Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bogdan Hosu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, spune că marile confederații așteaptă o lege blocată de opt ani în Parlament și o Hotărâre de Guvern care ar trebui să le retrocedeze activele, în valoarea de circa 500 de milioane de euro, constând în case de cultură din toată țara. După ce ar intra în posesie, confederațiile ar urma să negocieze cu executivul un schimb, case de cultură contra hoteluri, în toată țara. Sindicatele sunt nemulțumite de actualul executiv pentru că nu a respectat dialogul social, dar speră ca în cel mai scurt timp să se găsească rezolvări pentru toate problemele. Se cere schimbarea de urgență a mai multor legi, astfel încât România să poată avea garantată creșterea economică pe termen lung.
Diana Scarlat: Ce credeți că se va întâmpla în continuare cu actualul executiv și ce așteptări aveți de la guvern, în general?
Bogdan Hosu: Ce se va întâmpla, nu știu, dar constatăm o politizare a tuturor elementelor, ceea ce nu va face decât să continue partea de escaladare a conflictului, dacă nu se găsește o soluție pe cale amiabilă. În al doilea rând, ceea ce așteptăm este ca actualul guvern realmente să-și respecte programul făcut pe baza angajamentelor asumate, pentru care au și câștigat alegerile. Așteptăm să existe transparența promisă și dialogul social, ceea ce până acum nu s-a întâmplat. Să zicem că a fost problema grabei pe tema adoptării bugetului de stat, dar de acum înainte nu mai există această grabă. Pot să înțeleg această chestiune, dar sper ca de astăzi încolo guvernul să fie mai aplecat spre angajamentele legate de programul de guvernare. Ne-au dat, legat de acest lucru, și un calendar defalcat pe trimestre. În acest sens, sunt cel puțin cinci legi deosebit de importante în programul de guvernare, care necesită o dezbatere publică mult mai aprofundată și nu superficială. Mărturisesc că mă îngrijorează, pentru că sunt legi grele, care necesită mult mai multă dezbatere, nu doar o lună, pentru că dezbaterile trebuie să fie făcute și la nivel sectorial profesional propriu-zis, dar și la nivel interprofesional, pentru că toate au consecințe legate și de alte aspecte.
Diana Scarlat: Care sunt acele cinci legi cele mai importante și unde ar trebui să fie inițiate?
Bogdan Hosu: Legea Sănătății, Legea Învățământului, Legea Funcționarului Public, Legea Salarizării Unice Bugetare și Codul Economic al României, care au termen de introducere în Parlament începutul lunii aprilie, deci suntem aproape de jumătatea lunii februarie și nici măcar un draft nu este realizat. Nu în ultimul rând, ceea ce așteptăm este în același timp și o modificare minimală a Legii Dialogului Social, tocami ca să permită repunerea în funcție a acelui al doilea instrument de redistribuire a creșterii economice, care este reprezentat de contractele colective de muncă. Aceste contracte colective sunt blocate din anul 2011. Cel unic, la nivel național, este desființat prin lege, contractele colective sectoriale nu există, iar cele pe unitate sunt în numai 9% din totalul unităților.
Diana Scarlat: Cum ar trebui să se facă aceste modificări legislative, astfel încât să nu mai existe revolte de stradă?
Bogdan Hosu: Ar trebui să se înceapă discuțiile mai întâi. Fiecare dintre ministere ar trebui să înceapă discuțiile pe legile care trebuie să se modifice. Pentru Legea Sănătății, care trebuie modificată, trebuie să înceapă discuțiile la Ministerul Sănătății, Legea Funcționarului Public trebuie să fie discutată la Administrație Publică, pentru că este responsabilitatea lor, Codul Economic al României este de competența Ministerului Finanțelor Publice, Legea salarizării Unitare, ca și problema legată de modificările la Legea Dialogului Social, sunt de competența Ministerului Muncii. Dar noi încă nu am văzut nici măcar un draft de proiect.
Case de cultură date la schimb, pentru hoteluri
Diana Scarlat: Ați reușit să discutați cu actualul guvern problema retrocedării activelor sinidcatelor?
Bogdan Hosu: Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social a început o serie de consultări. Noi, la întâlnire am ridicat această problemă, pentru că stă de opt ani în Parlament legea care ar trebui să rezolve această problemă și care este blocată mai mult sau mai puțin politic.
Diana Scarlat: Din ce motiv credeți că s-a blocat până acum?
