x close

La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a!

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică Iulia Gorneanu 19 Iun 2009 - 00:00
La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a! DAN MARINESCU/EDITURA INTACT
Vezi galeria foto


Dacă nu sunteţi în Sibiu în acest week-end ar fi bine să daţi o fugă în oraşul medieval de pe Cibin, pentru că Jurnalul Naţional şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra vă pregătesc o mare sărbătoare de cântec autentic românesc: Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ajuns la ediţia a III-a.

A treia manifestare a festivalului nostru nu putea avea un loc mai pitoresc de desfăşurare decât minunata Dumbravă a Sibiului. Vor veni cele mai bune tarafuri şi fanfare din întreaga ţară, dar şi din muzicanţi vestiţi din Timocul bulgăresc. În ambele zile de festival programul se va derula între orele 16:00-22:00.

Dacă în prima zi, sâmbătă, 20 iunie, veţi putea asculta melodii cântate de 10 tarafuri şi fanfare din zona Sucevei, Clujului, Oltului, Timocului, Albei, Doljului şi Maramureşului, în cea de-a doua zi de festival vor cânta alte 10 grupuri de rapsozi din judeţele Gorj, Braşov, Dolj, Mehedinţi, Maramureş, Botoşani şi Bucureşti.

PROTAGONIŞTII REGALULUI DE LA SIBIU
Povestea Fanfarei din Rupea, Braşov, are 80 de ani. În apropiere de Braşov, cetatea dacică Ramidava, numită mai târziu de romani Rupes (stâncă), dă nume unei localităţi ai căror oameni pun mare preţ pe istorie, tradiţie, cultură naţională. Rupea. Aici, în anul 1923, în cadrul societăţii pentru ajutor şi cutură "Prinţul Mihai", lua fiinţă o fanfară ţărănească.

Această societate a fost fondată de către românii întorşi în ţară din America, după primul război mondial. Tot ei au cumpărat din Cehoslovacia instrumentele de fanfară. La început, fanfara era formată din 12-14 ţărani români din Rupea, avându-l ca instructor pe Luffi, un muzicant "înrolat" în fanfara săsească ce funcţiona de mai multă vreme în comunitate.

După al doilea război mondial, fanfara a fost condusă de instructori români, formaţi - ce-i drept - tot la "şcoala" nemţească, iar numărul muzicanţilor a început să fie tot mai mare.

Iată că, de peste 80 de ani fanfara ţărănească din Rupea face parte din viaţa românilor, însoţindu-i la sărbătorile naţionale şi religioase, precum şi la trecerea principalelor praguri. Repertoriul lor cuprinde marşuri patriotice, cântece tradiţionale precum învârtite, haţegane, sârbe, hore, cântece strofice, dar şi romanţe, marşuri funebre, cântece de sorginte occidentală. Fanfara din Rupea, ca dealtfel majoritatea fanfarelor ţărăneşti din ţară, nu foloseşte notaţia muzicală.
Îi veţi putea auzi la festival, duminică.

MUZICANŢII DESCOPERIŢI DE MIRCEA DINESCU
Mambo Siria este deja legendă. I-a descoperit poetul Mircea Dinescu absolut întâmplător prin anul '98, i-a îndrăgit, i-a crescut, i-a ţinut aproape. Sunt din Dâr-vari, judeţul Mehedinţi, satul cu cel mai fertil sol din România. Muzicanţii sunt absolut fabuloşi, iar liderul şi totodată "directorul de imagine", nea Mărin, zis Marin şchiopu, depăşeşte orice imaginaţie.

Cântă de toate pentru toţi, iar în final marile lor hituri, uşor licenţioase: "şurubu'", "Tinerel m-am însurat", "Lino Catalino", "Sunt un simplu vagabond" şi, desigur, piesa ce le-a dat nume şi renume, "Mambo Siria". Sunt plini de energie, mereu în formă, au o poftă de viaţă molipsitoare şi, ceea ce este cel mai important, le place la nebunie să cânte "... mergem la orice chemare, cine vine la mine îl sărvesc cu toată formaţia...", ne asigură nea Mărin.

Numele fanfarei "Mambo Siria" vine de la o melodie compusă în adolescenţă de Marin Şchiopu, iar naş de botez le-a fost tot Dinescu. Nea Mărin e compozitor cu acte în regulă de când e înregistrat la Uniunea Compozitorilor şi e tare mândru de asta "Nu există case în Dârvari la câte cântece am facut eu muzica şi poezia... şi pe toate le am în cap".

