x close

La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a!

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică Iulia Gorneanu 19 Iun 2009 - 00:00
La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a! DAN MARINESCU/EDITURA INTACT
Vezi galeria foto


Dacă nu sunteţi în Sibiu în acest week-end ar fi bine să daţi o fugă în oraşul medieval de pe Cibin, pentru că Jurnalul Naţional şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra vă pregătesc o mare sărbătoare de cântec autentic românesc: Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ajuns la ediţia a III-a.

A treia manifestare a festivalului nostru nu putea avea un loc mai pitoresc de desfăşurare decât minunata Dumbravă a Sibiului. Vor veni cele mai bune tarafuri şi fanfare din întreaga ţară, dar şi din muzicanţi vestiţi din Timocul bulgăresc. În ambele zile de festival programul se va derula între orele 16:00-22:00.

Dacă în prima zi, sâmbătă, 20 iunie, veţi putea asculta melodii cântate de 10 tarafuri şi fanfare din zona Sucevei, Clujului, Oltului, Timocului, Albei, Doljului şi Maramureşului, în cea de-a doua zi de festival vor cânta alte 10 grupuri de rapsozi din judeţele Gorj, Braşov, Dolj, Mehedinţi, Maramureş, Botoşani şi Bucureşti.

PROTAGONIŞTII REGALULUI DE LA SIBIU
Povestea Fanfarei din Rupea, Braşov, are 80 de ani. În apropiere de Braşov, cetatea dacică Ramidava, numită mai târziu de romani Rupes (stâncă), dă nume unei localităţi ai căror oameni pun mare preţ pe istorie, tradiţie, cultură naţională. Rupea. Aici, în anul 1923, în cadrul societăţii pentru ajutor şi cutură "Prinţul Mihai", lua fiinţă o fanfară ţărănească.

Această societate a fost fondată de către românii întorşi în ţară din America, după primul război mondial. Tot ei au cumpărat din Cehoslovacia instrumentele de fanfară. La început, fanfara era formată din 12-14 ţărani români din Rupea, avându-l ca instructor pe Luffi, un muzicant "înrolat" în fanfara săsească ce funcţiona de mai multă vreme în comunitate.

După al doilea război mondial, fanfara a fost condusă de instructori români, formaţi - ce-i drept - tot la "şcoala" nemţească, iar numărul muzicanţilor a început să fie tot mai mare.

Iată că, de peste 80 de ani fanfara ţărănească din Rupea face parte din viaţa românilor, însoţindu-i la sărbătorile naţionale şi religioase, precum şi la trecerea principalelor praguri. Repertoriul lor cuprinde marşuri patriotice, cântece tradiţionale precum învârtite, haţegane, sârbe, hore, cântece strofice, dar şi romanţe, marşuri funebre, cântece de sorginte occidentală. Fanfara din Rupea, ca dealtfel majoritatea fanfarelor ţărăneşti din ţară, nu foloseşte notaţia muzicală.
Îi veţi putea auzi la festival, duminică.

MUZICANŢII DESCOPERIŢI DE MIRCEA DINESCU
Mambo Siria este deja legendă. I-a descoperit poetul Mircea Dinescu absolut întâmplător prin anul '98, i-a îndrăgit, i-a crescut, i-a ţinut aproape. Sunt din Dâr-vari, judeţul Mehedinţi, satul cu cel mai fertil sol din România. Muzicanţii sunt absolut fabuloşi, iar liderul şi totodată "directorul de imagine", nea Mărin, zis Marin şchiopu, depăşeşte orice imaginaţie.

Cântă de toate pentru toţi, iar în final marile lor hituri, uşor licenţioase: "şurubu'", "Tinerel m-am însurat", "Lino Catalino", "Sunt un simplu vagabond" şi, desigur, piesa ce le-a dat nume şi renume, "Mambo Siria". Sunt plini de energie, mereu în formă, au o poftă de viaţă molipsitoare şi, ceea ce este cel mai important, le place la nebunie să cânte "... mergem la orice chemare, cine vine la mine îl sărvesc cu toată formaţia...", ne asigură nea Mărin.

Numele fanfarei "Mambo Siria" vine de la o melodie compusă în adolescenţă de Marin Şchiopu, iar naş de botez le-a fost tot Dinescu. Nea Mărin e compozitor cu acte în regulă de când e înregistrat la Uniunea Compozitorilor şi e tare mândru de asta "Nu există case în Dârvari la câte cântece am facut eu muzica şi poezia... şi pe toate le am în cap".