Bogdan Hosu: Ca părere personală, pe de o parte există interesul tuturor partidelor de a nu întări puterea sindicală, pentru că forța fiecărei instituții depinde și de puterea sindicală, care depinde de forța economică pe care se bazează sindicatele. Pe de altă parte, transpartinic există interese legate de casele de cultură ale sindicatelor, care se pare că se doresc a fi expropriate abuziv, pentru că se dorește a se face o altă afacere imobiliară, la nivelul comunităților. Aceste case de cultură sunt în general în municipii.
Diana Scarlat: Primarii sunt, deci, cei interesați de aceste clădiri ale sindicatelor, din toată țara?
Bogdan Hosu: Da. Și sunt nenumărate încercări de a expropria instituțiile sindicale. Suntem în proces cu diverse instituții, pentru acest lucru. Este un instrument de corupție legiferată prin lipsa legiferării.
Diana Scarlat: Este adevărat că activele sunt evaluate la circa 500 de milioane de euro?
Bogdan Hosu: Aproximativ, pentru că nu există o evaluare de ultimă oră, dar, ținând cont de procesele din instamnță, ca exemplu, în 1996, la Bistrița, o casă de cultură la roșu a fost evaluată atunci la circa două milioane de dolari. Dacă facem corecțiile de creștere a valorii imobiliare existente, cred că ajungem la un total între 400 și 500 de milioane de euro.
Diana Scarlat: Propunerea sinidcatelor este să dați statului casele de cultură și să puteți prelua hoteluri?
Bogdan Hosu: Propunerea noastră, a confederațiilor sindicale reprezentative, este de a se face un dublu contract de vânzare-cumpărare. Nu este nicio confederație sindicală care să se mai ocupe astăzi de Cântarea României, iar aceste case de cultură ale sindicatelor pentru acest scop au fost construite. Am propus acest schimb întrucât nu vrem să prejudiciem statul, pentru că noțiunea de cultură trebuie să rămână, să nu se facă altceva acolo. Pe de altă parte, dacă vor începe să existe derapaje, vom avea și noi de suferit, ca imagine, pentru că se va spune: uite cu ce se ocupă sindicatele! De aceea, propunerea pe care am făcut-o tuturor guvernelor, de aproximativ 14-15 ani, a fost un schimb. Nu putem renunța la acest patrimoniu, dar vrem să facem o dublă vânzare-cumpărare. Instituțiile sindicale au nevoie de sedii în teritoriu, au nevoie de sediu la nivel central, pentru confederație, iar pe de altă parte, există entități la nivelul statului care n-ar trebui să existe, vezi fostele baze de tratament ale Cooperației, care astăzi sunt reunite într-o societate comercială care aparține Casei Naționale de Pensii și care, de fapt, sunt ale statului. Propunerea noastră este tocmai să nu existe posibilitatea ca prin schimbarea guvernului și a structurii politice să avem surpriza că se anulează vreun act normativ. Ele pot fi tranșate și printr-o hotărâre de guvern, dar actul cel mai solid și care nu poate să fie atacat este o dublă vânzare-cumpărare.
Diana Scarlat: Această decizie ar trebui să treacă și prin Parlament?
Bogdan Hosu: Nu, asta intră în atribuțiile guvernului, oricare ar fi acesta. În competența Parlamentului intră inițiativa prin care să scoată legea specială de retrocedare a patrimoniului sindical.
Diana Scarlat: Știu că sinidcatele au deja hoteluri care pot fi considerate chiar afaceri de succes.
Bogdan Hosu: Avem hoteluri, avem o administrare a lor, dar problema este că nu pentru toate hotelurile sunt rezolvate întabulările și înregistrările, astfel încât avem dispute cu comunitățile locale, legate de acest aspect. De aceea avem nevoie și de lege. Dar unde am reușit, s-au făcut investiții. Problema este următoarea: dacă nu avem actul de proprietate, prcatic nu putem intra nici în programe europene ca să le modernizăm, nici nu putem lua credite de la bănci. Sindicatele sunt entități private, deci am putea accesa fonduri europene pentru modernizarea activelor respective. Pe de altă parte, nu putem merge la o bancă, pentru că cere gaj pentru împrumutul respectiv. Ca să nu mai spun că băncile cer sume duble față de cele pe care le dau ca împrumut.
Diana Scarlat: Parctic, ați putea să vă ocupați de turism.
Bogdan Hosu: De turismul social, pentru că acesta este de competența noastră și, de fapt, e în interesul nostru, de recuperare a forței de muncă și de a găsi posibilități de rezolvare a problemelor lucrătorilor. De fapt, peste tot în străinătate există acest tip de activitate sindicală și există chiar o internațională a turismului social, la nivel european, din care noi facem parte. Practic, încercăm să facem o politică coerentă legată de acest lucru.
Diana Scarlat: Spuneți-mi câteva cuvinte despre hotelul de la Predeal, pe care l-ați prezentat ca un mare succes.
