Mita se cere cu piciorul pe sub masă

Oficialii romani le cer investitorilor straini mita, facandu-le semne aluzive pe sub masa. Modalitatile prin care au­toritatile romane isi comunica do­rinta de a primi mita au fost descrise de ambasadorul francez la Bucuresti, Henri Paul, care a raspuns in mod clar 'Da' atunci cand a fost intrebat daca investitorilor francezi li s-a ce­rut mita in Romania. '(Oamenii de afaceri francezi – n.r.) mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adi­­ca mi-au spus ca au existat cazuri de coruptie', a relatat ambasadorul, intr-un interviu acordat Mediafax. 'Ce­­reri explicite de mita?', a intrebat re­­porterul. 'Da', a raspuns oficialul, iar apoi, intrebat din partea cui au ve­nit aceste cereri, ambasadorul fran­cez a explicat: 'Au fost propuneri alu­­zive/discrete («appels du pied»), stiti cum se face'. 'Cu piciorul?', a re­venit intrebarea reporterului, dupa care Henri Paul a confirmat si a exemplificat cu un semn cu piciorul fa­cut pe sub masa. 'Vreti sa spuneti semne', a insistat reporterul. 'Da, semne. Iar eu le-am spus: «Uitati, mergeti si spuneti asta la politie. Duceti-va si adresati-va justitiei. Eu nu sunt nici politia, nici justitia»', a ras­puns ambasadorul francez.

'Franta a semnat toate con­ven­tiile internationale contra spalarii ba­ni­lor, contra traficului... Deci, noi nu dam niciodata mita. Niciodata. Nu putem. Nu este deontologia intre­prin­derilor franceze. Intreprinderile franceze care au venit in Romania vor sa fie exemplare. Si sunt exemplare', a sustinut acesta. 'V-am spus si repet: nu sunt eu politia si nici jus­titia. Insa in orice caz, cred ca am­ba­sa­dorul american a fost foarte curajos sa spuna acest lucru. Si mai cred ca este foarte bine ca a spus. Stiti, e mult mai usor pentru el decat pentru mine sa spuna asta', a explicat diplomatul francez.

Despre mita ceruta de oficialii ro­mani a vorbit si ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, care a de­clarat ca fiecare dintre predecesorii sai din ultimii 15 ani a primit plangeri din partea companiilor ame­ricane despre acte de coruptie. 'Fie­care ambasador care a fost aici – pro­ba­bil in ultimii 15 ani – stie de astfel de alegatii . Este o preocupare majora, iar companiile americane se plang de acest lucru de 15 ani', a spus Gi­ten­stein. Nici ambasadorul american nu a dat nume, insa a precizat ca 'cele mai mari preocupari ale companiilor americane sunt legate de deciziile ministeriale si licitatii in mod special', unde oamenii de afaceri au sentimentul ca 'acestea sunt castigate de competitori, pentru ca au facut ceva nepotrivit'.

Anterior ambasadorului american, si investitorii britanici s-au plans ca pana si activitatile curente din Romania sunt afectate de coruptie. 'Cred ca este scandalos sa trebuiasca sa dai mita pentru un doctor. Este inacceptabil ca pentru actiunile de rutina sa fie nevoie sa dai mita', a declarat Raymond Breden, noul pre­se­dinte al Camerei de Comert Ro­mano-Britanice (British Roma­nian Chamber of Commerce, BRCC). De asemenea, el a afirmat ca primeste plangeri din partea membrilor BRCC pri­vind cazuri de coruptie in Romania si ca nivelul coruptiei nu s-a schimbat in ultimii ani, dar ca a sufe­rit unele modificari. Daca pana la sfar­situl lui 2006 era solicitata mita pentru introducerea in tara a unor pro­duse, dupa 2007 cazurile de co­rup­tie au loc cel mai des la procedu­rile de achizitii publice. Cele doua mari zone de coruptie din Romania sunt legate de proiectele de investitii pu­blice, care implica sume mari de bani, si, a doua, de rutina, precum vizita la un doctor. In toamna anului trecut, cancelarul german Angela Merkel, aflat in vi­zita la Bucuresti, a pus pe tapet un subiect asupra caruia i-au atras atentia investitorii germani din Ro­mania.

'Cancelarul Merkel a spus ca fir­mele germane sunt preocupate de fap­tul ca procedurile de achizitie pu­blica nu sunt transpa­rente. Oficialul a aratat ca investitorii sunt preocupati de modul in care sunt atribuite contracte publice', au relatat surse parti­ci­pante la discutiile pe care Merkel le-a avut la Bucuresti. 'Niste proceduri transparente, clare, privind conditiile juridice promoveaza investitiile in tara dumnea­voastra', a spus si An­gela Merkel la finalul intalnirii cu pre­mierul Boc. Acelasi mesaj l-a trans­mis cancelarul german si dupa dis­cutiile cu presedintele Basescu: 'Jus­titia, transparenta sunt importan­te pentru investitorii germani', a spus Merkel.

In spatiul Schengen, nu mai devreme de finalul lui 2012
Henri Paul a mai amanat putin si termenul la care Ro­ma­nia ar putea intra in spatiul Schengen, vorbind des­pre sfarsitul lui 2012. 'Si noi spunem asa: daca raportul MCV de anul acesta, din luna iulie, este unul favorabil – chiar daca noi nu facem legatura intre MCV si aderarea la Schengen, ea exista pentru unii dintre par­tenerii nostri... Deci, nu ar fi inutil sa existe un raport pozitiv. Si am putea accepta la Consiliul JAI din septembrie eliminarea frontierelor aeriene. Cu alte cu­vin­te, pur si simplu pasagerii care vin pe aeroportul din Bucuresti, sosind din Franta, de exemplu, nu vor mai fi nevoiti sa-si prezinte sistematic pasaportul. Aceasta ar fi diferenta.

Apoi, daca un al doilea raport va fi fa­vo­rabil, cred ca ne vom putea convinge par­te­nerii sa ajungem in stadiul eliminarii tuturor fronti­e­relor la sfarsitul lui 2012', a explicat el. Luna trecuta, ministrii de Interne din UE au decis ca aderarea Ro­ma­niei si Bulgariei la Schengen sa fie discutata in septembrie. Fran­ta, Germania si Finlanda, tari cunoscute pentru atitudinea lor critica fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiectii, dar Olanda a anuntat ca se va pronunta asupra cererilor de aderare a celor doua tari in 2012.