x close

Bulimia - O obsesie letală

0
Autor: Carmen Preotesoiu 26 Iul 2007 - 00:00
Bulimia - O obsesie letală Carmen Preoteşoiu/


Ajung să-şi piardă smalţul dinţilor, să le cadă părul, să nu mai aibă nici un pic de stimă de sine şi chiar să se sinucidă. Cel mai adesea, puterea de a spune ce au pe suflet şi-o găsesc doar in faţa unui calculator.Â

Se ascund in spatele bolii, fără să dea nici cel mai mic semn că viaţa lor a devenit un chin. Doar cănd se ştiu in siguranţă, nevăzuţi şi neştiuţi de nimeni, işi vără degetele pe găt şi lasă să se vadă faţa hidoasă a viciului care a pus stăpănire pe viaţa lor: bulimia. Puţine sunt cazurile in care bolnavii se hotărăsc să dea ochii cu un specialist. Unii dintre ei mor, măcinaţi de boli provocate de vărsături.

"Voiam să fiu perfectă, să fiu uşoară, să scap de griji, să fiu iubită. Şi aveam micul meu secret, al cărui nume nu l-am aflat decăt cănd era prea tărziu. De fiecare dată cănd aveam vreo dezamăgire, măncam. Umpleam golul acela imens cu măncare. Şi cănd simţeam că plesnesc, mă aplecam asupra scaunului de la wc. Mi se intămpla să vomit de cinci-şase ori pe zi şi nimeni nu bănuia nimic. Cănd nu eram bulimică, o dădeam in anorexie. Am incercat toate pastilele de slăbit posibile şi am ajuns să fiu dependentă de amfetamine. Am incercat şi laxative şi diuretice. Nu măncam uneori cu zilele şi apoi reveneam la obiceiurile de bulimică. Nu mai ştiu ce inseamnă să mănănci normal." Semnat: Ema. Un nume care tăinuieşte de ani de zile, un om care a incercat să se elibereze de povara pe care o poartă povestind pe un forum. Singurul loc, poate, unde a reuşit să-şi spună durerea.

TRAI HAOTIC. Conform Asociaţiei Medicale Europene (MEA), in Europa, 6 din 10.000 de femei au anorexie, 8,5 din 10.000 au bulimie şi aproape 50% dintre persoanele cu anorexie nervoasă au episoade de bulimie. Aceastea sunt mai frecvent intălnite la tinerele cu vărste cuprinse intre 12 şi 20 de ani. Conform spuselor psihologului Stăncescu Raluca, "una din 10 persoane care suferă de bulimie este un bărbat, iar trei din 100 sunt femei. Bulimia este o tulburare emoţională. Iar primul pas in terapie este identificarea problemelor afective pe care pacientul le are, după care normalizarea măncatului. Persoana cu bulimie oscilează intre crize in care simte că nu mai deţine controlul asupra cantităţii de alimente consumate şi comportamente de compensare, precum vărsături autoprovocate, diete drastice, folosirea laxativelor, a diureticelor, sau practicarea in exces a sportului".