Cu siguranţă o aşa imaginaţie în inventarea versurilor pentru melodii cu greu mai găseşti: "Într-o seară în Egipt/ în pustiu m-am rătăcit./ Lâng-o piramidă stam/ Să mă odihnesc// Şi cum stam aşa culcat/ O umbră mi s-a arătat,/ În mână c-un saxofon/ Si mi s-a recomandat:/ Mambo Siria.// Mambo Siria, Siria, / Mambo Siria, ia, na!/ // Îmi cânta la saxofon,/ Îmi zicea şi la trombon,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea./ Cântau negrii şi leoparde,/ Fel şi fel de mamifere,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea".




Ca orice conac boieresc care se respectă, pe lângă fanfara Mambo Siria, Conacul de la Cetate ţine aproape şi un taraf ţărănesc, Taraful lui Nistor. Sunt doi fraţi instrumentişti şi nevasta unuia dintre ei "solistă". Cu o ţinută pe care ar putea-o invidia cele mai mari dive, lăutăreasa se lasă purtată pe aripile muzicii şi trece cu maximă demnitate de la textele suave, de dragoste şi inimă albastră, la cele licenţioase, pline de păcate.

Ce să mai vorbim, la Festivalul Tarafuri şi Fanfare Sibiu 2009, se pare că Portul Cultural Cetate va fi excepţional reprezentat. Pe cei de la Mambo Siria şi din Taraful lui Nistor tot duminică veţi avea ocazia să îi auziţi cântând.

MUZICĂ DE MULŢI BANI CU... TREI PARALE
Taraful Trei parale din Bucureşti, care va cânta la Sibiu în a doua zi de festival, este descris foarte pitoresc şi în cunoştinţă de cauză de Grigore Leşe: "Sunt tineri, sunt frumoşi, sunt pasionaţi de muzica orăşenească veche. şi-au spus într-o doară Trei Parale.

Mai întâi s-au jucat, apoi au început să studieze serios, să aprofundeze, să intre în stare şi, ce este cel mai important, să transmită starea. O stare de început de secol XIX, o stare cu parfum fanariot, o stare de bucurie şi uitare, de relaxare şi tristeţe nedumerită. Ascultând Trei parale înţelegi că Spitatul amorului le-a fost şi leacul şi boala.

Prin muzica lor, Anton Pann renaşte, iar scrierile sale în notaţie psaltică, devin importante şi actuale, chiar sunt semnul unei societăţi româneşti profund orientalizate. Asculţi Trei Parale şi intri în jocul lor: îţi simţi inima albastră, devii complice cu textul, începi să fredonezi, vrei mai mult, începi să întrebi dacă mai există cârciumi adevărate prin Bucureştii vechi sau vreun han uitat de lume prin vreun târg rămas în afara istoriei.

Asculţi Trei Parale şi te bucuri că Beatrice, Florin, Daniel şi Dinu sunt atât de tineri şi au curajul să se exprime, să fie ei, să facă ce le place într-o lume atât de buimacă, de tulbure, de zmintită. Şi culmea e că ce place lor începe parcă să-ţi placă şi ţie...".

După aşa referinţe şi la aşa invitaţie mai poţi să stai acasă şi să nu îţi faci veacul prin curtea imensă a Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului şi să nu asculţi aceşti minunaţi muzicanţi?

 

Programul Festivalului
Sâmbătă vor cânta cum numai ei ştiu de bine membrii următoarelor formaţii: Fanfara din Fântânele (Suceava), Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie (Cluj), Tarful lui Morunglav (Olt), Muzicanţii din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea (Alba), Fanfara de la Buneşti (Suceava), Taraful din Greceşti (Dolj), Nea Costică Lăutaru din Cezieni (Olt), Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (Maramureş), Fanfara din Lămăşeni (Suceava).

Duminică vor cânta de va răsuna Dumbrava: Fanfara din Rupea (Braşov), Rapsozii Gorjului (Rela), Grupul Iza (Maramureş), Taraful lui Cristi lu' Cătăroiu din Tismana (Gorj), Fanfara din Smârdan (Botoşani), Taraful lui Nistor de la Cetate (Dolj), Taraful din Rupea (Braşov), Banda lui nea Alită Piţigoi (Gorj), Trei Parale (Bucureşti), Fanfara din Dârvari-Mambo Siria (Mehedinţi). În ambele zile, între orele 16:00-22:00. Vă aşteptăm la muzică bună!




Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.

