x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri George Cristian Maior: "Ucraina greseste"

George Cristian Maior: "Ucraina greseste"

14 Sep 2004   •   00:00
George Cristian Maior: "Ucraina greseste"

INTERVIU

Secretarul de stat in MApN, George Cristian Maior, crede ca vecinii nostri nu-si urmaresc interesul declarat pe termen lung, acela de apartenenta la lumea euro-atlantica, prin pozitia lor de forta in privinta canalului Bistroe. Demnitarul spune ca Ucraina va suporta "consecintele de rigoare". Secretarul de stat pentru politica de aparare din MApN, George Cristian Maior, vorbeste in interviul pe care ni l-a acordat despre provocarea ucraineana, canalul Bistroe, dar si despre prezenta bazelor americane in Romania.
RAZVAN BELCIUGANU

  • Jurnalul National: Avand in vedere ca tara noastra este membra NATO, ce reprezinta pentru secretarul de stat pentru politica de aparare din MApN, din punct de vedere strategic, canalul Bistroe?

    George Cristian Maior: Am vorbit in ultimii ani de riscuri nonconventionale la adresa securitatii nationale. Ele au fost introduse si in strategia de securitate nationala si in Carta Alba a apararii, deci asumate de Guvern. Acesta este un astfel de caz, care necesita raspunsuri adecvate din aceasta zona, in orice caz, raspunsuri nonmilitare, de la raspunsuri diplomatice pana la alte posibile forme de protest la organizatii internationale, mobilizarea opiniei publice. Din punct de vedere strategic este clar ca Ucraina, prin astfel de actiuni si nu numai, poate ca incearca sa defineasca o zona mai accentuata, mai solida, acolo unde NATO s-a extins si Uniunea Europeana urmeaza sa se extinda. Bineinteles ca este o gandire gresita, chiar din perspectiva strategica, cat si din perspectiva intereselor Ucrainei. Exista doua lumi, una a Uniunii Europene si una euro-atlantica, in care toti se bazeaza pe principii de cooperare, de transparenta, de cultura negocierii, de prosperitate, cat si pe factori geostrategici si geopolitici comuni. Ucraina, prin asemenea actiuni, nu pare sa inteleaga aceste lumi, din care vrea sa faca parte, cel putin din declaratii. Nu se poate proceda in asa fel cu parteneri si, daca vrea sa ajunga vreodata in aceste lumi si sa poata comunica realmente, va trebui sa-si schimbe aceasta strategie de abordare. Pe termen scurt, Ucraina ar putea, pe baza unei gandiri pe termen scurt caracteristica Razboiului Rece sa creada ca va dobandi un avantaj strategic prin iesire directa la Marea Neagra de pe teritoriul sau, fiind intr-o anumita conexiune geostrategica impreuna cu Rusia pe relatia Baltica-Marea Neagra. Pe termen mediu si lung, in schimb, toate aceste actiuni se contabilizeaza incet-incet si ii va crea probleme mari de comunicare cu lumea in care vrea sa intre, cu consecintele de rigoare, pe problema adaptarii, pe problema obtinerii, in fond, de beneficii pentru cetatenii ei.

    Reforme democratice pentru Ucraina

  • Romania, pana acum, sprijina Ucraina in demersurile sale pentru a intra in aceasta lume.

    Am sprijinit Ucraina, cel putin din perspectiva politicii de aparare, chiar eu personal, la cel mai important seminar ce a avut loc anul trecut la Washington, organizat de Pentagon pe problema relatiei dintre NATO si Ucraina. Cred ca ar fi un beneficiu pentru Alianta si pentru UE sa existe aici un stat normal, previzibil, democratic. Si este si in interesul Ucrainei. Daca, in schimb, Ucraina actioneaza in asa fel, va trebui poate si noi, la nivel extern, sa vedem cum si prin ce mijloace sa facem Ucraina sa inteleaga ca, pentru a se apropia de NATO, trebuie sa parcurga niste reforme, in primul rand de natura interna, democratica, acestea urmand sa se reflecte si in comportamentul extern. In aceasta lume noua, diferita de cea a Razboiului Rece, raportul dintre transformarea interna pe cale democratica si cea externa este unul organic. Si-atunci trebuie sa accentuam mai tare necesitatea stringenta pentru Ucraina de a se angaja in reforme democratice reale, transparente, care pe termen mediu si lung va ajuta chiar cetatenii Ucrainei si probabil o va constrange la un altfel de comportament.

