Renaşterea diplomaţiei

Dintre toate atributele, anului 1990 i s-a spus cel mai des "al schimbării". Din alăturarea modificărilor mari şi mici, de suprafaţă sau mai profunde, făcute la centru şi pretutindeni în ţară, s-ar recompune tabloul României postdecembriste.
În cele mai multe cazuri, opiniei publice i-au fost vădite doar schimbările "la vârf". Ameţite de narcoticul schimbării, "masele" au reflectat mai puţin la transformările de structură.

În volumul "De la Karl Marx la Coca-Cola. Dialog deschis cu Alin Teodorescu", Adrian Năstase a încercat să explice cum a gândit să schimbe faţa diplomaţiei româneşti, ce intenţii a avut, câte rezistenţe a întâmpinat, cu ce s-a ales până la urmă România de pe urma strădaniilor din primul an de libertate.

Pe Adrian Năstase nu l-au mulţumit nici instituţia pe care urma să o conducă, nici "înzestrarea cu personal". De altfel, pe vremea lui Ceauşescu se şi spunea că specialiştii cei mai buni lucrau la Secţia de Relaţii Externe a Comitetului Central, nicidecum în Ministerul de Externe. "Nu a fost deloc uşor, a rememorat Adrian Năstase începuturile sale în fruntea diplomaţiei. Structura pe care am găsit-o era complet subordonată factorului politic, nu-şi asuma nici o răspundere, nu circula informaţia considerată negativă, de frica represaliilor... Am spus-o de mai multe ori, sunt mândru de faptul că am reuşit să contribui masiv la reorganizarea activităţii ministerului. A trebuit să mă ocup de o mulţime de treburi, de la cele gospodăreşti, legate de amenajarea sediului, până la cele legate de funcţionarea diverselor direcţii. Îmi aduc aminte, de exemplu, că în iulie 1990 nu existau faxuri în toate ambasadele noastre. De asemenea, misiunile diplomatice nu primeau constant ştiri din ţară, ceea ce le îngreuna vizibil misiunea."

Şeful diplomaţiei şi-a creat mai întâi un grup operativ. "Eu mi-am format la Externe o echipă, după părerea mea, excepţională, a spus Adrian Năstase în dialogul cu Alin Teodorescu. Am luat cei mai buni cinci oameni pe care i-am găsit. Am început cu Traian Chebeleu, ca director de cabinet şi purtător de cuvânt. (...) Iar echipa ca atare era formată din Romulus Neagu, un om de excepţie pe care l-am şi convins după aceea să devină parlamentarul nostru.

A fost întâi ambasador la Geneva şi după aceea l-am invitat să candideze pe listele noastre alături de toţi oamenii cu care am lucrat. Apoi, ambasadorul Constantin Ene, unul dintre cei mai buni profesionişti în relaţii externe. De asemenea, am adus doi oameni din generaţia mai tânără: pe Teodor Meleşcanu şi pe Gheorghe Tinca. Petre Roman nu a fost niciodată de acord ca ei să fie secretari de stat şi, în ultima perioadă, au funcţionat ca secretari de stat (ad interim), fără să aibă, practic, acordul lui Petre Roman. (...) L-am mai adus pe Adrian Dohotaru în minister, un om la care am ţinut enorm şi a cărui moarte, în urma unui accident ciudat de maşină în Ucraina, a constituit o grea pierdere pentru mine şi pentru minister. El a coordonat zona de cultură. În acea perioadă am creat prima direcţie din Guvernul României care se ocupa de diasporă, de românii din afară. Adrian Dohotaru s-a ocupat de zona aceasta. A fost un om important care a avut un rol important şi în alte planuri."

Pentru reorganizarea ministerului, precum şi pentru repartizarea în funcţii s-au acceptat sugestii. Bunăoară pentru reorganizarea compartimentului presă s-a ţinut cont de recomandările făcute de gazetarul Dumitru Tinu. "Contactul cu presa a reprezentat pentru mine o noutate, mărturisea Adrian Năstase.
Acum mă simt bine în relaţia cu presa, am mai căpătat experienţă, dar pe atunci eram destul de stângaci. Ce credeam eu că este important era desconsiderat, iar mărunţişurile păreau că ţin pagina I.

La o conferinţă de presă prin 1990 la care au participat mulţi jurnalişti, regretatul Dumitru Tinu vorbea despre îmbunătăţirea relaţiei cu presa, mai ales prin sprijinirea unei prezenţe mai active a jurnaliştilor la evenimentele internaţionale. Aceasta în condiţiile în care pe atunci România nu avea corespondenţi de presă în străinătate. Am fost de acord cu observaţiile domnului Tinu şi am propus atunci crearea unui birou român de presă."