Citeşte mai multe despre:   special,   siria,   sibiu,   fanfara,   taraful,   cănta,   mambo,   mambo siria,   parale,   rupea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1672


Mai multe titluri din categorie

25 de ani de la Revoluţie. Ion Iliescu: “Unii vinovaţi au plătit, alţii, poate nu”

25 de ani de la Revoluţie. Ion Iliescu: “Unii vinovaţi au plătit, alţii, poate nu”
La 25 de ani de la Revoluţia din decembrie '89, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, spune că schimbarea radicală de sistem cere timp, punctul final al Revoluţiei fiind, în opinia sa, integrarea României ...

Exclusiv. Copiii Revoluţiei vor să-şi croiască singuri viitorul. Adina va face afaceri iar Victor vrea să intre în politică

Exclusiv. Copiii Revoluţiei vor să-şi croiască singuri viitorul. Adina va face afaceri iar Victor vrea să intre în politică
Galerie Foto Au visuri mari şi speranţa că ele se vor transforma în realitate. S-au născut pe 22 decembrie 1989, un punct de cotitură al României. Acum au aceeaşi vârstă cu libertatea. Ei au adus familiilor din care fac...

Generalul(r) Constantin Lucescu: ”Am solicitat ca soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu să nu fie condamnaţi la moarte”

Generalul(r) Constantin Lucescu: ”Am solicitat ca soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu să nu fie condamnaţi la moarte”
Generalul în rezervă, Constantin Lucescu, a fost avocatul soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu în procesul de condamnare la moarte a cuplului prezidenţial. El a acordat un interviu pentru Jurnalul Naţional în care...

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul cel mai iubit al bancurilor oamenilor muncii din RSR

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul cel mai iubit al bancurilor oamenilor muncii din RSR
Un grup de români hotărăsc să-l omoare pe Ceauşescu şi angajează pentru asta un asasin de profesie. Pentru a fi siguri de reuşită, au ales dintre mai mulţi candidaţi pe acela care avea cele mai multe...

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură
Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier în guvernul provizoriu Petre Roman, declară pentru Jurnalul Naţional că, acum 25 de ani, la Revoluţie, unul dintre sloganurile scandate de oameni, valabil şi astăzi, este...

Marius Tucă: Ce este poezia

Marius Tucă: Ce este poezia
 Poezia este o fiinţăCu foarte mare trebuinţăO dragoste foarte mareCu la fel de mare căutarePoezia este un drogDin cornul unui inorogŞi mai ales o stareCu atât de mare alinarePoezia este izbăvireCu atât de...

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă
■ Jurnalul Naţional: Credeţi că România a meritat şi/sau merită sacrificiul tinerilor de acum 25 de ani?■ Petre Roman: Da, fără îndoială, pentru că dacă mă gândesc la acei tineri şi foarte tineri, să...

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei
Galerie Foto Cărţi. Mii de volume. Milioane de pagini. Frumos caligrafiate şi împachetate în ecuaţii, teoreme, numere. Tot ce ţine de matematica ultimului secol, cu toate descoperirile în domeniu găseşti în acest sanctuar...

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"
Au trecut 25 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Vâltoarea evenimentelor de atunci a suprimat egalitarismul ca principiu de organizare al unui idilic "paradis" social, practic irealizabil. A spulberat un sistem de...

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”
Galerie Foto Poveştile legionarilor români. Un fost combatant, Irok, își descrie aventura în Legiunea Străină. Iată ce spune: “…Am plecat în Franţa, drumul te costă 190 de euro cu Eurolines până la Marseille și de...

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”
Marele reporter se întâlnea cu poetul la Sfântu Gheorghe, când acesta se ducea să târguie unelte pentru grădina sa din Mărţişor. Un interviu făcut cu ani în urmă de Alexandru Stark scoate în evidenţă...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge - II

Urmare din Pagina 1 (click pentru prima parte a interviului)■ Jurnalul Național:: Dansul de cabaret pare mai uşor decât baletul clasic. Însă sincronizarea şi expresivitatea trebuie să fie la cote maxime. Care...

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan
Inegalabila doamnă Ana Aslan a trăit aproape 92 de ani. A fost o longevivă, conform definiţiilor ştiinţifice. Metoda de tratament Ana Aslan, bazată pe invenţia sa gerovitalul şi un regim de viaţă sănătos...

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)
Galerie Foto O armată într-o armată. Depozitara nemulţumiţilor şi neadaptaţilor lumii. Veneraţi şi condamnaţi. Aventurieri şi romantici. Criminali ori inocenţi. Codul lor este: disciplină, solidaritate, respect. Luptând...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge
Galerie Foto Un român se află printre vedetele cabaretuluiMoulin Rouge este cel mai cunoscut cabaret al Lumii. Aici s-a scris istoria pasiunilor ascunse ale Franţei ultimului secol, dar au avut loc şi cele mai importante...