x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dr. Constantin Popa: Accidentele vasculare cerebrale trecătoare anunţă un AVC mare, definitiv

0
28 Aug 2017 - 19:45
Dr. Constantin Popa: Accidentele vasculare cerebrale trecătoare anunţă un AVC mare, definitiv


Accidentele vasculare cerebrale reprezintă principala cauză de deces în ţara noastră. Se înfundă un vas spre creier şi zona cerebrală neirigată moare, căci neuronii nu rezistă să nu fie hrăniţi cu sânge mai mult de patru minute.

Florin Condurăţeanu: - Domnule academician, de ce intervenţia medicilor în accidentele vasculare cerebrale este o cursă de viteză?

 

Prof. Constantin Popa: - Neuronii nu pot trăi fără irigare cu sânge mai mult de 4 - 5 minute. În cazul lipsei circulaţiei sângelui spre muşchiul inimii, în caz de infarct, medicii pot interveni în până la 4-5 ore pentru deblocarea circulaţiei sângelui spre cord. Răgazul acesta nu îl au medicii neurologi pentru salvarea celulei creierului. Americanii au înfiinţat centre de intervenţie rapidă în caz de accidente vasculare cerebrale pe cartiere, tocmai pentru a nu se pierde timp cu transportul prea departe.

 

F.C.: - La noi, dumneavoastră aţi înfiinţat o astfel de unitate spitalicească rapidă la Institutul de Neurologie şi Boli Cerebro-Vasculare “Vlad Voiculescu”, pe care-l coordonaţi.

 

Prof. C. Popa: - Există două categorii de accidente vascular cerebrale: AVC ischemic, adică o neirigare cu sânge din pricina astupării unui vas spre creier, şi a doua clasă de AVC, cu spargerea vasului din creier, o hemoragie cerebrală mult mai gravă, cu procent ridicat de decese. În accidentele vasculare cerebrale ischemice, 90% dintre cazuri au la bază ateroscleroza. Este vorba de depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor, dar şi de eventuale cheaguri vinovate de barajul apărut pe vase.

 

F.C.: - În organismul omenesc, cu o mulţime de mecanisme sofisticate de reglaj, tocmai creierul să nu aibă un dispozitiv de compensare a întreruperii circulaţiei sangvine?

 

Prof. C. Popa: - Creierul este organul de lux al organismului, el primeşte un sfert din sângele vehiculat şi cei mai buni nutrienţi. În jur de 80% din sânge este trimis spre creier prin cele două carotide de la gât. Restul de 20% circulă prin cele două artere amplasate în lateralele coloanei vertebrale dinspre ceafă. Toată cantitatea ajunge într-un colector, numit Poligonul lui Wilson, care are rolul să compenseze o blocare de alimentare pe un vas sau pe două prin repartizarea unui volum de sânge din colector. Această reechilibrare din colectorul comun evită dezastrul dacă înfundarea vasului nu e bruscă, dacă este o înfundare lentă. Când e vorba de un baraj rapid cu un cheag, colectorul Poligonul Wilson nu poate face faţă să compenseze neirigarea unei zone din creier.

 

F.C.: - Cum intervin medicii în accidentele vasculare cerebrale soldate cu paralizii şi moarte?

 

Prof. C. Popa: - Trebuie o acţiune de urgenţă de reluare a circulaţiei sângelui spre creier. Prin medicaţie, sub perfuzie, trebuie topit cheagul, înlăturat obstacolul de pe vas. În acelaşi timp, se tratează edemul cerebral instalat în creier. În situaţiile de accident vascular cerebral trebuie analizată şi inima, de la ea au plecat trombii, cheagurile. Există şi metoda chirurgicală de curăţare a vasului înfundat, de lărgire a arterei. Din punct de vedere tehnic, această operaţiune chirurgicală nu ridică probleme. Cei care au avut un AVC vechi, cu paralizie, nu mai are rost să li se cureţe chirurgical vasul de obstacol, cheagul este prea vechi.

 

F.C.: - Ce semne anunţă acest accident pe vasele creierului?

 

Prof. C. Popa: - Necazul este că oamenii nu iau în serios acele accidente vascular cerebrale tranzitorii. Ele sunt trecătoare, dispar după câteva minute, după 10 minute de exemplu, dar se repetă de mai multe ori pe zi. Suferinzii nu le acordă atenţie, însă aceste AVC-uri tranzitorii anunţă un accident vascular cerebral mare, definitiv. În AVC-urile tranzitorii, omul simte uşoare paralizii pe o parte, pierderi de sensibilitate pe partea opusă locului din creier unde s-a întrerupt circulaţia sângelui. Omul nu mai simte atingerea pe piele, nici înţepăturile, nici căldura, uneori apar dureri mari pe aceste zone. Omul simte ameţeală, nu mai reuşeşte să meargă drept. Se întâmplă ca cel cuprins de accident vascular tranzitor să se prăbuşească. Se instalează tulburări de vorbire, dar şi tulburări de vedere. Suferindul vede în ceaţă, nu mai distinge contururile lucrurilor. Dar cum aceste simptome trec sunt considerate necazuri neînsemnate, dar se ajunge la mari accidente pe vasele din creier.

În accidentele vasculare cerebrale trecătoare, se înregistrează şi amnezii, pierderi de memorie. Un om merge la gară, îşi cumpără bilet, merge până la Braşov, se întoarce şi nu-şi mai aminteşte nimic din acest episod, nu realizează că a făcut această excursie. Este o nehrănire cu sânge a creierului pentru o perioadă, nu este Alzheimer.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...
Serviciul de email marketing furnizat de