Cu siguranţă o aşa imaginaţie în inventarea versurilor pentru melodii cu greu mai găseşti: "Într-o seară în Egipt/ în pustiu m-am rătăcit./ Lâng-o piramidă stam/ Să mă odihnesc// Şi cum stam aşa culcat/ O umbră mi s-a arătat,/ În mână c-un saxofon/ Si mi s-a recomandat:/ Mambo Siria.// Mambo Siria, Siria, / Mambo Siria, ia, na!/ // Îmi cânta la saxofon,/ Îmi zicea şi la trombon,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea./ Cântau negrii şi leoparde,/ Fel şi fel de mamifere,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea".




Ca orice conac boieresc care se respectă, pe lângă fanfara Mambo Siria, Conacul de la Cetate ţine aproape şi un taraf ţărănesc, Taraful lui Nistor. Sunt doi fraţi instrumentişti şi nevasta unuia dintre ei "solistă". Cu o ţinută pe care ar putea-o invidia cele mai mari dive, lăutăreasa se lasă purtată pe aripile muzicii şi trece cu maximă demnitate de la textele suave, de dragoste şi inimă albastră, la cele licenţioase, pline de păcate.

Ce să mai vorbim, la Festivalul Tarafuri şi Fanfare Sibiu 2009, se pare că Portul Cultural Cetate va fi excepţional reprezentat. Pe cei de la Mambo Siria şi din Taraful lui Nistor tot duminică veţi avea ocazia să îi auziţi cântând.

MUZICĂ DE MULŢI BANI CU... TREI PARALE
Taraful Trei parale din Bucureşti, care va cânta la Sibiu în a doua zi de festival, este descris foarte pitoresc şi în cunoştinţă de cauză de Grigore Leşe: "Sunt tineri, sunt frumoşi, sunt pasionaţi de muzica orăşenească veche. şi-au spus într-o doară Trei Parale.

Mai întâi s-au jucat, apoi au început să studieze serios, să aprofundeze, să intre în stare şi, ce este cel mai important, să transmită starea. O stare de început de secol XIX, o stare cu parfum fanariot, o stare de bucurie şi uitare, de relaxare şi tristeţe nedumerită. Ascultând Trei parale înţelegi că Spitatul amorului le-a fost şi leacul şi boala.

Prin muzica lor, Anton Pann renaşte, iar scrierile sale în notaţie psaltică, devin importante şi actuale, chiar sunt semnul unei societăţi româneşti profund orientalizate. Asculţi Trei Parale şi intri în jocul lor: îţi simţi inima albastră, devii complice cu textul, începi să fredonezi, vrei mai mult, începi să întrebi dacă mai există cârciumi adevărate prin Bucureştii vechi sau vreun han uitat de lume prin vreun târg rămas în afara istoriei.

Asculţi Trei Parale şi te bucuri că Beatrice, Florin, Daniel şi Dinu sunt atât de tineri şi au curajul să se exprime, să fie ei, să facă ce le place într-o lume atât de buimacă, de tulbure, de zmintită. Şi culmea e că ce place lor începe parcă să-ţi placă şi ţie...".

După aşa referinţe şi la aşa invitaţie mai poţi să stai acasă şi să nu îţi faci veacul prin curtea imensă a Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului şi să nu asculţi aceşti minunaţi muzicanţi?

 

Programul Festivalului
Sâmbătă vor cânta cum numai ei ştiu de bine membrii următoarelor formaţii: Fanfara din Fântânele (Suceava), Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie (Cluj), Tarful lui Morunglav (Olt), Muzicanţii din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea (Alba), Fanfara de la Buneşti (Suceava), Taraful din Greceşti (Dolj), Nea Costică Lăutaru din Cezieni (Olt), Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (Maramureş), Fanfara din Lămăşeni (Suceava).

Duminică vor cânta de va răsuna Dumbrava: Fanfara din Rupea (Braşov), Rapsozii Gorjului (Rela), Grupul Iza (Maramureş), Taraful lui Cristi lu' Cătăroiu din Tismana (Gorj), Fanfara din Smârdan (Botoşani), Taraful lui Nistor de la Cetate (Dolj), Taraful din Rupea (Braşov), Banda lui nea Alită Piţigoi (Gorj), Trei Parale (Bucureşti), Fanfara din Dârvari-Mambo Siria (Mehedinţi). În ambele zile, între orele 16:00-22:00. Vă aşteptăm la muzică bună!




Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.

Citeşte mai multe despre:   special,   siria,   sibiu,   fanfara,   taraful,   cănta,   mambo,   mambo siria,   parale,   rupea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2035


Mai multe titluri din categorie

Emil Boc, tartorul mafiei din retrocedări

Emil Boc, tartorul mafiei din retrocedări
Galerie Foto Mai multe măsuri luate de premierul Emil Boc constituie indicii temeinice, și nu suspiciuni rezonabile, că acesta a lucrat concertat pentru mafia de la ANRP. Rechizitoriul prin care lotul ANRP 2 (cu Horia Georgescu...