Bogdan Hosu: Hotelul Carpați de la Predeal, care este în administrarea noastră, era la o stea atunci când l-am preluat, iar astăzi are trei stele. Puteam înregistra o parte chiar și la patru stele, dar nu ne interesează. Am dat jos acoperișul, este refăcut complet ca structură.
Diana Scarlat: Doar membrii Cartel Alfa sau alți membri ai unor sindicate se pot caza acolo sau orice turist?
Bogdan Hosu: Este pentru toată lumea, ca orice hotel. Faptul că proprietatea este sindicală nu înseamnă că noi putem face cluburi închise.
Diana Scarlat: Câte hoteluri sau baze turtistice ar putea să aibă sindicatele, dacă se vor retroceda activele?
Bogdan Hosu: Toate sindicatele au astăzi unități turistice în 17 stațiuni, iar ca active, în total sunt 38-40 de unități. Sunt și unele numai restaurante, ca de exemplu la Vatra Dornei. Acolo era o vilă pe care noi am modernizat-o și am înregistrat-o ca hotel de două stele, după ce i-am făcut și un mic restaurant în interior. Mai sunt încă trei vile care nu au bază alimentară proprie și există într-o altă clădire un restaurant care de fapt deservește structurile respective. De aceea spun că dintre activele sindicatelor, marea majoritate sunt entități de cazare care au și baze de tratament, marea majoritate, dar și unități de alimentație publică.
Diana Scarlat: Și nu ați reușit să discutați până acum aceste probleme cu actualul guvern?
Bogdan Hosu: Oficial nu am avut nicio discuție cu guvernul pe aceată temă. Am avut doar întâlniri în cadrul consiliului național tripartit pentru dialog social, pe probleme legate de salariul minim garantat în plată. Pe alte probleme nu am avut nicio întâlnire cu premierul, care nu a venit nici la CNS, pentru era focalizat pe alte probleme.
Cele zece porunci pentru guvern
Diana Scarlat: Ce propuneri ați înaintat actualului executiv, de când s-a instalat?
Bogdan Hosu: În discuția informală pe care am avut-o cu ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, i-am înaintat zece puncte legate de ceea ce considerăm că ar trebui să fie prioritar. Printre altele, să se respecte procedurile de dialog social, în sensul în care documentele să ne fie înaintate cu cel puțin cinci zile înainte de dezbatere, astfel încât să avem timp să consultăm baza, pentru că scopul nu este acela de a ne exprima punctul de vedere personal, ci de a-l exprima pe cel al membrilor pe care îi reprezentăm. Asta este valabil și pentru angajatori, nu doar pentru partea sindicală.
Diana Scarlat: Ce modificări ați propus pentru creșterea economică?
Bogdan Hosu: În cadrul discuțiilor legate de legea prevenției, inclusiv în deszbaterea publică, a ieșit la suprafață faptul că este nevoie de reformă în domeniul prevenției și al unei bune relații între mediul economic și stat, în diferitele sale forme. Mă refer la instituții de control sau de verificare, un rol important avându-l reformarea Curții de Conturi, ca instituție, pentru că altfel se va produce un blocaj. Pe de o parte, va continua încercarea de a arunca în spinarea funcționarilor publici din instituțiile de control riscul unei interpretări anormale făcute de Curtea de Conturi. Cel puțin în discuțiile prealabile, toată lumea este de acord cu faptul că forma în care există legislația actualmente legată de organizarea Curții de Conturi trebuie să fie schimbată. Nu este vorba despre desființarea Curții de Conturi, ci de revenirea la vechea formă a Curții de Conturi, adică să aibă și rolul de consiliere, în sensul în care, dacă întrebi ceva, să-ți și răspundă, să-ți spună care este interpretarea normală. Pe de altă parte, nu se poate să facă un control și să spună că nu e bine, dar să nu spună și ce anume nu e bine. Fără aceste precizări, chiar dacă vrei să corectezi, neștiind ce nu e bine, e posibil să greșești mai rău. O altă problemă este a sistemului de mediere internă. Este modalitatea de a rezolva intern cauzele care ajung în instanță, pe drept civil. Această mediere internă rezolva între 80 și 85% dintre problemele de interpretare. Să nu uităm că discutăm despre oameni și oricare dintre oameni, oricât de perfect ar fi, poate avea propria lui interpretare, care nu întotdeauna este aceeași cu adevărul absolut. Pe de o parte, se încarcă artificial justiția, iar pe de altă parte se tărăgănează decizii sau interpretaări care nu duc decât la chestiuni anormale și blocaje care nu fac bine nimănui.
