x close

La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a!

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică Iulia Gorneanu 19 Iun 2009 - 00:00
La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a! DAN MARINESCU/EDITURA INTACT
Vezi galeria foto


Dacă nu sunteţi în Sibiu în acest week-end ar fi bine să daţi o fugă în oraşul medieval de pe Cibin, pentru că Jurnalul Naţional şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra vă pregătesc o mare sărbătoare de cântec autentic românesc: Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, ajuns la ediţia a III-a.

A treia manifestare a festivalului nostru nu putea avea un loc mai pitoresc de desfăşurare decât minunata Dumbravă a Sibiului. Vor veni cele mai bune tarafuri şi fanfare din întreaga ţară, dar şi din muzicanţi vestiţi din Timocul bulgăresc. În ambele zile de festival programul se va derula între orele 16:00-22:00.

Dacă în prima zi, sâmbătă, 20 iunie, veţi putea asculta melodii cântate de 10 tarafuri şi fanfare din zona Sucevei, Clujului, Oltului, Timocului, Albei, Doljului şi Maramureşului, în cea de-a doua zi de festival vor cânta alte 10 grupuri de rapsozi din judeţele Gorj, Braşov, Dolj, Mehedinţi, Maramureş, Botoşani şi Bucureşti.

PROTAGONIŞTII REGALULUI DE LA SIBIU
Povestea Fanfarei din Rupea, Braşov, are 80 de ani. În apropiere de Braşov, cetatea dacică Ramidava, numită mai târziu de romani Rupes (stâncă), dă nume unei localităţi ai căror oameni pun mare preţ pe istorie, tradiţie, cultură naţională. Rupea. Aici, în anul 1923, în cadrul societăţii pentru ajutor şi cutură "Prinţul Mihai", lua fiinţă o fanfară ţărănească.

Această societate a fost fondată de către românii întorşi în ţară din America, după primul război mondial. Tot ei au cumpărat din Cehoslovacia instrumentele de fanfară. La început, fanfara era formată din 12-14 ţărani români din Rupea, avându-l ca instructor pe Luffi, un muzicant "înrolat" în fanfara săsească ce funcţiona de mai multă vreme în comunitate.

După al doilea război mondial, fanfara a fost condusă de instructori români, formaţi - ce-i drept - tot la "şcoala" nemţească, iar numărul muzicanţilor a început să fie tot mai mare.

Iată că, de peste 80 de ani fanfara ţărănească din Rupea face parte din viaţa românilor, însoţindu-i la sărbătorile naţionale şi religioase, precum şi la trecerea principalelor praguri. Repertoriul lor cuprinde marşuri patriotice, cântece tradiţionale precum învârtite, haţegane, sârbe, hore, cântece strofice, dar şi romanţe, marşuri funebre, cântece de sorginte occidentală. Fanfara din Rupea, ca dealtfel majoritatea fanfarelor ţărăneşti din ţară, nu foloseşte notaţia muzicală.
Îi veţi putea auzi la festival, duminică.

MUZICANŢII DESCOPERIŢI DE MIRCEA DINESCU
Mambo Siria este deja legendă. I-a descoperit poetul Mircea Dinescu absolut întâmplător prin anul '98, i-a îndrăgit, i-a crescut, i-a ţinut aproape. Sunt din Dâr-vari, judeţul Mehedinţi, satul cu cel mai fertil sol din România. Muzicanţii sunt absolut fabuloşi, iar liderul şi totodată "directorul de imagine", nea Mărin, zis Marin şchiopu, depăşeşte orice imaginaţie.

Cântă de toate pentru toţi, iar în final marile lor hituri, uşor licenţioase: "şurubu'", "Tinerel m-am însurat", "Lino Catalino", "Sunt un simplu vagabond" şi, desigur, piesa ce le-a dat nume şi renume, "Mambo Siria". Sunt plini de energie, mereu în formă, au o poftă de viaţă molipsitoare şi, ceea ce este cel mai important, le place la nebunie să cânte "... mergem la orice chemare, cine vine la mine îl sărvesc cu toată formaţia...", ne asigură nea Mărin.