"MĂ UITAM PRELUNG LA UN CUŢIT…" Irina este o fată care acum dă bobărnace anemice obsesiei de a mănca orice şi oricănd. Avea 15 ani cănd necuratul, parcă, ii şoptea la ureche: "Eşti grasă, trebuie să slăbeşti". Şi aşa a inceput drama… Irinei nu i-am văzut chipul. Dar i-am simţit teama şi ruşinea in timp ce-mi scria pe messenger, in propoziţii scurte, despre chinul prin care incă mai trece. După doi ani in care a ajuns să fie "un schelet ambulant, slăbisem aproape 15 kilograme doar infometăndu-mă", tănăra din clasa a 9-a pe vremea aceea a ajuns la spital. 12 zile internată. Ani de-a răndul nu a avut ciclu menstrual. "M-am inchis in mine. Mi-era ruşine de mama, simţeam că o dezamăgesc", imi spune Irina in nenumărate rănduri. Grija permanentă, obsesivă a mamei sale pentru modul in care fiica sa ar trebui să arate, comentariile şi reproşurile care i se aduceau au determinat-o pe Irina să facă micul pas care despărţea anorexia de bulimie. "M-am refugiat in măncare. Au trecut patru ani. Nu sunt măndră de mine", spune proaspăta studentă şi, printre vorbele sale, cuvăntul "ruşine" işi face iar apariţia atunci cănd mărturiseşte că nu a fost niciodată la doctor de cănd problema principală a devenit bulimia. "Am mers prin medici ani de-a răndul. Cu anorexia. Mă simţeam atăt de neajutorată. Mi-era frică. Mi-e frică şi acum. Deşi am o greutate normală, căteodată mă văd grasă şi iar imi vine să elimin tot ce am in stomac. Am voinţă, dar degeaba. Dinţii au inceput să mi se roadă. Sunt o persoană foarte depresivă şi de multe ori găndurile de sinucidere nu imi dădeau pace. Pusesem de-o parte nişte pastile antidepresive ce imi fuseseră prescrise cănd aveam anorexie sau mă uitam prelung la un cuţit. Nu este uşor să nu ai pe nimeni, să trăieşti singur intr-o lume in care nu vezi lumina de la capătul tunelului. Imi e ruşine de mine şi tot ce vreau e să nu-mi dezamăgesc părinţii". Pentru a scăpa de ochiul lor, fata a hotărăt să plece la şcoală intr-un alt oraş. Nu are prieteni, pentru că, zice ea "nu am incredere in nimeni. Ştii, căteodată vorbesc de una singură. Nu am cui să mă destăinui. Eu mă cert, eu mă impac. Aş da orice să fiu sănătoasă", işi incheie Irina mărturisirea.


DISTRUGEREA ORGANISMULUI. In mintea tinerei de 21 de ani, un gănd insuportabil incolţise: "Dacă o să fac cancer esofagian sau cancer de plămăni, cum citise ea pe internet? Antonescu-Botezat Ileana, medic primar psihiatru la Spitalul Titan Gordos, spune că bulimia netratată poate duce la moarte prin "apariţia unor tulburări hidro-electrolitice, deshidratare care provoacă disfuncţionalităţi, in special la nivel cardiac - aritmii severe, schimbări de PH, dureri abdominale, osteoporoză. De asemenea, in urma deshidratării pot apărea insuficienţe hepatice, renale". Se consideră că 10% din persoanele care suferă de bulimie vor deceda din diverse cauze corelate acestei afecţiuni: inaniţie, atac de cord sau alte complicaţii medicale, suicid.

MĂRTURISIRE TIMORATĂ. Pe Ioana trebuia să o intălnesc in faţa Teatrului Naţional. Nu a venit. Mi-a trimis insă un mail prin care işi povestea temerile: "Ştiu că am fost laşă că nu am venit. Insă, chiar nu sunt şi nu voi fi niciodată pregătită să vorbesc cu cineva despre asta. Totul se datorează depresiei continue pe care o am de şase ani aproape. De vină sunt problemele din familie şi stresul permanent pe care il am la găndul că nu voi ajunge să-mi ating ţelurile in carieră. Măncarea este singurul lucru in care mă refugiez cănd sunt sătulă de mizeria umană din ţara asta. Dacă măcar s-ar fi intrevăzut o speranţă in reabilitarea situaţiei mele, poate că aş fi venit… Nu voi avea niciodată tăria de caracter de a mă arăta lumii aşa cum sunt."

FRICA DE EŞEC. Irina, Ema, Ioana… Tinere care şi-au petrecut unii dintre cei mai frumoşi ani făcănd drumuri disperate intre frigider şi toaletă. Cum ar putea să-şi arate chipul sau să spună lumii, deschis, prin ce trec? Ruşine, teamă, vinovăţie, toate se adună in sufletul lor şi le impidică să apeleze la ajutor specializat, iar la final spun, aşa cum

mi-a mărturisit Irina: "Nu-i aşa că este atăt de degradant ce am făcut?". Nu le putem identifica pe stradă. Au greutate normală, iar pe dinafară par sănătoase tun. In realitate, suferinţa le face să se interiorizeze şi să cadă in depresii. Din cănd in cănd se eliberează, scriind anonimilor pe forumuri, aşa cum a făcut şi Ema: "Imi doream să fiu frumoasă, dar m-am urăţit. Am tenul palid, sunt deshidratată. Cel mai grav este că mi-am pierdut stima de sine. Nu pot avea o relaţie de iubire, pentru că de fiecare dată am impresia că nu merit să fiu iubită. Imi e dor de mine. Ştiu că imi fac rău. Vreau să mă schimb, dar imi este teamă. Imi este groază de eşec şi tremur de fiecare dată cănd am şansa de a demonstra ceva. Visez să fiu perfectă, dar ştiu că nu voi fi niciodată. Mă inchid in mine, mă ascund intr-un univers al meu, unde nu trebuie să demonstrez nimic nimănui, nici măcar mie".

