Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un megatun în favoarea unui om de afaceri apropiat PD-L şi lui Traian Băsescu se pregăteşte în aceste zile. Mogulul preşedintelui, George Constantin Păunescu, fost şef al reprezentanţei economice a României la Milano pe vremea lui Ceauşescu, mare tunar după 1990, este servit la mic dejun, prânz şi cină de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
După ce au vândut flota, au făcut praf soşelele şi au distrus CFR-ul, portocaliii se pregătesc să distrugă şi porturile. Sau mai bine zis să le livreze clientelei politice. Asta în ciuda faptului că cele mai multe dintre ele sunt profitabile. Desfiinţarea APDF Giurgiu este un act cu consecinţe grave, nu doar economice sau sociale, dar şi naţionale, care poate pune în primejdie interesele pe termen mediu şi lung ale României.
Povestea e simplă. Conform unei decizii a ministrului Transporturilor, porturile vor trece la municipalitate. Majoritatea administraţiilor locale vizate sunt ale PD-L.
Iar cum mogulul preferat al preşedintelui are nevoie de bani deoarece B1 şi viitoarea televiziune de ştiri nu se pot autofinanţa din ratingurile de 0,1, s-a decis ca portofoliul acestuia să fie mărit. Devenit milionar în euro datorită mai multor tunuri de după 1990, George Constantin Păunescu este unul dintre devalizatorii BANCOREX. A stat departe de ţară în timpul preşedinţiei lui Emil Constantinescu, refugiindu-se la New York.
BĂSESCU, LOBBY PENTRU GCP
Traian Băsescu este sprijinitorul din umbră al lui GCP şi al afacerilor sale în schimbul mediatizării pe care acesta o oferă. Preşedintele s-a afişat în mai multe rânduri în 2009 cu controversatul om de afaceri, ba chiar, pentru a-i dovedi prietenia, s-a prezentat alături de acesta în faţa patronilor europeni reprezentaţi în Grupul 1 de la Comitetul Economic şi Social European care îşi desfăşurau o reuniune extraordinară la Bucureşti la 16 iunie. În felul acesta, o prestigioasă instituţie europeană a fost folosită pentru o sordidă afacere românească.
De altfel, George Constantin Păunescu a mai beneficiat de sprijinul preşedintelui Traian Băsescu pentru semnarea mai multor contracte economice, printre care unul şi în timpul vizitei Regelui Belgiei la Bucureşti.
12.000 USD LUNAR PENTRU UN CÂŞTIG DE 30.000 DE EURO PE ZI
Cheia afacerii de acum este ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Acesta a propus desfiinţarea APDF Giurgiu. Una dintre firmele lui George Constantin Păunescu, SC SPET, este interesată să preia Portul Bechet după ce în 1993 s-a asociat cu Consiliul Judeţean Dolj pentru exploatarea Vămii Bechet. De fapt, SPET e perla coroanei. Pentru o afacere care aduce în jur de un milion de lei pe lună, cam 30.000 de euro pe zi, firma controlată de GCP s-a angajat să plătească doar 12.000 de dolari lunar pentru exploatarea Vămii Bechet, întinsă pe şapte hectare de teren.
Acum, prin preluarea administrării portului de către SPET se pregăteşte să înceapă o nouă afacere la Bechet, cel puţin la fel de înfloritoare şi la fel de păguboasă pentru autorităţi. O dată ce podul de la Calafat va fi terminat, afacerea cu bacul de la Bechet nu va mai merge. În schimb ar putea începe o afacere cu Ford, care va începe producţia la Craiova şi va putea transporta pe Dunăre, spre Constanţa, autoutilitarele produse de americani.
La ministerul, şi de acolo la APDF Giurgiu, se găsesc două cereri de preluare a porturilor, depuse deja de un an, cu acelaşi text, doar cu numele oraşelor diferite: Bechet şi Olteniţa. Şi la Olteniţa - surpriză! -
tot GCP vrea să deschidă o linie de feribot cu Bulgaria.
MILIŢIANUL LUI BĂSESCU LUCREAZĂ PENTRU PĂUNESCU
Constantin Tulitu este primarul PD-L al oraşului Bechet. A fost şef al Poliţiei de Frontieră Bechet. Dar şi fost ofiţer de Securitate, după unii implicat în anchetarea muncitorilor revoltaţi de la Braşov din 1987. În decembrie 1989 fugea de la Braşov şi revenea la Bechet, unde a fost promovat şef al punctului de Poliţie de Frontieră. Devenea membru al PD-L în primăvara anului 2008, după ce îşi anunţase candidatura ca independent. Aflat în relaţii cu Constantin George Păunescu încă de pe vremea când era şef al punctului de Poliţie de Frontieră.
Se pare că de la firma acestuia a primit, pe baza unei solicitări a Primăriei Bechet din 2008, o maşină de teren cu titlu de folosinţă.
