x close

La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a!

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică Iulia Gorneanu 19 Iun 2009 - 00:00
La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a! DAN MARINESCU/EDITURA INTACT
Vezi galeria foto


Dacă nu sunteţi în Sibiu în acest week-end ar fi bine să daţi o fugă în oraşul medieval de pe Cibin, pentru că Jurnalul Naţional şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra vă pregătesc o mare sărbătoare de cântec autentic românesc: Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ajuns la ediţia a III-a.

A treia manifestare a festivalului nostru nu putea avea un loc mai pitoresc de desfăşurare decât minunata Dumbravă a Sibiului. Vor veni cele mai bune tarafuri şi fanfare din întreaga ţară, dar şi din muzicanţi vestiţi din Timocul bulgăresc. În ambele zile de festival programul se va derula între orele 16:00-22:00.

Dacă în prima zi, sâmbătă, 20 iunie, veţi putea asculta melodii cântate de 10 tarafuri şi fanfare din zona Sucevei, Clujului, Oltului, Timocului, Albei, Doljului şi Maramureşului, în cea de-a doua zi de festival vor cânta alte 10 grupuri de rapsozi din judeţele Gorj, Braşov, Dolj, Mehedinţi, Maramureş, Botoşani şi Bucureşti.

PROTAGONIŞTII REGALULUI DE LA SIBIU
Povestea Fanfarei din Rupea, Braşov, are 80 de ani. În apropiere de Braşov, cetatea dacică Ramidava, numită mai târziu de romani Rupes (stâncă), dă nume unei localităţi ai căror oameni pun mare preţ pe istorie, tradiţie, cultură naţională. Rupea. Aici, în anul 1923, în cadrul societăţii pentru ajutor şi cutură "Prinţul Mihai", lua fiinţă o fanfară ţărănească.

Această societate a fost fondată de către românii întorşi în ţară din America, după primul război mondial. Tot ei au cumpărat din Cehoslovacia instrumentele de fanfară. La început, fanfara era formată din 12-14 ţărani români din Rupea, avându-l ca instructor pe Luffi, un muzicant "înrolat" în fanfara săsească ce funcţiona de mai multă vreme în comunitate.

După al doilea război mondial, fanfara a fost condusă de instructori români, formaţi - ce-i drept - tot la "şcoala" nemţească, iar numărul muzicanţilor a început să fie tot mai mare.

Iată că, de peste 80 de ani fanfara ţărănească din Rupea face parte din viaţa românilor, însoţindu-i la sărbătorile naţionale şi religioase, precum şi la trecerea principalelor praguri. Repertoriul lor cuprinde marşuri patriotice, cântece tradiţionale precum învârtite, haţegane, sârbe, hore, cântece strofice, dar şi romanţe, marşuri funebre, cântece de sorginte occidentală. Fanfara din Rupea, ca dealtfel majoritatea fanfarelor ţărăneşti din ţară, nu foloseşte notaţia muzicală.
Îi veţi putea auzi la festival, duminică.

MUZICANŢII DESCOPERIŢI DE MIRCEA DINESCU
Mambo Siria este deja legendă. I-a descoperit poetul Mircea Dinescu absolut întâmplător prin anul '98, i-a îndrăgit, i-a crescut, i-a ţinut aproape. Sunt din Dâr-vari, judeţul Mehedinţi, satul cu cel mai fertil sol din România. Muzicanţii sunt absolut fabuloşi, iar liderul şi totodată "directorul de imagine", nea Mărin, zis Marin şchiopu, depăşeşte orice imaginaţie.

Cântă de toate pentru toţi, iar în final marile lor hituri, uşor licenţioase: "şurubu'", "Tinerel m-am însurat", "Lino Catalino", "Sunt un simplu vagabond" şi, desigur, piesa ce le-a dat nume şi renume, "Mambo Siria". Sunt plini de energie, mereu în formă, au o poftă de viaţă molipsitoare şi, ceea ce este cel mai important, le place la nebunie să cânte "... mergem la orice chemare, cine vine la mine îl sărvesc cu toată formaţia...", ne asigură nea Mărin.

