Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După un an și jumătate de la respingerea de către Senatul României a punerii sub acuzare a fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu în dosarul “Microsoft”, procurorii DNA revin cu o nouă solicitare, cerând aviz de la președintele Klaus Iohannis, pentru a-l putea ancheta pe ex-președintele Senatului. Acesta ar fi pretins și primit o mită de 800.000 de dolari de la reprezentanții companiei austriece Siemens, pentru a emite, în 2008, trei Hotărâri de Guvern pentru suplimentarea numărului de licențe Microsoft ce urmau să fie achiziționate de statul român, ultimul act normativ incriminat fiind emis în baza unei Note de Fundamentare avizate, pentru legalitate, pentru Laura Codruța Kovesi, de însuși actualul procuror-general al României, în funcție, Gabriela Scutea.
DNA anunță că Tăriceanu ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 dolari, constând în plata unor servicii de consultanță. “În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, se arată în actul prin care a fost sesizat președintele României.
Informația furnizată de DNA este extrem de prețioasă, având în vedere că, în 2008, Guvernul Tăriceanu a promovat trei hotărâri cu acest subiect. Este vorba despre HG 634/2008, despre HG 1193/2008 și despre HG 1451/2008. Prima Hotărâre de Guvern dispunea plata sumei de 26.172.156 de dolari pentru plata valorii licențelor, până în data de 31 martie 2009, precum și încheierea unui act adițional la contractul Microsoft din 2004, pentru încă 39.385 de licențe.
Nota de Fundamentare, avizată de adjuncta lui Kovesi din 2008
Ei bine, la data de 12 noiembrie 2008, se emite HG 1451/2008, prin care Ministerul Comunicațiilor este abilitat să semneze un alt act adițional, cu numărul 4, pentru cumpărarea de licențe Microsoft de la Siemens, hotărâre care a avut la bază o Notă de Fundamentare întocmită de ministrul de atunci al Comunicațiilor, UDMR-istul Karoly Borbely. În această Notă de Fundamentare se prezintă argumentele pentru închirierea altor 63.799 de licențe Microsoft, pe lângă cele 47.510 din contractul inițial și pe lângă cele 39.385 din HG 634/2008.
Nota de Fundamentare a fost contrasemnată, primind aviz de legalitate, din partea Ministerului Educației, prin semnătura lui Anton Anton, din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, prin semnătura lui Varujan Vosganian, din partea Ministerului Justiției, prin semnătura cuiva în numele ministrului Cătălin Predoiu, și de… Ministerul Public, prin procurorul general al României de la acea dată, Laura Codruța Kovesi.
Potrivit documentului, prezentat de revista Q Magazine, în dreptul numelui Laura Codruța Kovesi apare semnătura, cu apostilă (pentru) a actualului procuror general al României, Gabriela Scutea. Aceeași semnătură, tot cu apostilă, apare și pe Protocolul încheiat în anul 2009 între SRI și PÎCCJ, în dreptul numelui fostului prim-adjunct al procurorului general Tiberiu Nițu. La ambele momente, Gabriela Scutea deținea funcția de procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cererea DNA a ajuns pe masa lui Scutea, care trebuie să-l sesizeze pe Iohannis
Direcția Națională Anticorupție a remis, ieri, un comunicat de presă din care rezultă că procurorul șef al DNA a transmis referatul cauzei “Tăriceanu”, în vederea sesizării președintelui României chiar procurorului general Gabriela Scutea, “pentru a formula cererea de efectuare a urmăririi penale față de Călin Popescu Tăriceanu, la data faptelor având funcția de prim-ministru, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită”.
DNA mai adaugă că prezentul dosar a fost constituit încă din anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii anticorupție “la cererea autorităților judiciare austriece”.
Reamintim faptul că DNA a mai încercat să-l pună sub acuzare pe Tăriceanu în acest dosar în 7 noiembrie 2018, când a sesizat Senatul României, pentru a încuviința efectuarea urmăririi penale față de fostul premier liberal. Însă, în 3 iunie 2019, când cererea a ajuns spre dezbateri în Plen, Senatul a respins-o.
Întrucât, în urma alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie, Călin Popescu Tăriceanu nu a mai prins un post în Senat, Pro România, pe listele căruia a candidat, nefăcând pragul electoral, DNA nu se mai “împiedică” în votul Parlamentului. Teoretic, s-ar împiedica în votul președintelui, care este singura autoritate abilitată să ceară urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului care nu mai are calitatea de parlamentar. Semnătura lui Iohannis pe cererea de încuviințare a urmăririi penale rămâne, astfel, o simplă formalitate.
