Românul care are grijă de drepturile omului în Coreea de Nord

Interesul față de Coreea de Sud i-a fost biletul de ieșire din România, în anii 90. Preocuparea față de Coreea de Nord și situația dramatică a oamenilor din această țară i-au adus naturalizarea în Statele Unite. Coordonează Comitetul pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord. Pe Greg Scărlătoiu, anii trăiți în comunism l-au ajutat să înțeleagă un regim totalitar. Iar experiența și datele actuale îi dau motive să creadă că și zilele actualei puteri de la Phenian sunt numărate.

Greg Scărlătoiu a avut la dispoziție 40 de minute pentru un interviu telefonic pentru Jurnalul Național. Un răstimp aparent generos, dar care se epuizează pe nesimțite când interlocutorul te poartă cu o precizie nonșalantă din istoria feudală a Coreii de Nord la filmele lui Sergiu Nicolaescu și de la miracolul economic sud-coreean la șansa geostrategică a României de a deveni un pilon de nădejde al NATO și al Statelor Unite în regiune.

De la comunismul românesc
Născut la Buzău, bursier la Seul și rezident la Washington, românul este unul dintre cei mai rezonanți experți pe tot ce înseamnă situația din Coreea de Nord. Comitetul pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord strânge date credibile și furnizează rapoarte extrem de respectate și de apreciate despre ceea ce se întâmplă în cea mai izolată țară din lume. ONU sau Congresul SUA sunt doar două dintre instituțiile unde documentele și informațiile furnizate de către instituția coordonată de Greg Scărlătoiu sunt studiate și citate. Iar munca româ-nului poartă asupra ei și o influență a celor 20 de ani trăiți sub totalitarism în România. Înțelege mentalitatea nord-coreenilor și mecanismele lor de supraviețuire.

Unde am fost noi şi unde sunt ei
S-a spus de multe ori că România sub Nicolae Ceaușescu și Coreea de Nord sub dinastia Kim împărtășesc mai multe asemănări decât deosebiri. Greg Scărlătoiu spune că lucrurile sunt mult mai nuanțate. „În Coreea de Nord, supravegherea și opresiunea sunt la un nivel absolut sufocant. Era rău la noi din cauza Securității, erau 14.000 de agenți la o populație de 23 de milioane. În Coreea de Nord, în 2014 erau 270.000 de agenți la o popu-lație de 25 de milioane. România avea jumătate de milion de turnători. În Coreea de Nord, toată lumea trebuie să fie turnător. Toată lumea supraveghează pe toată lumea, iar nivelul de coeziune între oameni este foarte scăzut, le e greu să se adune ca să vorbească și despre sport, d-apoi despre politică. Îndoctrinarea e o altă mare problemă, ea începe de la o vârstă foarte fragedă, încă de când sunt bebeluși sunt învățați să arate cu degetul spre portrete. Toți bărbații și unele dintre femei fac 10 ani de armată, începând de la 17 ani. De regulă, cei care iau parte la revoluții sunt adolescenți și tineri, la vârsta revoluțiilor, nord-coreenii sunt în uniformă militară și bombardați cu propagandă, chiar mai dur decât în timpul școlii.

Cum păcălesc nord-coreenii telefonia mobilă
Coreea de Nord rămâne țara cea mai izolată din lume. Chiar dacă, la fel ca românii înainte de 1989, sunt mulți care mai ascultă posturi străine, știu mult mai puține despre lumea „din afară” decât se știa în România. Mai nou, era telefoniei mobile le-a adus unora, puțini, e drept, șansa de a comunica un pic mai mult cu exteriorul. Desigur, apelând la subterfugii. Coreea de Nord are un sistem de telefonie mobilă, un sistem oficial, instalat de o firmă egipteană. Sunt două milioane de aparate în țară, dar nu se pot face apeluri în afara țării. Totuși, cei care au fugit în Coreea de Sud pot să comunice cu familiile rămase în Nord. Greg Scărlătoiu explică: „Se apelează la un intermediar, pe un telefon de contrabandă. Intermedi-arul se află, fizic, pe zona de graniță dintre Coreea de Nord și China, unde are și semnal chinezesc. Primește un apel din Coreea de Sud pe telefonul chinezesc, apoi scoate din buzunar telefonul nord-coreean, îi sună pe cei din Nord și pune telefoanele față în față, pentru ca rudele din Sud și Nord să poată vorbi. Costă 500 de dolari ora”.

Româncă răpită

Regimul de la Phenian este sub tirul comunității internaționale și din cauza unui dosar extrem de controversat, cel al străinilor răpiți și deveniți prizonieri pe viață în lagărul totalitar. A fost și cazul Doinei Bumbea, românca răpită în 1978 și decedată la Phenian în 1997. „Nu se știe despre alte cazuri de români. Cel al Doinei Bumbea este singurul despre care am aflat. Cei doi fii ai ei sunt în continuare în Coreea de Nord. Nu știu exact ce fac ei acolo, știu că cel puțin unul se pregătea să devină diplomat. Din punctul de vedere al Coreii de Nord, copiii străinilor crescuți acolo sunt agentul 007 perfect. Vorbesc limba nativ, sunt crescuți și educați acolo, dar arată a străini. Ceea ce nu pot sub nicio formă să înțeleg este de ce autoritățile române nu au știut de chestiunea aceasta. Ce era pe vremea lui Ceaușescu era una, dar nu înțeleg de ce România nu a făcut nimic după 1990. Sau poate că nu a știut. Vorbim despre o practică criminală, dar care nu poate fi rezolvată câtă vreme regimul de la Phenian refuză să coopereze. Gabriel, fratele Doinei Bumbea, este foarte activ, dar și foarte atent pentru că nu vrea să le facă rău nepoților pe care, e drept, nu i-a întâlnit niciodată”, ne-a explicat Scărlătoiu.

