x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Cimitirul lor e groapa de gunoi

Cimitirul lor e groapa de gunoi

de Radu Tutuianu    |    02 Iun 2006   •   00:00
Cimitirul lor e groapa de gunoi

Dupa ce trec prin spita-lizari la sectia de adulti cronici, minorii cu handi-cap sunt inmormantati langa groapa de gunoi a orasului Sighetu Marma-tiei. O mie de copii cu deficiente mintale nu au nici macar un psihiatru infan-til, iar un baietel traieste de doua luni cu fractura deschisa netratata.

O mie de copii cu deficiente mintale nu au nici macar un psihiatru infantil, multi dintre ei sunt spitalizati in sectia de adulti cronici din Sighetu Marmatiei, un baietel supravietuieste de doua luni cu fractura deschisa netratata. Iar cimitirul lor ii asteapta langa groapa de gunoi a orasului.

Acum cinci ani, autoritatile locale din Maramures impreuna cu o fundatie britanica au obtinut finantarile PHARE si private, necesare inchiderii Caminului Spital pentru Copiii cu Deficiente Severe - Sighetul Marmatiei. Pana in 2003, caminul a functionat in regim de "temnita pentru rebuturi umane".

"Cand se trezeau, dimineata, incepeau sa urle de nu mai stiai daca-s porcii de la ferma sau copiii de la camin", spune un localnic care a copilarit langa zidurile institutiei. Medicii din Sighet isi amitesc si ei de pavilioa-nele uriase in care zeci de micuti cu deficiente usoare, se imbecilizau stand alaturi de cei cu afectiuni psihice grave.

PROBLEMA NATIONALA. In Maramures, traiesc 1.405 minori cu handicap, din care 408 au deficiente psihice si primesc ingrijire in 23 de case de tip familial si doua centre de plasament. Din pacate, actiunea de dezinstitutionalizare a vizat doar copiii cu handicap fizic sau psihic usor; minorii cronici de la Sighet au intrat in case de tip familial, lipsite de asistenta medico-psihologica.

Secretarul general al judetului, Dumitru Dumuta, declara ca 111 miliarde reprezinta bugetul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - serviciu subordonat Consiliului Judetean. "Ingrijirea unui minor cu dizabilitati ne costa 17 milioane de lei/luna, fiecare casa de tip familial gazduieste pana la 13 minori, asistati de catre 8 ingrijitori, 2 asistente medicale si un sef de centru. Avem mai mult de 1 angajat la 1 copil cu dizabilitati", sustine secretarul general. Tot el recunoaste ca in ultimii ani minorii cronici sunt trimisi pentru tratament la Sectia de Psihiatrie Adulti Cronici. "Specialistii refuza salariile oferite de Directie. Nu avem angajat nici un medic de psihiatrie infantila si nici suficient personal cu inalta calificare. Intreaga Directie judeteana de protectie a copilului e deservita de 3 psihologi si un singur medic de familie. Ministerul Sanatatii cunoaste problema, in toata tara nu exista o sectie pentru copii cronici", constata edilul din Baia Mare.

Autoritatile locale au incercat sa colaboreze cu Sectia de Psihiatrie Infantila Acuti de la Cluj, care ii primeste pe micutii din Maramures doar insotiti de parinti sau ingrijitori. "Terapia dureaza doua-trei luni, asa ca nu pot sa scot din sistem un asistent, pentru a-l tine in Spitalul de la Cluj. Mai degraba ii trimitem de urgenta la Sighet, la Adulti cronici, chiar daca Legea ne interzice. Regulile nu functioneaza, e drept. Daca dispar problemele psihice, apar cele legate de igiena. Ii scoatem de acolo cu paduchi si murdari de fecale", admite secretarul Dumuta.