Numele fanfarei "Mambo Siria" vine de la o melodie compusă în adolescenţă de Marin Şchiopu, iar naş de botez le-a fost tot Dinescu. Nea Mărin e compozitor cu acte în regulă de când e înregistrat la Uniunea Compozitorilor şi e tare mândru de asta "Nu există case în Dârvari la câte cântece am facut eu muzica şi poezia... şi pe toate le am în cap".

Cu siguranţă o aşa imaginaţie în inventarea versurilor pentru melodii cu greu mai găseşti: "Într-o seară în Egipt/ în pustiu m-am rătăcit./ Lâng-o piramidă stam/ Să mă odihnesc// Şi cum stam aşa culcat/ O umbră mi s-a arătat,/ În mână c-un saxofon/ Si mi s-a recomandat:/ Mambo Siria.// Mambo Siria, Siria, / Mambo Siria, ia, na!/ // Îmi cânta la saxofon,/ Îmi zicea şi la trombon,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea./ Cântau negrii şi leoparde,/ Fel şi fel de mamifere,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea".




Ca orice conac boieresc care se respectă, pe lângă fanfara Mambo Siria, Conacul de la Cetate ţine aproape şi un taraf ţărănesc, Taraful lui Nistor. Sunt doi fraţi instrumentişti şi nevasta unuia dintre ei "solistă". Cu o ţinută pe care ar putea-o invidia cele mai mari dive, lăutăreasa se lasă purtată pe aripile muzicii şi trece cu maximă demnitate de la textele suave, de dragoste şi inimă albastră, la cele licenţioase, pline de păcate.

Ce să mai vorbim, la Festivalul Tarafuri şi Fanfare Sibiu 2009, se pare că Portul Cultural Cetate va fi excepţional reprezentat. Pe cei de la Mambo Siria şi din Taraful lui Nistor tot duminică veţi avea ocazia să îi auziţi cântând.

MUZICĂ DE MULŢI BANI CU... TREI PARALE
Taraful Trei parale din Bucureşti, care va cânta la Sibiu în a doua zi de festival, este descris foarte pitoresc şi în cunoştinţă de cauză de Grigore Leşe: "Sunt tineri, sunt frumoşi, sunt pasionaţi de muzica orăşenească veche. şi-au spus într-o doară Trei Parale.

Mai întâi s-au jucat, apoi au început să studieze serios, să aprofundeze, să intre în stare şi, ce este cel mai important, să transmită starea. O stare de început de secol XIX, o stare cu parfum fanariot, o stare de bucurie şi uitare, de relaxare şi tristeţe nedumerită. Ascultând Trei parale înţelegi că Spitatul amorului le-a fost şi leacul şi boala.

Prin muzica lor, Anton Pann renaşte, iar scrierile sale în notaţie psaltică, devin importante şi actuale, chiar sunt semnul unei societăţi româneşti profund orientalizate. Asculţi Trei Parale şi intri în jocul lor: îţi simţi inima albastră, devii complice cu textul, începi să fredonezi, vrei mai mult, începi să întrebi dacă mai există cârciumi adevărate prin Bucureştii vechi sau vreun han uitat de lume prin vreun târg rămas în afara istoriei.

Asculţi Trei Parale şi te bucuri că Beatrice, Florin, Daniel şi Dinu sunt atât de tineri şi au curajul să se exprime, să fie ei, să facă ce le place într-o lume atât de buimacă, de tulbure, de zmintită. Şi culmea e că ce place lor începe parcă să-ţi placă şi ţie...".

După aşa referinţe şi la aşa invitaţie mai poţi să stai acasă şi să nu îţi faci veacul prin curtea imensă a Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului şi să nu asculţi aceşti minunaţi muzicanţi?

 

Programul Festivalului
Sâmbătă vor cânta cum numai ei ştiu de bine membrii următoarelor formaţii: Fanfara din Fântânele (Suceava), Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie (Cluj), Tarful lui Morunglav (Olt), Muzicanţii din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea (Alba), Fanfara de la Buneşti (Suceava), Taraful din Greceşti (Dolj), Nea Costică Lăutaru din Cezieni (Olt), Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (Maramureş), Fanfara din Lămăşeni (Suceava).