TOVARĂŞUL DE LA CĂLĂRAŞI
Primar PD-L al comunei Călăraşi, aflată între Bechet - 4 kilometri - şi Dăbuleni, este tovarăşul Şovăilă. Înainte de Revoluţie a fost preşedinte al CUASC Dăbuleni (Consiliul Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist). Fost membru PSM, apoi membru PDS până în 2005 când a trecut la PD. Candidat pentru deputăţie în 2008. Pentru servicii aduse partidului de tată, fiul a fost numit subprefect în 2009.
Are o fabrică ce face toate amenajările în zonă. Prin intermediul fiului încearcă să-l ajute pe Tulitu să dizolve Consiliul Local printr-un referendum de revocare la data alegerilor prezidenţiale, depăşind astfel opoziţia consilierilor.
MIZA APDF ŞI CUM STATUL PLĂTEŞTE PENTRU A-L ÎMBOGĂŢI PE GCP
APDF Giurgiu este parte a Convenţiilor Naţionale şi Internaţionale privind navigaţia pe Dunăre, modul de operare, înregistrare, supraveghere, întreţinere şi modernizare a infrastructurii portuare, funcţionând în baza HG. 520/1998, modificată şi completată cu HG. 384/2003, Legea 528/2002 de aprobare a OUG 22/1999 privind administrarea porturilor. APDF Giurgiu are în concesiune 21 de porturi între Baziaş şi Cernavodă, iar administrarea acestora se realizează în conformitate cu contractul de concesiune nr. 3898/15.10.2008 încheiat între Ministerul Transporturilor şi CN APDF SA Giurgiu pe 49 de ani, doar în anul 2008 au fost realizate venituri totale de 21.521.171 de lei, câtă vreme cheltuieli totale au fost de doar 16.219.886de lei, astfel putându-se demonstra că, din punct de vedere economic, întreprinderea este profitabilă.
În 2008, profitul CN APDF SA Giurgiu a fost de 5.301.285 de lei, neavând restanţe de plată la bugetul de stat sau către furnizori, plătind astfel la bugetul de stat impozitul pe profit, TVA, asigurările sociale, impozitele salarii, precum şi alte impozite şi taxe locale în valoare de 4.989.691 lei. Desfiinţarea APDF Giurgiu - decizie care se află în contradicţie cu politica Guvernului privind păstrarea şi crearea unor noi locuri de muncă - face ca bugetul de stat să fie diminuat cu suma de 4.989.691 lei, iar statul va fi obligat să plătească şi salariile compensatorii conform contactului colectiv de muncă şi să acorde ajutorul de şomaj personalului disponibilizat.
Se pare că prin trecerea administrării porturilor către consiliile locale teritoriile portuare ar urma să fie concesionate prin hotărâri ale consiliilor către persoane fizice sau juridice interesate, gen George Constantin Păunescu şi SPET-ul său. Astfel, veniturile realizate din activităţile aferente nu vor mai fi încasate nici la bugetul statului, nici la bugetele locale.
Desfiinţarea APDF Giurgiu este un act cu consecinţe grave, nu doar economice sau sociale, dar şi naţionale, care pot pune în primejdie interesele pe termen mediu şi lung ale României.
UNDE AU AJUNS PORTURILE DATE CONSILII LOCALE?
Porturile administrate de consiliile locale se află într-o stare avansată de degradare, nerealizând nici măcar veniturile necesare pentru întreţinerea infrastructurii portuare, în aceste porturi nerealizându-se nici un fel de investiţii nici pentru reparaţii, nici pentru modernizare, de la preluarea lor de către consiliile locale. Este ştiut că administraţiile locale nu au posibilitatea de a gestiona servicii de interes naţional, iar tarifele portuare, conform normativelor europene, nu pot fi încasate de consiliile locale, de aici rezultând că afacerea este una cu dedicaţie, ţinta nefiind administraţiile locale, ci firme private.
Pe de altă parte, în acest moment sunt derulate proiecte de interes naţional, finanţate din fonduri europene pentru modernizarea porturilor, fonduri pe care statul român ar putea să le piardă, neîncadrându-se în termenele prevăzute. De aceea, o soluţie realistă pentru sprijinirea administraţiilor locale ar fi redirecţionare redevenţei plătite de CN APDF SA Giurgiu de la Ministerul Transporturilor către consiliile locale, iar nu desfiinţarea unei administraţii de interes naţional.
Funcţionarea optimă a unui port necesită o structură specializată pentru întreţinerea şi exploatarea infrastructurii portuare, cu pregătire în utilizarea echipamentelor speciale, cu personal specializat pentru intervenţii în caz de poluare accidentală sau poluare masivă ori pentru verificarea adâncimii dalelor de operare în vederea efectuării dragajelor şi coordonarea operaţiunilor de încărcare şi descărcare, precum şi a altor operaţiuni portuare, structură pe care consiliile locale nu o au la dispoziţie şi nu o pot forma.