REPORTAJ EXCLUSIV - Iisus-pacientul este în spitalul penitenciar din Grajduri

REPORTAJ EXCLUSIV - Iisus-pacientul este în spitalul penitenciar din Grajduri
Galerie Foto Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Grajduri, Iaşi, Spitalul-penitenciar. L-am vizitat de mai multe ori ca mulţi dintre colegii din presă. Am găsit aici poveşti încărcate de orori,...

Cum a fost construit un sistem de forță destinat să controleze societatea românească. Mugur Ciuvică, despre cartea „Zece ani răi” (VIDEO)

Cum a fost construit un sistem de forță destinat să controleze societatea românească. Mugur Ciuvică, despre cartea „Zece ani răi” (VIDEO)
”10 ani de domnie a lui Traian Băsescu 10 ani de hoție””Dar mai ales 10 ani de teroare, de care abia am reușit să scăpăm după 1989”Victor Petrini, ultimul erou al lui Marin Preda, adună tot chinul unei...

Record sumbru: un tren deraiat pe lună

Record sumbru: un tren deraiat pe lună
Galerie Foto În trenurile din România nu ştii nici când te urci, nici când ajungi la destinaţie... dar nici măcar dacă mai ajungi la destinaţie. Lipsa investiţiilor, cumulată cu jaful produs în ultimii 25 de ani în CFR,...

Campionul care escaladează un munte de prejudecăţi. Sute de copii cu deficiențe au ajuns la sălile de căţărat

Campionul care escaladează un munte de prejudecăţi. Sute de copii cu deficiențe au ajuns la sălile de căţărat
Galerie Foto Claudiu Miu a fost timp de doi ani un om sfârșit. Din tânărul energic și sportiv, campion național și balcanic la escaladă, rămăsese doar amintirea: fusese diagnosticat cu poliartrită reumatoidă și boala îl...

Un stat atrofiat își omoară locuitorii

Un stat atrofiat își omoară locuitorii
Galerie Foto Până să terminați de citit acest text, undeva în țară e posibil ca un român care suferă de distrofie musculară să moară. Pentru că, de patru ani, un număr, neestimat de nimeni, de români au murit după ce...

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)
Galerie Foto Un document care nu a mai apărut în presa română (“quality”)! Astăzi se împlinesc 74 de ani de când a început Pogromul de la Iași, eveniment în care, pe durata a câtorva zile (27-29 iunie 1941), au pierit...

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului
Galerie Foto Sa nu-i vinzi castraveti lipoveanului!   Rusii lipoveni din judetul Iasi, in special cei din Tg. Frumos, formeaza o comunitate de legumicultori neintrecuti. Unul dintre ei este si venerabilul Vasile Ichim....

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand
Galerie Foto Elena Vacarescu, mostenitoarea unui ilustru nume, ar fi putut fi regina Romaniei. Daca impotrivirea regelui Carol I n-ar fi fost categorica, iubirea printului mostenitor Ferdinand ar fi incoronat-o.Anii 1890-1892....

Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării

 Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării
Galerie Foto Doiniţa Băsescu, soţia lui Mircea Băsescu, a fost propulsată, în anul în care cumnatul de la Bucureşti se pregătea să devină preşedinte al României, în funcţia de consilier local al Primăriei Constanţa,...

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile
Galerie Foto Taramul interzis femeilor se afla la manastirea dintre frasini, Athosul romanesc. Groaznicul blestem lasat, la 1867, de Sfantul Calinic opreste cu strasnicie femeile sa intre in manastire. Cele care totusi s-au aventurat...

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI
Galerie Foto În urmă cu șapte ani, în comuna Peștera din județul Constanța suna a pustiu și a sărăcie. Nici nu avea cum să fie altfel într-o localitate cu sute de asistați social, cu o școală dărăpănată, cu...

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT
"Eu, nu că am inventat bicicleta de lemn... Ea a fost făcută înaintea mea, dar eu am făcut în aşa fel încât procentajul de lemn al bicicletei să fie cât mai mare. Eu am zis că o să construiesc o bicicletă...

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913
Galerie Foto Legendele oraşului Bucureşti, istoria incredibilă a unor zone şi clădiri celebre din Capitală, secretele şi zbuciumul arhitecţilor care şi-au pus amprenta, de-a lungul timpului, asupra urbei, sunt scoase acum la...

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €
Primăria Sectorului 1 al Capitalei şi-a propus să salveze „de la un debut foarte nefast în viaţă” o parte dintre preşcolarii defavorizaţi, educându-i „în stil danez”. Ambiţiosul proiect-pilot a fost...