Duminică vor cânta de va răsuna Dumbrava: Fanfara din Rupea (Braşov), Rapsozii Gorjului (Rela), Grupul Iza (Maramureş), Taraful lui Cristi lu' Cătăroiu din Tismana (Gorj), Fanfara din Smârdan (Botoşani), Taraful lui Nistor de la Cetate (Dolj), Taraful din Rupea (Braşov), Banda lui nea Alită Piţigoi (Gorj), Trei Parale (Bucureşti), Fanfara din Dârvari-Mambo Siria (Mehedinţi). În ambele zile, între orele 16:00-22:00. Vă aşteptăm la muzică bună!




Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.

Citeşte mai multe despre:   special,   siria,   sibiu,   fanfara,   taraful,   cănta,   mambo,   mambo siria,   parale,   rupea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1866


Mai multe titluri din categorie

Unicat poate chiar la nivel planetar! Românul care a MURIT în 2034, dar trăieşte la Iaşi

Unicat poate chiar la nivel planetar! Românul care a MURIT în 2034, dar trăieşte la Iaşi
Galerie Foto “Sfântul” Vasile de la Cimitirul Sfântul Vasile! Aşa îl putem numi pe omul care, deşi are trecut pe cruce anul morţii - 2034, trăieşte bine-mersi astăzi. Poate că a înviat, ca Iisus, ar putea spune unii. O...

Cuplul guvernamental

Cuplul guvernamental
Preşedintele Partidului Poporului şi secretarul general al partidului, Simona Allice Man, respectiv Liviu Robert Neagu sunt acuzaţi că au condus partidul în funcţie de propriile interese. Acum, ea a ajuns în...

Românul Gabriel Bebeşelea, pe primul loc din 330 de dirijori ai lumii, la Lucerne Festival Academy (Elveţia)

Românul Gabriel Bebeşelea, pe primul loc din 330 de dirijori ai lumii, la Lucerne Festival Academy (Elveţia)
Galerie Foto Gabriel Bebeşelea, prim-dirijorul Operei Naţionale Române Iaşi, s-a clasat pe prima poziţie la Lucerne Festival Academy (Elveţia), un masterclass-concurs organizat cu cel mai mare dirijor în acest moment - Bernard...

Avram Iancu de Voivodina. Românii din afara graniţelor sărbătoresc astăzi Unirea Basarabiei cu ţara

Avram Iancu de Voivodina. Românii din afara graniţelor sărbătoresc astăzi Unirea Basarabiei cu ţara
Galerie Foto Astăzi 27 martie este ziua Unirii Basarabiei cu România. Cu acest prilej mi-am amintit de întâlnirile importante (şi în acelaşi timp emoţionante) ale membrilor Asociaţiei Astra (Asociaţiunea transilvană pentru...

Cele şapte “minuni” ale Iaşiului. Kitschuri arhitectonice ale capitalei Moldovei

Cele şapte “minuni” ale Iaşiului. Kitschuri arhitectonice ale capitalei Moldovei
Galerie Foto Marele zid moldovenesc. Piramida lui Dubeţ. Pagoda lui Popescu. Colosul de la fosta Bancă agricolă. Şi mai sunt, dar ne oprim doar la acestea. Monumente de prost gust ale capitalei Moldovei. Între punctele...

Pictor Florin Șuțu: Metafora nu este un scop în sine

Pictor Florin Șuțu: Metafora nu este un scop în sine
Galerie Foto La Cercul Militar Național, expoziția “Aqua alta”, a pictorului Florin Șuțu vă așteaptă până la finalul lunii martie. Expoziția este o odă adusă apei, dar nu în accepțiunea previzibilă a termenului –...

Codul termitelor austriece, respins de Klaus Iohannis

Codul termitelor austriece, respins de Klaus Iohannis
Ambasadorul Austriei face lobby pentru compania Holzindustrie SchweighoferBătălia pe noul Cod Silvic a fost încheiată de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a decis ca această lege să fie reexaminată,...