Grupul restrâns format din Adrian Năstase, Romulus Neagu, Traian Chebeleu, Constantin Ene a purces la reorganizarea ministerului. "Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut a fost să creez o nouă organigramă, a explicat fostul ministru principiile de reorganizare, să introduc alt tip de conducere, în sensul că la fiecare direcţie unul dintre directori era mai în vârstă, cu experienţă, şi altul foarte tânăr. Dacă directorul plin era foarte tânăr, atunci am numit un director adjunct cu experienţă, care cunoştea dosarele, şi reciproc. Mircea Geoană a fost unul dintre directorii foarte tineri atunci (....). Am adus foarte, foarte mulţi oameni din afara sistemului. (...) Şi am trimis câteva sute de tineri la burse, în afară, atunci."

Puţini au rămas în diplomaţie, a spus mai departe Adrian Năstase, pentru că au găsit repede "formule personale mai interesante". "Dacă omul are impresia că, pe pile, pleacă unii dintr-un post în altul, a concluzionat Adrian Năstase despre statornicia «reformei» din Ministerul de Externe, iar el trebuie să stea doar la Bucureşti, nu mai există stimuli pentru carieră."

Din culisele reorganizării Ministerului de Externe
Graţie volumului "România după Malta. 875 de zile la Externe", semnat de Adrian Năstase, apărut la Fundaţia Europeană Titulescu în 2006, se pot cunoaşte şi cum au decurs discuţiile din interiorul micului grup de decizie. Traian Chebeleu a consemnat o şedinţă unde s-a vorbit despre "umplerea căsuţelor" din viitoarea organigramă a MAE, după cum s-a exprimat unul dintre vorbitori, consemnare publicată ulterior în volumul amintit. Din discuţii reiese cum au fost împărţite funcţiile de directori în minister. Redăm mai jos fragmentele consemnate de şeful de cabinet al ministrului Năstase. 

"● Adrian Năstase: (...) Să discutăm schema MAE şi «umplerea căsuţelor».
● Romulus Neagu: Direcţia Europa: Bogdan Baltazar, cu trei servicii: Europa de Nord - Pavel Grecu; Europa Centrală - Ion Goriţă; Ţări vecine - Mihai Enescu. Direcţia America de Nord: Gheorghe Dumitri, ca ad-interim. Direcţia CSCE: Nicolae Micu, ca director adjunct vacant. Direcţia analiză şi informare politică: Marcel Dinu, ca director adjunct liber. Direcţia coordonare şi planificare politică: liber, va fi foarte important pe cine numim.
● Constantin Ene: Direcţia dezarmării: Marin Buhoară, ca adjunct vacant. Teodor Meleşcanu: să fie numit ambasador pentru negocierile de la Viena. Direcţia organizării internaţionale: Gheorghe Tinca, ca adjunct vacant. Direcţia economică: director vacant, cu Neculai Dinu, director adjunct. Direcţia juridică şi a tratatelor: director Ion Diaconu, adjunct Dumitru Ciauşu. Compartimentul pentru drepturile omului: director adjunct Tudor Mircea.
● Adrian Năstase: Să facem şi un tur de orizont al candidaţilor. Eugen Ionescu, directorul Direcţiei Presă, va merge ambasador. A insistat pe lângă Adrian Dohotaru să vină în minister. Va accepta. Să fie numit director, iar ca adjunct Adrian Petrescu. Direcţia consulară: rămâne echipa actuală. La Direcţia Culturală rămâne Gheorghe Junescu? Stelian Oancea: subsecretar de stat? Să ne gândim la Compartimentul pentru emigraţie. De vorbit cu Mircea Dinescu, să ne facă o recomandare. Departamentul pentru lumea a treia? Direcţia Asia şi Oceania: Valeriu Tudor ca director, Gheorghe Roşi ca adjunct. Să ne mai gândim la postul de subsecretar de stat.
● Constantin Ene: La Direcţia Africa: Gheorghe Popescu, ca director adjunct. (...) Lui Teodor Meleşcanu să-i dăm gradul de ambasador.
● Adrian Năstase: Să-i facem un ordin.
● Romulus Neagu: Să fie şi un şofer pentru delegaţia pentru negocierile militare de la Viena.
● Constantin Ene: Situaţia este similară şi la Geneva. Să ne gândim la o soluţie de perspectivă. Să avem un administrator care să se ocupe de clădire.
● Vasile Florea: Este nevoie de o motivaţie pentru acordarea gradului de ambasador lui Meleşcanu.
● Constantin Ene: Referitor la consilierul juridic: să fie consilier al ministrului şi să i se dea salariul corespunzător poziţiei.
● Adrian Năstase: Referitor la atribuţiile MAE şi departajarea cu Departamentul comerţului exterior, domnul Constantin Ene să facă o discuţie cu Napoleon Pop.
● Vasile Florea: Candidatura lui Laurenţiu Ulici?
● Adrian Năstase: La Accademia di Romania, la Roma."