  • Ucraina se arata interesata de Transnistria, la fel ca si Federatia Rusa.

    Constatam asa, si aceasta vara a fost mai ciudata, sa-i spunem, ca o intreaga banda teritoriala, pornind de la canalul Bistroe, Transnistria, ce s-a intamplat in Georgia, a acumulat o serie de turbulente pe pla-nul stabilitatii si pe planul relatiilor interne din aceste zone. Chiar si evenimentele din Caucazul de Nord le-am putea integra intr-un asemenea algoritm. Cred ca trebuie studiat mai bine acest fenomen si trebuie ca si UE, si NATO sa-si defineasca hotarat, si a inceput deja, o strategie pentru aceasta zona, pentru ca este vorba de o banda de instabilitate, de turbulente, care mai devreme sau mai tarziu va avea repercusiuni poate chiar mai vizibil si in acest spatiu de stabilitate al UE si NATO. Trebuie sa incepem sa vedem serios, sa contracaram, fie sa intervenim, fie sa ajutam in aplanarea unor conflicte la nivelul organizatiilor si la nivelul statelor membre.

  • Romania face parte din "noua Europa" si incearca sa intre in Uniunea Europeana. Cum va apara Armata Romana UE?

    Suntem noii aliati. Asta este clar. Sintagma "noua Europa" este interesanta dintr-o anumita perspectiva. Exista, intr-adevar, o masa importanta de state care au aderat la UE sau urmeaza sa adere, este cazul Romaniei si Bulgariei, in 2007. Dincolo de asumarea standardelor acestei organizatii, dincolo de implementarea unor norme obligatorii, toata aceasta masa aduce ceva nou Uniunii, ceva bazat pe propria experienta istorica. Din aceasta perspectiva, acest concept imi place. Nu e vorba de disensiuni intre vechea si noua Europa, nu e vorba de o anumita noua viziune, e vorba doar de un proces de comunicare prin care si noii aliati sa aduca din experienta lor istorica, poate o constiinta strategica mai importanta pentru Europa asupra amenintarilor, asupra intelegerii istoriei, care noua, aici, ne-a rezervat, de multe ori, surprize neplacute.

    Romania aduce vitalitate pentru UE

  • Ce putem aduce noi in acest binom, UE - NATO, pornind tocmai de la experientele noastre istorice?

    Aducem un plus de energie in transformarea relatiei transatlantice, care trebuie sa ramana, in opinia noastra, piatra unghiulara a securitatii internationale. Este pacat sa nu avem dupa ce ne-am redobandit libertatea aceasta unitate puternica, chiar daca inseamna dezbateri, poate perspective diferite. Dar nu sunt perspective diferite in ceea ce priveste lucrurile esentiale: democratie si libertate. Aici nu sunt diferente. E pacat sa ajungem in zone in care cineva sa creada ca putem avea optiuni intr-o parte si alta. Aici e cheia transformarii noastre, cred ca dupa istoria noastra nu mai suntem pusi in situatia de a opta, de a opta intre un lucru bun si unul rau. Avem optiuni in cadrul aceluiasi sistem, nu optiuni intre un sistem si altul, care sa ne creeze pierderi mari, cum s-a intamplat in al doilea razboi mondial. Este o revolutie pentru noi in prezenta noastra internationala, in modul nostru de exprimare si multa lume se insala daca crede ca Romania a fost de o parte sau de alta, ma refer la Irak, din punct de vedere al marilor decizii. Nu a fost vorba de o optiune intre ceva diferit de altceva, ci optiuni intr-o anumita tactica si alta.