În numele laicului, al necredinţei şi al sfântului dispreţ

În numele laicului, al necredinţei şi al sfântului dispreţ
Galerie Foto “Religiile, o goală comedie, spovedania, o minciună, prohodul, o prostie”, spunea profesorul şi medicul ieşean Constantin Thiron, omul de ştiinţă ce s-a lepădat de credinţă şi care a fost înmormântat la...

Constantin Tănase, omorât de ruşi? Tănase - fustangiul juca cu actriţe “dezbrăcăţele”. Ar fi avut-o şi pe Maria Tănase în trupă şi nu numai…

Constantin Tănase, omorât de ruşi? Tănase - fustangiul juca cu actriţe “dezbrăcăţele”. Ar fi avut-o şi pe Maria Tănase în trupă şi nu numai…
Marele comic Constantin Tănase nu a fost omorât de ruşi! Aceasta a fost ipoteza lansată de soţia sa după tragedie. Însă au circulat fel de fel de legende. Că ar fi murit din cauza unei pneumonii provocate şi...

Insistenţi, enervanţi şi obraznici! Hăituiala recuperatorilor de credite

Insistenţi, enervanţi şi obraznici!  Hăituiala recuperatorilor de credite
Uşurinţa cu care judecătorii încuviinţează executările silite aruncă zeci de mii de români în ani de procese Milioane de români sunt asaltaţi zilnic de telefoane şi scrisori venite din partea firmelor de rec...

Părintele Mina “Dumnezeu”, cel care l-a creștinat în închisoare pe Nicolae Steinhardt

Părintele Mina “Dumnezeu”, cel care l-a creștinat în închisoare pe Nicolae Steinhardt
Galerie Foto Arhimandritul Dobzeu de la Huşi este un sfânt încă din viaţă. Părintele Mina este botezătorul a mii de Nicolae, printre care şi cunoscutul Nicolae Steinhardt. Sute de amărâţi, mii de români anonimi, zeci de...

Academician Liviu Pendefunda: “Studiul cărţilor şi scrisul vor deveni elitiste. După cunoaşterea împărtăşită miliardelor de oameni vom asista la un fenomen invers epocii Gutenberg”

Academician Liviu Pendefunda: “Studiul cărţilor şi scrisul vor deveni elitiste. După cunoaşterea împărtăşită miliardelor de oameni vom asista la un fenomen invers epocii Gutenberg”
Galerie Foto Este cel mai important poet esoteric al momentului. Doctor în poezie, dar şi în proză. Cu jurământul lui Hipocrate taie poveşti, împarte versuri, face incizii în prefeţe critice. E un neurolog al personajelor...

Interviurile Jurnalul, Ecaterina Andronescu. Meditaţii fără bani pentru Bacalaureat

Interviurile Jurnalul, Ecaterina Andronescu. Meditaţii fără bani pentru Bacalaureat
Elevii de clasa a XII-a care vor să se pregătească de Bacalaureat şi nu au bani de meditaţii au la dispoziţie platforma online de videocursuri de matematică, fizică şi chimie a Universităţii Politehnice...

Primăvară în cavouri. Mărţişoare eterne, pentru morţi, noua modă la Iaşi

Primăvară în cavouri. Mărţişoare eterne, pentru morţi, noua modă la Iaşi
Galerie Foto Hai să-ţi dau un mărţişor pentru vecie! Să ţi-l prinzi în carne şi oase! Să-ţi intre primăvara în putreziciune. Să te bucuri de întuneric şi răcoare! Uite, răposate, ce soare frumos a răsărit! Să ai...

Reţeaua bancherilor. Beneficiarul unor retrocedări dubioase, Bancherul cuprului s-a format la şcoala Naşului Kremlinului

Reţeaua bancherilor. Beneficiarul unor retrocedări dubioase, Bancherul cuprului s-a format la şcoala Naşului Kremlinului
Jurnalul Naţional a publicat ieri un articol care arăta modul în care un afacerist controversat, Horia Şchiopu Simu, a primit de la stat o despăgubire de 103 milioane de euro pentru un teren, după ce cumpărase...