Prof. Mencinicopschi: Omul primitiv mânca mai sănătos decât noi. Cine sunt ucigaşii din bucătăriile noastre

Cand, in 1989, Romania intra in Guinness Book cu prima revolutie transmisa in direct la televizor, nu ne-a trecut prin minte ca tot un roman ar putea lansa o alta revolutie importanta. Cea din… bucatarie. O revolutie care conteaza – pentru unii dureroasa, chiar daca nu e vorba despre cutite si furculite infipte in carnita plina de celulita –, cata vreme ea se refera inainte de toate la schimbarea unor cutume si obiceiuri 'prost incetatenite' si la reasezarea bucataritului pe alte coordonate.

Prof. ing. dr Mencinicopschi, cel care a lansat, nu demult, conceptul 'revolutiei in bucatarie' (e si titlul ultimei sale carti), imi motiva acest demers intr-un interviu pe care il veti putea citi in curand, integral, pe www.jurnalul.ro: 'Din pacate, e de rau. Nu doar in bucataria noastra – sunt bucatarii si mai groaznice, mai bine zis lanturi alimentare si agroali­mentare si obiceiuri alimentare profund nesanatoase daca ne gandim la mancarea junk food sau la lanturile de fast-food. Lucrurile au degenerat foarte mult in ceea ce priveste comportamentul alimentar al omului si alimentele pe care le consuma astazi'.

Afirmatia domniei sale m-a facut curioasa. Oare cat de mult s-a schimbat omul, in decursul existentei sale 'multi-multimilenare'? Daca ne-am compara cu stramosii nostri de acum o mie de ani, ce am observa? Dar daca ne-am compara cu primii 'homo sapiens sapiens'? 'Am observat o schimbare dramatica a alimentelor pe care le consumam, a stilului de viata. Haideti sa luam istoria omenirii de foarte devreme. Ce am putea constata? Ca circa 99% din timpul existentei speciei umane, omul a fost un vanator-culegator. Asta inseamna ca el vana si culegea ierburi, radacini, fructe, legume, seminte, toate insa fiind consumate asa cum au fost luate din natura, nemodificate. Pentru a-si castiga mancarea, aceasta era foarte muncita…

Ca sa vanezi, sa culegi, depui un efort. Si fizic, dar si iteligenta este pusa in miscare. Ca sa prinzi un animal salbatic, trebuie sa fii ingenios, trebuie sa fii mai destept decat el. Omul nu este dotat de la natura cu gheare, cu forta, el este dotat cu inteligenta, si iata ca in felul acesta s-a dezvoltat si creierul, cumva si datorita acestui fel de viata, care a fost si o reusita din punct de vedere biologic. Acesta a constituit si un avantaj extraordinar, fata de celelalte specii, omul reusind sa aiba un spectru alimentar foarte diversificat. Stiati ca omul primitiv consuma cel putin 300 de specii de plante si animale?'

Nu, nu stiam. Inteleg ca astazi a­ceas­ta 'diversitate' este altfel in­te­leasa. Numarul de specii pe care il con­suma un grup de oameni sau o po­pulatie (intr-o anumita regiune) este mult mai mic, dar, intervenind asu­pra hranei, omul produce un nu­mar foarte mare de 'alimente', nu toa­te benefice sanatatii sale. Daca, in­tr-o fabuloasa masina a timpului, am avea ocazia sa calatorim in tre­cut si ne-am pomeni invitati la ma­sa omului primitiv, oare cu ce am fi ser­viti? 'Ni s-ar oferi cel putin 300 de spe­cii de plante salbatice, fructe, le­gume, negatite, dar, desigur, alese la maturitate deplina, bine coapte. As­tazi ni s-au rafinat si gusturile. Dar prin aceasta rafinare eu nu as intelege ceva bun. Gusturile nu ne minteau atunci. Erau gusturile alimentelor na­tu­rale, nemodificate in vreun fel de interventia omului. Nu erau procesa­te.

Intotdeauna un aliment din acea vre­me era si un aliment bun din punct de vedere nutritional, hranitor. Car­nea – omul a invatat sa o prepare, dar intr-un mod foarte sanatos si simplu. Niciodata omul ancestral nu si-a ars carnea. Pur si simplu faceau foc pe niste pietre, indepartau jarul si puneau pe aceste pietre incinse carnea. Astazi to­cam carnea, ii adaugam aditivi, o pu­nem pe gratar, cade grasimea pe jar, jarul impreuna cu grasimea afuma car­nea cu substante cancerigene. Am pu­tea sa le si denumim: sunt hidrocarburi policiclice aromate, care, pe langa fap­tul ca sunt cancerigene, perturba si echilibrul dintre satietate si foame. Si, incet-incet, ne ingrasam si devenim obezi.'