Prin modificările legislative ar putea crește forța sindicală
Diana Scarlat: Credeți că forța sinidcală va avea de câștigat după fenomenul care s-a produs în ultimele două săptămâni? Oamenii vor fi mai implicați, vor dori să se afilieze?
Bogdan Hosu: Doar dacă se va schimba legislația. Există o modificare în structura entităților – și sistem bugetar, și sistem economic, privat sau de stat. Astăzi, 42% dintre angajații din România înregistrați oficial sunt în întreprinderi de la unu la 49 de salariați. Ceea ce înseamnă că, în conformitate cu definiția actuale, făcută în 2011, mișcarea sindicală este blocată. Am atacat această lege din 2011, am depus o solicitare la Avocatul Poporului, să o atace la Curtea Constituțională, pentru că, practic, această definiție din 2011 este în contradicție cu prevederile constituționale, care spun că orice lucrător din România poate adera liber la orice organizație sindicală, dar, în fapăt, prin definiția din 2011, este imposibil ca cei din întreprinderi mici și mijlocii să poată adera la un sinidcat, pentru că definiția spune că trebuie să fie minimum 15 salariați din aceeași întreprindere. Deci, automat, cei care sunt în întreprinderi mici nu pot adera la sindicat.
Diana Scarlat: Au făcut modificarea legislativă pentru că le-a fost frică de sindicate celor de la guvernare?
Bogdan Hosu: Este normal, în momentul în care există derapaje în defavoarea lucrătorilor, ca sindicatele să sancționeze aceste lucruri. Să nu uităm că din această cauză am ajuns la o chestiune aberabtă: astăzi avem creștere economică, dar nu procedăm ca peste tot în lume, unde se distribuie 40% către capital și 60% către lucrători, ci la noi e invers. Trebuie schimbată și legislația. Sunt trei instrumente importante de schimbare: prin politica fiscală - iar pe timpul guvernării lui Ponta, facilitățile fiscale au fost numai pentru angajatori, nu și pentru angajați – apoi prin contrctele colective de muncă. Nu mai există contractul unic, cele sectoriale nu se mai pot face din cauza legii din 2011. La nivel de unitate avem condiționarea să fie reprezentativ sindicatul, adică să aibă 50% plus unu, drept care, din cele 14.000 de contracte colective de muncă încheiate la ninvel de unități, 12.000 sunt făcute de reprezentanții salariaților. Neexzistând o procedură clară, de obicei, reprezentanții salariaților sunt nominalizați de către angajator. Al treilea instrumnent e salariul minim pe economie, asupra căruia am avut impact și să zicem că este o politică mai coerentă. Ar fi trebuit să avem un acord pe trei-patru ani – noi așa am propus mereu – un acord tripartit, adică angajatori, sindicate, guvern, prin care să stabilim o evuloție a salariului minim, tocmai pentru a da predictibilitate și stabilitate care se cere în mediul economic.
Diana Scarlat: În acest moment, din cei circa 1.200.000 de bugetari, câți fac parte din sindicate?
Bogdan Hosu: În sectorul bugetar, gradul de sindicalizare este mai mare, în sensul în care se ajunge la circa 60%. În țară sunt circa 1,5 milioane de membri de sindicat. Conform legii, există posibilitatea ca lucrătorii care temporar sunt șomeri sau care au ieșit la pensie să rămână în structuri sindicale.
Diana Scarlat: Din mediul privat sunt mulți membri de sindicat afiliați la marile confederații?
Bogdan Hosu: Sunt mulți. La noi există sindicate din toată metalurgia, care este complet privatizată. Avem sindicate și în multinaționale, de exemplu din comerț sau din IT. În comerț mai avem o problemă: în acest sector sunt 830.000 de lucrători, dintre care, în întreprinderi cu până la zece salariați sunt 500.000, deci, practic, blocându-ne legea dreptului de afiliere directă, au blocat posibilitatea de afiliere. Avem sindicate în toate marile lanțuri de magazine, însă unii nu au sindicat sau au sindicate independente și încercăm să-i atragem.
Avem 32% în întreprinderi cu până la 20 de salariați, iar aceștia nu vor putea beneficia niciodată de dreptul constituțional de a se afilia la un sindicat, pentru că nu le dă voie legea. Avem legislație care ne permite să facem un partid cu doar trei membri, dar se pare că sindicatele au fost considerate răul cel mai mare și au fost blocate.
Dacă o primărie are șapte salariați, ei nu mai pot intra în sindicat, conform legii. Noi am apucat să facem sindicate județene ale administrației locale, dar nu toată lumea a reușit, iar astăzi nu se mai pot crea altele. De aceea am cerut Avocatului Poporului să atace legea la Curtea Constituțională.