Numele fanfarei "Mambo Siria" vine de la o melodie compusă în adolescenţă de Marin Şchiopu, iar naş de botez le-a fost tot Dinescu. Nea Mărin e compozitor cu acte în regulă de când e înregistrat la Uniunea Compozitorilor şi e tare mândru de asta "Nu există case în Dârvari la câte cântece am facut eu muzica şi poezia... şi pe toate le am în cap".

Cu siguranţă o aşa imaginaţie în inventarea versurilor pentru melodii cu greu mai găseşti: "Într-o seară în Egipt/ în pustiu m-am rătăcit./ Lâng-o piramidă stam/ Să mă odihnesc// Şi cum stam aşa culcat/ O umbră mi s-a arătat,/ În mână c-un saxofon/ Si mi s-a recomandat:/ Mambo Siria.// Mambo Siria, Siria, / Mambo Siria, ia, na!/ // Îmi cânta la saxofon,/ Îmi zicea şi la trombon,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea./ Cântau negrii şi leoparde,/ Fel şi fel de mamifere,/ Îmi cânta şi-aşa-mi zicea:/ Muzica e viaţa mea".




Ca orice conac boieresc care se respectă, pe lângă fanfara Mambo Siria, Conacul de la Cetate ţine aproape şi un taraf ţărănesc, Taraful lui Nistor. Sunt doi fraţi instrumentişti şi nevasta unuia dintre ei "solistă". Cu o ţinută pe care ar putea-o invidia cele mai mari dive, lăutăreasa se lasă purtată pe aripile muzicii şi trece cu maximă demnitate de la textele suave, de dragoste şi inimă albastră, la cele licenţioase, pline de păcate.

Ce să mai vorbim, la Festivalul Tarafuri şi Fanfare Sibiu 2009, se pare că Portul Cultural Cetate va fi excepţional reprezentat. Pe cei de la Mambo Siria şi din Taraful lui Nistor tot duminică veţi avea ocazia să îi auziţi cântând.

MUZICĂ DE MULŢI BANI CU... TREI PARALE
Taraful Trei parale din Bucureşti, care va cânta la Sibiu în a doua zi de festival, este descris foarte pitoresc şi în cunoştinţă de cauză de Grigore Leşe: "Sunt tineri, sunt frumoşi, sunt pasionaţi de muzica orăşenească veche. şi-au spus într-o doară Trei Parale.

Mai întâi s-au jucat, apoi au început să studieze serios, să aprofundeze, să intre în stare şi, ce este cel mai important, să transmită starea. O stare de început de secol XIX, o stare cu parfum fanariot, o stare de bucurie şi uitare, de relaxare şi tristeţe nedumerită. Ascultând Trei parale înţelegi că Spitatul amorului le-a fost şi leacul şi boala.

Prin muzica lor, Anton Pann renaşte, iar scrierile sale în notaţie psaltică, devin importante şi actuale, chiar sunt semnul unei societăţi româneşti profund orientalizate. Asculţi Trei Parale şi intri în jocul lor: îţi simţi inima albastră, devii complice cu textul, începi să fredonezi, vrei mai mult, începi să întrebi dacă mai există cârciumi adevărate prin Bucureştii vechi sau vreun han uitat de lume prin vreun târg rămas în afara istoriei.

Asculţi Trei Parale şi te bucuri că Beatrice, Florin, Daniel şi Dinu sunt atât de tineri şi au curajul să se exprime, să fie ei, să facă ce le place într-o lume atât de buimacă, de tulbure, de zmintită. Şi culmea e că ce place lor începe parcă să-ţi placă şi ţie...".

După aşa referinţe şi la aşa invitaţie mai poţi să stai acasă şi să nu îţi faci veacul prin curtea imensă a Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului şi să nu asculţi aceşti minunaţi muzicanţi?