  • Sunteti diplomat de cariera si ati obtinut recent gradul de ambasador. Experienta la Ministerul Apararii v-a oferit o alta perspectiva a diplomatiei?

    Niciodata, probabil, Ministerul Apararii si Ministerul de Externe, de fapt politica externa si politica de aparare, n-au fost atat de conexe ca acum. In momentul in care noi iesim in afara granitelor cu forte oferim politicii externe o capacitate de exprimare mai larga, care, gestionata inteligent, va aduce un plus de negociere Romaniei. Aceste conexiuni trebuie traduse operational in noi concepte de comunicare intre ministere, institutii si asta vrem sa facem. Diplomatia apararii este una dintre misiunile Armatei. Uneori, comandantii militari din teatre de operatii sunt tot atat de mult militari, cat reprezentanti diplomatici care ne reprezinta interesele, care negociaza cu populatia, cu partile.

    Bazele americane aduc investitori din SUA

  • De curand ati decis sa deveniti si om politic, nu prin functie, cat prin calitatea de mebru de partid. Veti sustine prezenta bazelor americane in Romania?

    Absolut. E o chestiune care se inscrie, pe langa avantaje de ordin economic, in aceasta translatie catre o mai buna perceptie in zona noastra, in zona de dincolo de Marea Neagra, nu doar pentru noi, cat pentru aceasta lume des-pre care vorbeam. Prezenta bazelor americane trebuie vazuta si din aceasta perspectiva. In orice caz, negocierile devin tot mai clare. Intr-o etapa de timp adecvata vor deveni tot mai precise privind numarul militarilor etc. Nu va fi usor, pentru ca implica si anumite dimensiuni sociale in mutarea lor, gandindu-ne si la costurile economice care sunt suportate din bugetul Pentagonului. Toate aceste aspecte fac ca procesul sa se intinda pe o perioada mai lunga de timp. Important este sa luam marile decizii. Suntem tot mai mult contactati de diverse firme. Sunt foarte multe formule economice moderne de implementare a acestor idei de mutare a bazelor. La un moment dat si alte parti guvernamentale vor participa la aceste discutii, zone economice, de tranport, avand in vedere complexitatea care se refera si la probleme de infrastructura si de comunicatii si de partea sociala a militarilor americani.

  • Care considerati ca sunt punctele esentiale ale politicii de aparare ce trebuie continuate indiferent de cine va castiga alegerile?

    Punctele esentiale se refera la angajarea tot mai accentuala a Armatei in teatre de operatiuni internationale. Apoi cele de participare activa in toate aceste procese care ne aduc mai aproape de miezul decizional. Trebuie sa intelegem ca la o masa a discutiilor intram in niste zone in care, undeva, trebuie sa ne apropiem centrul deciziilor. Este in interesul nostru sa ne aparam in afara granitelor, tocmai din cauza acelor zone de instabilitate. Este o mutatie extraordinara, iar noi nu suntem atat de rigizi in gandire precum cred unii. Aceasta este deja o viziune pe termen lung, pe care un guvern serios si puternic o va traduce in politici operationale.

    CV - George Cristian Maior

  • S-a nascut la 16 noiembrie 1967, Cluj-Napoca
  • Absolvent al Facultatii de Drept din Cluj-Napoca (1991), Master in Drept International si Comparat, Universitatea George Washington, Washington D.C. 1992 si a urmat Colegiul National de Aparare, seria 2001
  • Diplomat in MAE din 1992; intre 1997-1999 a fost insarcinat cu afaceri a.i. in Irlanda; in acest an a obtinut gradul diplomatic de ambasador
  • Doctor in Drept International, Universitatea din Cluj-Napoca, 1997
  • a publicat carti si studii pe teme de drept international si geopolitica
  • ×
    Subiecte în articol: nato interviu ucraina perspectiva