fost bună din punct de vedere pragmatic. Deci am reuşit, având resursele pe care le-am avut în Statele Unite, dar eu am rămas întotdeauna foarte strâns legat de România şi sper să putem - ăsta este un vis pe care-l am - să ajutăm cercetarea medicală românească să ajungă la acelaşi nivel prin a faci­lita colaborarea directă dintre noi, românii din SUA, şi românii de aici, din România.

Cum acționează asupra celulelor canceroase?

Dr. Adrian Bot spune că nouă terapie constă în reprogramarea genetică a sistemului imun: „Schimbăm codul genetic al celu­lelor limfocitare pentru a le face foarte active împotriva cancerului. Celulele sunt prelevate de la paci­enţi, sunt tratate în condiţii specia­le cu un vector care inserează în aceste celule un receptor artificial – o genă artificială, care exprimă o proteină artificială. Această prote­ină este capabilă de a direcţiona limfocitele către celulele canceroa­se şi este, de asemenea, capabilă de a le programa să le distrugă una câte una, în fiecare organ din corpul omenesc”.

„Celulele limfocitare sunt foarte capabile să ne apere împotriva infecţiilor, bacteriene şi virale, dar nu sunt foarte capabile să ne apere împotriva cancerului. Ceea ce facem este să reprogramăm celulele imune. În urma studiilor clinice care s-au efectuat în ultimii cinci ani, s-a demonstrat că o celulă limfocitară cu codul genetic modificat este capabilă să elimine ultima celulă canceroasă din organism. Acest răspuns îl vedem în aproximativ 50% dintre pacienţii trataţi – pacienţi cu boli metastatice.”

În prezent, Adrian Bot este vicepreşedinte şi coordonator şti inţe translaţionale al compa­niei farmaceutice Kite, ce activează în domeniul biotehnologiei în SUA

Citeşte mai multe despre:   Adrian Bot

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti
Succes spectaculos la fotbal, succes incontestabil la femei frumoase coz. Adi Mutu. Abia cucerise primele aplauze în România, era un tinerel doldora însă de talent şi Mutu este achiziţionat de Inter. Prima...

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi
Galerie Foto La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat...

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”
Galerie Foto Seria de interviuri-document cu români care au împlinit 100 de ani în anul Centenarului continuă cu a cincea poveste de viaţă a unui român simplu. În episodul de astăzi, care face parte şi el din Programul Cult...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de