"Doar o reducere a tensiunilor..."

Cercetătorii consideră că bulimia se asociază cu sentimente de insatisfacţie legate de propria persoană, corelate cu o preocupare exagerată pentru greutatea corporală. "In spatele acestor tulburări stau emoţii foarte puternice. Bulimia nu este o tulburare care se vindecă prin voinţă. Este lupta zilnică cu emoţii precum teamă, vinovăţie, ruşine, tristeţe, sentimentul de a fi «inadecvat», emoţii a căror intensitate pare de nesuportat. Indopăndu-se cu măncare, persoana respectivă işi distrage atenţia de la adevăratele probleme din viaţa socială", este de părere psihologul Stăncescu Raluca (foto). In timpul unei "şedinţe de infulecat" se pot consuma intre 1.000 şi 20.000 de calorii, ceea ce va crea o senzaţie de disconfort. De-ndată ce plăcerea de a mănca a fost satisfăcută, apare un puternic sentiment de vinovăţie. Elimină prin vărsături tot ce au in stomac, crezănd că in acest fel slăbesc. Psihologul Stăncescu este de părere că "vărsăturile nu duc la scăderi in greutate, ci la reducerea intensităţii emoţiilor". Terapia cognitiv-comportamentală realizată in cabinete de specialitate este de scurtă durată. De-ndată ce aceasta se incheie, terapeutul are sarcina de a urmări evoluţia ulterioară a pecientului prin intălniri o dată la trei sau şase luni.

Citeşte mai multe despre:   reportaj,   cănd,   bulimia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 4200


Mai multe titluri din categorie

Veteran de război, la 95 de ani: “Familia și aerul curat m-au ținut în viață și mi-au dat putere”

Veteran de război, la 95 de ani: “Familia și aerul curat m-au ținut în viață și mi-au dat putere”
Galerie Foto Onor veteranilor de război, acestor bravi eroi! Pe 20 aprilie, la împlinirea a 95 de ani, veteranul de război, plutonier major în rezervă Ion Petran a fost sărbătorit de militari ai Batalionului 317 Sprijin...

Carmen Tănase: Nu-mi place să-mi taie nimic orizontul

Carmen Tănase: Nu-mi place să-mi taie nimic orizontul
Carmen Tănase e ca un diamant. Pe o fațetă o vezi pe Flăcarica. Pe alta o vezi pe Colette, din Gaițele. Dacă te îndepărtezi, aduni toate fațetele și o vezi pe Carmen Tănase. Un diamant superb, dar ca orice...

Capitala desfrâului ”gang-bang”. 100.000 de turiști străini vin în România pentru sex

Capitala desfrâului ”gang-bang”. 100.000 de turiști străini vin în România pentru sex
“Organizăm petreceri de tip gang-bang” sau “Fanteziile tale devin realitate alături de noi”. Aşa sună tot mai multe anunţuri de pe site-urile de profil din România. Cele mai multe se adresează celor din...

Spitalul-caravană, singura salvare din satele uitate

Spitalul-caravană, singura salvare din satele uitate
Galerie Foto Țara noastră e împărțită în două când vine vorba de sănătatea populației. Statisticile arată că în România de la țară ai șanse să mori cu doi ani mai devreme decât în România urbană. În mediul...

Judecătorul Nicolae Tănase: "Am decis să mă fac judecător, la 10 ani, în hazna până la gât"

Judecătorul Nicolae Tănase: "Am decis să mă fac judecător, la 10 ani, în hazna până la gât"
Judecătorul Nicolae Tănase. 72 de ani. Fiu de tată jandarm care a fost omorât pentru că n-a vrut să se facă milițian. Urmărit de securiștii din justiție și hărțuit să se lase de meserie. Le-a rezistat cu...