 

Programul Festivalului
Sâmbătă vor cânta cum numai ei ştiu de bine membrii următoarelor formaţii: Fanfara din Fântânele (Suceava), Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie (Cluj), Tarful lui Morunglav (Olt), Muzicanţii din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea (Alba), Fanfara de la Buneşti (Suceava), Taraful din Greceşti (Dolj), Nea Costică Lăutaru din Cezieni (Olt), Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (Maramureş), Fanfara din Lămăşeni (Suceava).

Duminică vor cânta de va răsuna Dumbrava: Fanfara din Rupea (Braşov), Rapsozii Gorjului (Rela), Grupul Iza (Maramureş), Taraful lui Cristi lu' Cătăroiu din Tismana (Gorj), Fanfara din Smârdan (Botoşani), Taraful lui Nistor de la Cetate (Dolj), Taraful din Rupea (Braşov), Banda lui nea Alită Piţigoi (Gorj), Trei Parale (Bucureşti), Fanfara din Dârvari-Mambo Siria (Mehedinţi). În ambele zile, între orele 16:00-22:00. Vă aşteptăm la muzică bună!




Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.

Citeşte mai multe despre:   special,   siria,   sibiu,   fanfara,   taraful,   cănta,   mambo,   mambo siria,   parale,   rupea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3238


Mai multe titluri din categorie

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...

Legături în rețea: afaceri profitabile între RCS&RDS şi gruparea Remus Truică - Dorin Cocoș

Legături în rețea: afaceri profitabile între RCS&RDS şi gruparea Remus Truică - Dorin Cocoș
Galerie Foto Una dintre cele mai importante societăți de IT care activau, în timpul mandatului lui Adrian Năstase, pe piața românească, TotalNet SRL, a fost preluată de către grupul RCS&RDS, în anul...

Florin Șinca: Poliția Română își repetă istoria și greșelile

Florin Șinca: Poliția Română își repetă istoria și greșelile
Galerie Foto Polițistul Florin Șinca, autorul mai multor cărți despre istoria Poliției Române, demonstrează că după 1990 s-a revenit la greșelile anterioare reformei lui Vasile Lascăr, din 1903. Deși Lascăr a...

Prof. Dr. Nicolae Iordache: Dacă scoaterea bilei nu curmă suferinţa, nu era ea de vină

Prof. Dr. Nicolae Iordache: Dacă scoaterea bilei nu curmă suferinţa, nu era ea de vină
Când vezica biliară nu funţionează bine trebuie scoasă. O comparaţie cu maşina: când bateria şchioapătă, e necesar să o înlocuieşti. Dar după scoaterea vezicii biliare, pacientul are...

Cuscra lui Vasile Blaga l-a înlocuit pe ginere la contractele pentru paza autostrăzilor

Cuscra lui Vasile Blaga l-a înlocuit pe ginere la contractele pentru paza autostrăzilor
Nimic nu se pierde, totul se transformă. Aceasta pare a fi deviza după care funcționează afacerile familiei fostului copreședinte al Partidului Național Liberal, Vasile Blaga. Deviza este, după cum se va vedea &ic...

Prof. Dr. Dumitru Matei: Bebeluşul trebuie lăsat să mănânce când şi cât vrea el

Prof. Dr. Dumitru Matei: Bebeluşul trebuie lăsat să mănânce când şi cât vrea el
Galerie Foto Tevatură mare când sugarul refuză sânul şi nu-i arde de mâncare. Familia intră în panică, nu ştie cum să-l îmbuneze. Nu e simplu nici să-l treci pe bebeluş de la supt la o hrană...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Euro-satul românesc a rămas de căruţă

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Euro-satul românesc a rămas de căruţă
Din 2007, de la Bruxelles, am avut la dispoziţie miliarde pentru modernizarea satului românesc. La zece ani de atunci am rămas tot la coada clasamentului, fiind ţara cu cele mai multe wc-uri în fundul...
Serviciul de email marketing furnizat de