Dor de casă Greg Scărlătoiu vine în România de cel puțin trei ori pe an. Nu există să aibă drum în Europa fără să treacă și pe acasă. „Mi-e mereu dor de mama”, spune el. „Ea îmi lipsește cel mai mult din România. Nu vrea să audă de mutare în America. A fost, i-a plăcut, dar în România îi e bine, are o vârstă frumoasă, 76 de ani, continuă să scrie, ea e lingvist de formație, aici știe farmaciști, doctori, tot ce îi trebuie și nu vrea să depindă de noi. Știe că în America distanțele sunt foarte mari și e greu să te descurci acolo de unul singur când ai o anumită vârstă. Așa că nu, nu vrea să trăiască visul american.”

Peste 5 ani
Dacă situația din Coreea de Nord nu se schimbă între timp, Greg Scărlătoiu e convins că peste cinci ani va coordona același comitet și va continua „cruciada” pentru drepturile omului în Coreea de Nord. „Dacă situația de acolo se schimbă… eu am lucrat mai bine de șase ani pe probleme de dezvoltare. Zambia, Tanzania, Africa de Sud, Zimbabwe. Am formarea necesară și m-aș bucura să fac tranziția. Munca adevărată începe când apare o deschidere și putem să ne ocupăm de programe de dezvoltare, infrastructură, reforma învățământului sau a justiției. Dar una făcută cum trebuie, pentru că, în România, justiția de tranziție nu s-a făcut corespunzător și tragem și acum ponoasele”.

Epurări și execuții
Teroarea și spaima pentru propria siguranță și pentru cea a familiei sunt la ordinea zilei sub regimul de la Phenian. Și, culmea, spune Scărlătoiu, cei care trec printr-o perioadă de teroare cumplită sunt acum chiar elitele. Asta pentru că actualul lider, Kim Jong-un, se ocupă acum de o epurare cruntă a oficialilor. „Agențiile de spionaj din Coreea de Sud estimează că în Nord au fost executați, din 2012 și până acum, 90 de înalți funcționari. Demnitari, dar și colaboratori de-ai lor, colegi, familii, sunt fie executați, fie trimiși în lagărele de prizonieri. Elitele mănâncă banane iarna, conduc Humvee și Mercedes, dar le e foarte, foarte frică pentru siguranța personală. Dacă pe vremea lui Kim Il-sung și Kim Jong-il știai că, dacă ești loial, ai o șansă bună să supraviețuiești, acum situația s-a schimbat radical. Chiar și China este agasată de Kim Jong-un. China, care a fost mereu protectorul Phenianului. Dar chinezii nu sunt deloc bucuroși, de exemplu, pentru că actualul lider l-a executat în decembrie 2012 pe unchiul său, care era punctul de contact în relația dintre China și Coreea de Nord. În politica externă sunt vizibile niște stângăcii extraordinare. Nu există o politică economică coerentă, iar jocurile de putere de la vârful regimului prezintă o situație foarte volatilă. Posibilitatea unei schimbări dramatice nu a fost niciodată mai mare ca acum. Nu fac o predicție, nu spun că regimul se va prăbuși mâine seară, dar regimul este instabil”, spune românul.



Trei sisteme totalitare în unul singur
Ca să ofere o posibilă explicație pentru longevitatea sistemului totalitar din nordul Peninsulei Coreene, Greg Scărlătoiu face trimitere și la lipsa de solidaritate a oamenilor, una ce decurge din teroare, și la stagiul militar de 10 ani al tinerilor, dar și la construcția specială a regimului de la Phenian. „Coreea de Nord de azi este rezultatul fuziunii a trei sisteme totalitare. România, de bine, de rău, cunoscuse și alte sisteme politice. Ei au văzut doar comunismul stalinist, 40 de ani de ocupație imperialistă japoneză foarte brutală și 500 de ani de dinastie feudală. Cele mai crunte practici feudale, comuniste și de pe vremea ocupației japoneze au fost adoptate de regimul Kim. Ca și Ceaușescu mai târziu, le-a făcut pe toate în felul lui. E motivul principal pentru care regimul a fost atât de longeviv și din ce în ce mai dur și s-a reușit de două ori transferul ereditar de putere, în 1994 și 2011”.

ROMANIA SI SUA
România este acum în fața unei mari șanse, prin situația de securitate specială de la granița sa estică. Este într-o poziție în care poate deveni pilonul NATO și al SUA în Europa de Sud Est, iar situația trebuie foarte bine gestionată, crede Scărlătoiu. ”Nu e o șansă pentru următorii doi, trei, patru ani, ci pentru deceniile următoare. Alianța cu America i-a oferit Coreii de Sud, de exemplu, umbrela de securitate sub care a reușit să se dezvolte atât de mult și de rapid. Un pilon strategic trebuie să fie stabil, liniștit și prosper. Noi acum trebuie să umblăm rapid la mentalitate. E nevoie de transparență, de liniște, de tact. America are foarte puțină răbdare pentru incompetență.”