Doi pe un loc la cimitir. Corupţie printre morminte

Doi pe un loc la cimitir. Corupţie printre morminte
Galerie Foto La Iaşi, corupţia din administraţia cimitirelor schimbă sensul sintagmei „loc de veci”. Pe bază de şpagă, răposaţii sunt îngropaţi în mormintele altora, apoi familiile tremură că într-o zi vor merge la...

EXCLUSIV. Notăriţa clanului Băsescu-Ionescu, parteneră de afaceri cu organizatorii EXPO Shanghai 2010

EXCLUSIV. Notăriţa clanului Băsescu-Ionescu, parteneră de afaceri cu organizatorii EXPO Shanghai 2010
Galerie Foto Reţeaua Liuba-Udrea: de la turism la afacerea Nana Două personaje cheie ale familiei extinse a lui Traian Băsescu au activat ca pioni esenţiali în afacerile pe care fostul clan prezidenţial le derulează, în...

Sute de elevi ar putea să nu mai aibă unde să înveţe întrucât clădirea şcolii este revendicată în instanţă

Sute de elevi ar putea să nu mai aibă unde să înveţe întrucât clădirea şcolii este revendicată în instanţă
Şcoala fără şcoală…Cum e firesc, asemenea unei familii, şcolarii se învaţă şi ei cu clădirea în care îşi desfăşoară activitatea. Aşa cum copiii vor îndrăgi toată viaţa curtea şi cerdacul casei...

DRAGA OLTEANU MATEI: Pentru mine orice rol, fie cât de mic, a fost rolul principal

DRAGA OLTEANU MATEI: Pentru mine orice rol, fie cât de mic, a fost rolul principal
Au fost roluri pe care nu le-a iubit deloc, dar le-a jucat bine, pentru că publicul nu poate fi amăgit și nici dezamăgit. Ne e dragă, nu doar pentru rolurile pe care le-a jucat, ci și pentru că ia atitutdine în...

Locul în care sapi şi dai de mercur. Argintul viu care omoară un oraș

Locul în care sapi şi dai de mercur. Argintul viu care omoară un oraș
În mijlocul țării zac abandonate de ani de zile zeci de mii de tone de otrăvuri extrem de periculoase, rămase de pe urma Uzinei Chimice Turda, falimentată și ajunsă un morman de moloz. Un oraș întreg stă de...

Crinuţa face casă bună cu samsarii* 230 de milioane de euro în 6 dosare de retrocedare

Crinuţa face casă bună cu samsarii* 230 de milioane de euro în 6 dosare de retrocedare
Legături strânse între capii mafiei din despăgubiriSamsarul de drepturi litigioase era până mai ieri o unealtă, un paravan al vreunei feţe ultracunoscute în hăţişul corupt al afacerilor cu statul. Samsarul er...

Titanic. Istoria neştiută a câinelui ce şi-a salvat stăpânul, cu prețul propriei vieți

Titanic. Istoria neştiută a câinelui ce şi-a salvat stăpânul, cu prețul propriei vieți
Galerie Foto 14 aprilie. Ziua în care uriaşul vas de lux Titanic s-a ciocnit de un aisberg uriaş şi s-a scufundat după circa trei ore. Astăzi se împlinesc 103 ani de la dezastru, una dintre cele mai cunoscute tragedii...

Catrinel Dumitrescu: A fi actor nu înseamnă să te prefaci

Catrinel Dumitrescu: A fi actor nu înseamnă să te prefaci
Catrinel face cea mai bună cafea din lume. Cu aromă de vanilie. Eu cred că presară câte puţin şi din sufletul ei la fiecare cafea pe care o bea cu un om drag. Nu ne cunoşteam decât de la distanţă. Ne-am mai...

MĂNUȘI ALL SEASONS. Povești din ring

MĂNUȘI ALL SEASONS. Povești din ring
Video Vin la box pentru că “nobila artă” le dă siguranţă, pentru că le ajută să uite necazurile prin care au trecut sau pentru că este şansa lor în viaţă. Aceasta este povestea multora dintre româncele care...

Campanie Jurnalul Național: România fără doctori: Când salvarea se transformă-n dric

Campanie Jurnalul Național: România fără doctori: Când salvarea se transformă-n dric
Acum jumătate de an, pe o băncuță din fața unui bloc scorojit din Câmpia Turzii, județul Cluj, o fetiță de 15 ani era ținută în brațe de mama ei, așteptând o ambulanță care nu mai venea. Fetița respira...