Nu am scăpat de poluare și gunoaie nici în 2021, iar Bruxelles-ul și-a pierdut răbdarea

Informațiile publicate pe site-ul Comisiei Europene ne arată că stăm cel mai prost la capitolele energie și mediu. Anul acesta, la capitolul energie, forul european ne-a transmis 3 scrisori de punere în întârziere, 3 avize motivante și a clasat doar 6 cauze de infringement declanșate de-a lungul timpului. De asemenea, pe partea de mediu am primit două scrisori de punere în întârziere, 3 avize motivante, iar 5 cauze au fost clasate. Exasperată însă de lentoarea cu care autoritățile de la București își fac treaba, Comisia Europeană ne-a trimis în 3 cauze în fața CJUE, toate pentru nerespectarea directivelor de mediu. 

Câteva din scrisorile de punere în întârziere transmise în 2021 

- Pentru că nu respectăm Directiva UE privind detașarea lucrătorilor;

- Pentru că nu am integrat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța activităților offshore în sistemele lor juridice;

- Pentru că nu am permis accesul la ghișeul unic al Uniunii anumitor categorii de întreprinderi care erau eligibile în temeiul Directivei TVA;

- Necomunicarea măsurilor complete de transpunere a Directivei privind promovarea energiei regenerabile;

- Pentru necomunicarea măsurilor complete de transpunere a Directivei privind regulile comune pentru piața internă a energiei electrice;

- Pentru neaplicarea Directivei 2018/1673 privind combaterea spălării banilor;

- Pentru neîntocmirea și netransmiterea copiilor ale planului spațial maritime;

Proceduri de infringement deschise în 2021

- Pentru că nu am integrat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța activităților offshore în sistemele lor juridice;

- Pentru că nu au comunicat măsurile de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/790 privind dreptul de autor;

- Pentru netranspunerea noilor norme UE în sectorul telecomunicaţiilor;

- Pentru că nu a interzis practicile neloiale contra fermierilor

- Pentru că nu au transpus în legislaţia naţională regulile care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar;

- Pentru că nu a luat măsuri în vederea limitării noxelor industriale;

- Pentru că nu a pus în aplicare legislația UE privind dreptul cetățenilor de a avea acces la un avocat;

Ignorăm de 2 ani adoptarea programului de control al poluării atmosferice

România a reușit în acest an o performanță probabil greu de egalat, și anume ca în aceeași zi, pe 2 decembrie, să fie trimisă de două ori în fața CJUE. Astfel, Comisia a decis să ia aceste decizii din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. De asemenea, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice și să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost adoptat nici acum. În primul caz, decizia a fost luată după ce Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 și un aviz motivat în iulie 2020. În al doilea caz, trimiterea în fața instanței s-a făcut după ce Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Am uitat să respectăm decizia CJUE privind depozitarea deșeurilor

Pe 12 noiembrie, România a fost trimisă în fața CJUE pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către țara noastră a obligațiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Conform acestei hotărâri, România avea obligația ca, până la 16 iulie 2009, să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare. Curtea a constatat însă că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de depozite de deșeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curții și poate duce la aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității. La trei ani de la pronunțarea hotărârii, România a închis și a reabilitat 26 de depozite de deșeuri. Așadar, 42 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute nici măcar lucrările necesare pentru reabilitarea lor. 

Ce amenzi riscăm, dacă nu ne vom conforma directivelor

Cuantumul sancțiunilor pe care Comisia le poate propune CJUE este următorul:

- suma forfetară de minimum 1.643.000 de euro;

- penalități între 1.985 și 119.125 de euro pe zi de întârziere după pronunțarea hotărârii instanței UE. 

CJUE poate impune statului membru vizat aceste sancțiuni, iar până acum țara noastră a reușit să evită acest lucru. Conform procedurilor standard, în cazul în care un stat nu se conformează legislației europene, Comisia Europeană declanșează procedura de infringement. Ulterior, ea transmite o scrisoarea de punere în întârziere prin care cere statului vizat ca în termen de cel mult două luni să transmită observații privind încălcarea. Dacă primește un răspuns nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia transmite un răspuns motivant prin care indică motivele pentru care consideră că statul membru a încălcat legislația UE. Dacă și acum primește un răspuns nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia solicită Curții să deschidă etapa contencioasă a procedurii. Totuși, rareori se merge însă atât de departe. În ultimii ani, peste 85% din cazuri au fost soluționate în fazele premergătoare acestei etape.

Suntem înecați cu praf și pierdem ani din viață

Conform unor estimări recente ale Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency - EEA), din perspectiva anilor de viață pierduți ca urmare a expunerii la PM2,5 raportați la 100.000 de locuitori, românii au pierdut  1.261 de ani în 2019. La acest capitol suntem întrecuți doar de Bulgaria, cu 1.606 ani, și de Polonia, cu 1.291 de ani. Deși avem de mai mulți ani planuri de management pentru calitatea aerului la nivelul fiecărui județ, raportul EEA confirmă că autoritățile fac mult prea puțin pentru reducerea poluării aerului. De exemplu, țările din Occident reușesc să-și expună cetățenii mult mai puțin la particulele în suspensie PM2,5. Astfel, Germania se poate lăuda că a totalizat doar 676 de ani de viață pierduți la 100.000 de locuitori, Franța, 554, Italia, 843, iar Spania, 561. Particulele în suspensie PM2,5 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, având o valoare-țintă anuală de 25 µg/m3.