FRACTURA. Uitat printre ceilalti copii, baiatul cu piciorul rupt asteapta ingrijire medicala

FRACTURA LA SECRET. In casa de tip familial de pe Strada Oltului din Baia Mare, educatoarele au tinut doua luni ascunsa o fractura. Mai exact, in martie a.c., asistenta medicala a constatat ca un baietel spastic, de 17 ani, imobilizat la pat, avea fractura deschisa de femur. "Asa l-am gasit dimineata, invelit in cearsaf. Nu stiu ce s-a intamplat noaptea, nu pot sa imi explic cum si-a rupt piciorul", zice asistenta, aratand punctul in care oasele au crapat si au strapuns pielea. Educatoarele si sefa de centru au mers cu bolnavul la spital, unde medicii au refuzat sa intervina chirurgical, pe motiv ca baietelul sufera de fragilitate osoasa, si i-au recomandat tratament cu diclofenac (antiinflamator) si comprese reci. "Aveam nevoie de cineva sa ii puna piciorul in atele, sa stim modul de administrare a calmantelor. Nu am primit acele informatii, ci am primit parti foarte mici de informatie, dupa multe insistente. Copilul avea nevoie de o actiune pe termen lung, nu numai de o interventie chirurgicala", dezvaluie Bonnie Harkess, voluntar din Noua Zeelanda si terapeut in probleme de comunicare. Daca nu ar fi fost aceasta fata venita de peste mari, nici astazi nu am fi stiut de suferinta baietelului cu piciorul rupt. In ziua urmatoare vizitei noastre la casa de pe Oltului, directorii de la Protectia Copilului i-au sunat pe medici si au cerut expres consultarea de urgenta a copilului.

INCOMPETENTA. Bonnie Harkess crede ca misiunea ei consta in a lucra cu actualele resurse si remarca incapacitatea angajatilor de a recunoaste rolul fiecarui membru al echipei multidisciplinare. Voluntara explica secretomania din sistem prin greseala pe care o fac superiorii pasand, de multe ori, responsabilitatile lor pe umerii personalului de casa. Drept exemplu de servilism si frica de razbunare sta raspunsul sefei de la casa unde a avut loc accidentul cu fractura: "Nu va spun numele doctorului care a refuzat sa il trateze pe baiat. O sa mai avem nevoie de ajutorul lui cand mai mergem la spital". Bonnie Harkess denunta comunitatea locala, care refuza sa ii considere pe acesti copii fiinte umane si pomeneste de nepotica sa din Noua Zeelanda, obisnuita sa vada la scoala colegi cu sindromul Down. "Oamenii normali nu trebuie sa priveasca prin prisma sindromului si nici sa emita judecati bazate pe dizabilitate. Trebuie sa ii consideram pe bolnavi ca facand parte din comunitate. Acesti copii merita si au dreptul la o casa care sa le acorde tot sprijinul. Membrii personalului au obligatia sa asigure accesul rapid la ajutorul medical de specialitate."

ILEGAL. La Sighet, in sectia cu bolnavi psihic adulti, Protectia Copilului interneaza minorii cronici

AMESTECATI. Pe Strada Tiblesului, Baia Mare, intr-o casa de tip familial, adolescenti cu deficienta mintala severa traiesc alaturi de colegi normali mintal, printre care si Emillia, 22 ani. Fata asteapta din 1996 un transplant de rinichi si din cauza dializei s-a imbolnavit de inima. Psihopedagogul Elena Onorica Mare ne spune ca aici a venit primul grup de pacienti de la Caminul Spital pentru copii din Sighet. Dupa noile tratamente de recuperare, trei dintre ei au fost reintegrati in familii. "Inainte, toata lumea le punea eticheta de autisti. Acum, ii educam prin munca, ii implicam in diverse activitati. Fiecare cu sarcina lui, unul sterge praful, altul curata cartofi; unul urmareste stirile tv, altul croseteaza", povesteste psihopedagogul. Langa ea vine un baietel negricios care ii arata doua andrele si ii cere din priviri un ghem de ata - chiar si noaptea ar tricota. In curtea casei, sub soare, leganandu-se in balansoar sta "Inteleptul", un adolescent informat despre politica romaneasca si razboiul din Irak. Tremurand in picioare, un baiat albinos implora o atingere afectuoasa si se cuibareste sub bratul educatoarei. Elena Onorica Mare considera ca, pe Strada Tiblesului, copiii cu deficiente au parte de terapia cuvenita si ca a ramas doar o singura problema nerezolvata - educatia sexuala. "Deoarece nu am gasit aceeasi parere la medicii consultati de noi, am ales sa nu ii invatam pe copii ceea ce nu stiu. Cel mult i-am sfatuit pe baieti sa se masturbeze dimineata in baie, pentru ca sa fie calmi in timpul zilei, apti de tratament. Pe fete le-am obisnuit sa isi supravegheze igiena intima." Psihopedagogul marturiseste ca rezultatele tratamentelor de recuperare ar fi fost superioare daca in Baia Mare ar fi existat un Serviciu de diagnosticare psihiatrica infatila si recunoaste ca unul dintre copiii aflati in grija ei sta de doua luni alaturi de psihopatii de la Sighet.