Concluzia profesorului Mencinicopschi este simpla: trebuie sa ne intoarcem la o alimentatie cat mai apropiata de cea a omului primitiv. Adica sa mancam un singur fel de man­care complex la o masa (man­care gatita), completand cu fructe si legume crude, cu seminte (si acelea neprelucrate termic). Sa fim atenti la asocierile dintre mancaruri si sa nu mancam mai mult decat organismul nostru are nevoie.

'Omul si-a imbolnavit pana si pisicile de diabet'
Obezitatea este o cucerire a civilizatiei. Afirmatia asta ma pune pe ganduri. Cu toate 'revolutiile' gastronomice, omenirea ia in greutate, la propriu, de la un an la altul. Iata, cuvantul 'revolutie' revine obsesiv, pe toate meridianele; il foloseste si Jamie Oliver, dar el apeleaza la bunul-simt al bucatarului, si nu la observatia omului de stiinta. Profesorul Mencinicopschi e inainte de toate om de stiinta, chiar si atunci cand scrie carti de bucate. De aceea inclin sa-l ascult atent atunci cand vorbeste despre obezitate ca despre 'molima omului modern'.

'Obezitatea nu este cunoscuta in natura', spune profesorul. 'Niciodata, pana la descoperirea agriculturii, omul nu a fost obez. Si nici animalele salbatice nu sunt obeze. Dar omul a extins aceasta plaga provocata de stilul sau de viata si asupra animalelor sale de companie. Am ajuns sa ne imbolnavim pisicile, sa avem pisici cu diabet. Pisica trebuie sa manance carne, mai ales carne cruda. Daca noi ii dam legume sau alimente procesate, se imbolnavesc de diabet. Lucrul acesta este exemplul cel mai evident ca ceva nu este in regula nici cu noi, nici cu animalele noastre, pe care le imbolnavim din prea multa iubire.'

Fragmente din interviu
Nu e deajuns sa mancam sanatos
'De mii de ani, omul a mancat anumite alimente, iar acestea au devenit compatibile cu genomul sau. Lucrurile stau mult mai profund decat credem noi. Alimentele reactioneaza direct cu cromozomii nostri, cu materialul nostru genetic. Suntem ceea ce mancam. De multe ori uitam un fapt: de circa 40 de mii de ani, genomul omului, omul ca fiinta biologica, nu s-a modificat. Dar alimentatia sa s-a modificat foarte rapid. Omul are, spre deosebire de restul speciilor, o evolutie dihotomizata, foarte lenta. Din punct de vedere socio-cultural ne-am modificat complet. Ne-am creat un mediu atat de atropizat, artificializat, incat suntem neadaptati la mediul pe care ni l-am creat. Traim in spatii inchise si suntem ingrozitor de sedentari. Omul este o masinarie facuta pentru miscare. In momentul in care nu mai facem miscare, putem sa mancam sanatos, ca tot ne imbolnavim.'

'Sa invatam sa mancam corect!'
'In viata moderna sunt foarte multi factori perturbatori care ne-au dus la pierderea instinctului si a capacitatii noastre de a manca sanatos, corect. Omul modern trebuie neaparat sa invete sa manance, sa aiba cunostinte de nutritie, pentru ca altfel va cadea prada unor alimente care nu-l vor omori imediat, dar cu siguranta il vor imbolnavi grav. Sa invatam sa mancam corect. Acesta este tri­butul pe care il platim pentru asa-zisa viata moderna a noastra, asa-zisul confort. Cine sunt ucigasii de astazi ai omului? Sunt aceste alimente industrializate, chimizate, dezechilibrate din punctul de vedere al profilului nutritional, sedentarismul si dragostea noastra infinta pentru confort.'

Senzorii… insensibili
'Noi, oamenii, suntem preechipati cu senzori care pot sa sesizeze o varietate cvasiinfinita de gusturi si arome. Ele nu au fost puse la incercare, cata vreme nu existau alimentele culturale. Asistam insa acum la o problema foarte grava: senzorii nostri devin… insensibili. Aromele industriale si gusturile astea atat de pu­ternice duc la un fel de anestezie a gusturilor. Faceti urmatorul experiment: dupa ce mancati alimente industriale, foarte, foarte savuroase, incercati sa mancati ceva cu un gust natural. Nu veti mai simti gustul! In schimb, renuntati cateva luni la aceste alimente industriale si incercati alimentele naturale integrale. Veti incepe sa percepeti din nou armonia gusturilor, iar alimentele industriale va vor parea apoi prea sarate, prea chimice.'