EXPERTIZA LA ADULTI. La Sighet, in casele de tip familial, traiesc 59 de minori cu handicap psihic. Cazurile grave ajung imediat intre zidurile de la Psihiatrie Adulti Cronici, unde medicul de garda supravegheaza trei sectii: de expertiza medicala, pentru internari la recomandarea procurorilor si o sectie inchisa. In aceasta ultima celula, intra minorii cu tulburari psihice grave. "Avem 95 de paturi, in care in mod normal nu avem voie sa tinem copii. Nefiind in regiune o sectie inchisa de psihiatrie infantila, ii acceptam pana la urma", spune medicul Stan.

De la fereastra cu zabrele, niste bolnavi in pijamale striga dupa tigari. Daca ii intrebam de copii, ne raspund politicos ca i-au primit deseori in salonul lor si ca au unul chiar acum pe sectie. "L-au adus ca a vrut sa taie firele de la priza", rade un chelios, printre gratii. Nebunii ne privesc calmi si nici nu ai crede ca unul a taiat cu drujba perdelele de la casa parinteasca si celalalt a faramitat cu securea o mocheta. Doctorul Stan se plange ca ii stapaneaste tot mai greu pe pacienti: "Ii tratam doar cu tranchilizante. Ce putem face, daca avem doar doi infirmieri, iar medicamentele sunt insuficiente si camasile de forta au putrezit?"

REZULTATE. Copiii de la fostul Camin Spital au invatat sa tricoteze si sa discute despre politica internationala

DISPRET. La sfarsitul copilariei petrecute sub autoritatea statului, o parte dintre tinerii bolnavi psihic intra in grija Centrului de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor - Adulti; restul raman pe viata intr-o casa de tip familial. Ioan Loga, seful centrului, scoate in evidenta ca majoritatea celor 160 de pacienti provine din sistemul public de protectie a copilului. "Din pacate, recuperarea se poate face mult mai bine la varsta mica, decat la varsta adulta. Pe cei cu gradul II de handicap reusim sa-i facem sa mearga linistiti la cumparaturi, sa manance cu lingura, sa curete dupa ei", sustine Ioan Loga. Multi dintre bolnavii psihic pe care ii trateaza puteau fi recuperati, daca pe vremea cand traiau la Caminul Spital ar fi beneficiat de tratamente omenesti. "Pe de alta parte, astazi, birocratia te impiedica sa tratezi medical un copil cu dizabilitati. Medicatia pentru a-l tine in stare de calm e foarte scumpa, iar medicilor de familie nu le convine sa prescrie medicamente care epuizeaza fondul pentru restul bolnavilor normali", sustine medicul Loga.

In Sighetul Marmatiei, minorii din centrele si casele de tip familial, dotate dupa standarde europene, sufera din cauza absentei specialistilor care fie au plecat la munca in strainatate, fie s-au reprofilat pe meserii banoase. Mai mult, pe lumea cealalta, copiii cu handicap poarta cu ei respectul si demnitatea umana de care au avut parte pe pamant - primaria a stabilit ca fumul si damful gropii de gunoi sa pluteasca peste locul de veci al copiilor cu dizabilitati.

IGNORANTA
"Nu stiam unde sunt ingropati copiii bolnavi psihic. Orasul nostru are suprafata agricola restransa. Dinainte de ’89, mortii cultelor neo-protestante si persoanele fara apartinatori sunt inmormantati langa groapa de gunoi" - Eugenia Godja, primar al municipiului Sighetu Marmatiei

RECLAMATII
"Referitor la baiatul cu fractura de femur, voi face o sesizare catre Directia de Sanatate Publica asupra suspiciunii ca nu s-a intervenit suficient pentru reabilitarea situatiei. In urma tratamentului dat de ortoped, avand in vedere ca starea de sanatate nu s-a ameliorat, am cerut o reexaminare de urgenta" - dr. Cornelica Ilea director executiv Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Maramures

RESURSE
"Specialistii refuza salariile oferite de Directie. Nu avem angajat nici un medic de psihiatrie infantila si nici suficient personal cu inalta calificare" - Dumitru Dumuta, secretarul general al judetului

PRESA LOCALA ACUZA
Soc! Copiii neascultatori din sistemul de protectie, "pedepsiti" cu internari abuzive la sectia de Psihiatrie Adulti a Spitalului din Sighet! Directorul Hope and Homes for Children, Stefan Darabus, ne-a prezentat o lista cu copiii din sistem internati la Spitalul de Psihiatrie Sighet: "Pe aceasta lista sunt cei internati in perioada februarie 2004 - august 2005. Sunt 26 de copii. Din pacate, o fata chiar a murit in Spital! In urma monitorizarii putem afirma ca dintre acesti copii, maximum in zece cazuri s-ar fi impus internarea acolo!" Suntem in posesia listei copiilor institutionalizati internati la Spitalul de Psihiatrie Adulti Sighet. In total, sunt aproape 60 de internari. Unii copii apar cu mai multe astfel de "cazari". Altii sunt internati pe trei, patru si chiar sase luni. (Inchisoarea copiilor «Gazeta de Maramures, 8 decembrie 2005». Articolele de Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos si Teofil Ivanciuc.)

INTERNARI ILEGALE
Prof. univ. Felicia Iftene de la Clinica de Psihiatrie Infantila Cluj-Napoca, unde ajung in criza minori maramureseni, considera o greseala lipsa unei alternative la sectiile de copii cronici, desfiintate acum cinci ani. "Din astia nu mai faci oameni, au devenit animale. Ramane doar sa-i ingrijesti. Dar nu mai exista institutie pentru asa ceva. In casele de tip familial muncesc educatoare si asistente fara pregatire in tratamentul copiilor cu handicap sever. Legea sanatatii mintale iti interzice sa ii trimiti la sectiile de adulti cronici", zice psihiatrul de la Cluj. Singurul medic de psihiatrie infantila din Maramures lucreaza la Baia Mare intr-un cabinet al Policlinicii de Copii. Dr. Eniko Szilagy s-ar bucura daca DGASPC ar angaja un pediatru special pentru casele de copii. "Cand ma solicita, le acord ajutorul celor din sistem, dar nu pot sa ajung la cate case de tip familial sunt in Sighet, in Viseu. Nu stiu cum se descurca acolo." In privinta minorilor cronici psihiatrul local spune ca nu are unde sa ii interneze. "Sunt prea mici sa ii trimiti la Sighet. Ieri mi-au adus un copil foarte agresiv, in varsta de 12 ani, si nu am avut ce sa-i fac. I-am dat doza mai mare, sa-l calmez si l-am trimis inapoi la centru."

INTOXICATI
In timpul documentarii unui articol legat de Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures (DASPC) am aflat cu stupoare ca trei dintre copiii institutionalizati au ajuns in spital. Unul dintre ei a murit, iar ceilalti doi s-au intors in centrul de plasament din care provin, dupa o spitalizare din cauza unei posibile intoxicatii cu medicamente. Personalul Centrului suspecteaza ca micutii au ingurgitat Haloperidol - medicament ce se prescrie in tratamentul unor afectiuni psihice. (Moarte si iaurt cu Haloperidol in casele de copii «Gazeta de Maramures, 13 aprilie 2005»)

NU RATATI!
In ziarul de maine cititi despre copiii din Centrul Galata (Iasi). Cei care se automutileaza sunt legati. Si, desi 31 dintre copii au deficiente usoare sau medii, doar 10 dintre ei merg la scoala.
×