Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Gradistea, de Pasti se da de pomana, in biserica, un cocos alb, iar ciobanii aduc branza sa fie sfintita si impartita celor care participa la slujba de Inviere. Satul e vechi, pe-aproape s-au descoperit vestigii preistorice si nu departe e Pacuiul lui Soare, cu legendara cetate de pe Dunare a lui Dromichete si scufundata mitropolie bizantina a Vicinei. O fi si acesta un motiv pentru care aici ritualuri precrestine se impletesc cu cele impamantenite in ultimii doua mii de ani. La 77 de ani impliniti, tanti Aurica Vasile ma lamureste despre obiceiurile de Pasti ale satului in care locuieste de-o viata: “Iaca, vine vinerea Pastelui, cand se aduce crucea din altar in mijlocul bisericii. Noi seara ne ducem la denii, fiecare cu o carpa alba sau cu un prosop, care-l ai mai frumos - il pui pe sfanta cruce, te inchini, iar seara crucea se pazeste la fel cum se pazeste la un mort. Care poate, sta de cu seara pana la ziua, sta acolo cu Iisus Hristos si il pazeste, ca este mort. Sambata cantam prohodul, ocolim biserica, iar in Noaptea de Pasti ne ducem si luam din «sfantul paste» (anafura) si ne veselim.'
Cocosul, branza, pestele
Un alt obicei e acela “al cocosilor': “In noaptea de Pasti lumea care are morti dragi da cate un cocos alb; se duce la sfantul altar, la parinte, si ii da cocosul si o punga cu ce-l lasa sufletul. Parintele citeste apoi pentru fiecare pomelnicul. Cocosii se dau la dascali ori la nevoiasi, ca pomana'. Intreb, nu fara temei, de unde atata samanta de cocos alb, la Gradistea? “Nu da toata lumea, ca este amarata si nu are de unde. Iar daca nu ai cocos alb, poti sa faci schimb cu vecinii.' Mai sunt si alte obiceiuri nestiute pe-aiurea. De exemplu, in Noaptea de Inviere se duc ciobanii cu o galeata de branza la biserica. “Branza o taie bucati, pentru ca toata lumea care ia «pasti» sa ia si o bucata de cas, ca asa este bine, sa fie pe masa branza, peste, cozonac, oua rosii. Se spune ca dupa ce inghiti sfantul paste e bine sa mananci o bucata de peste, ca sa fii usor ca pestele. Branza e ca sa ai fata alba.' Se rosesc oua in satele astea din lunca Dunarii? “Se rosesc. Pe vremuri foloseam vopsea pentru lana. Atunci nu aveai de toate. Umblam din casa in casa si intrebam gazda: «Ai vopsit, tata? Da-mi si mie ceaonul». Lua ceaonul si se ducea la alta vecina, sa vada daca a mai ramas vopsea, asa era inainte.... Acum fiecare om are vopseaua facuta gata.' Dar cu masa de Pasti, cum era? “In prima zi de Pasti nu ne mai ducem la biserica. La 12, mancam mai intai o bucata de peste, o bucatica de paine si apoi luam altele. Noi facem dim vreme drob, cozonac, oua rosii, friptura, bors de miel, peste. Punem pe masa branza, ceapa, usturoi'.
Retete, pe scurt...
O-ntreb cum face borsul de miel, sa-mi dea reteta, pentru cititori. “Dar ce, nu toata lumea stie sa faca bors de miel? Ce, nu stie sa fiarba bucatele?'. “Nu stie toata lumea, tanti!'. “Pai uite cum facem: fierbem bucatele, punem zarzavat - ceapa, morcov, radacina de patrunjel; dupa aia fierbem aparte bors si-l turnam in oala; batem oua si le turnam, punem verdeata - leusteanul ii bun -, eu torn si suc de rosii, facut de mine si pus la beci. Pentru friptura, dam carnea cu un praf de sare, punem mirodeniile, punem piper. Altii mai pun zarzavaturi, dar eu o fac goala. Mai torn vin, ca sa iasa mai fragezita, iar in sos pun un pic de usturoi. Friptura o mancam goala. Ai nostri nu vor cartofi, ca sunt satui, toata Saptamana mare, de cartofi, de ce sa mai punem cartofi si la friptura? O mancam numai cu usturoi si cu paine facuta de mine, la cuptor.'
Despre Pasti, in comunism
Mergem in camera de-alaturi, sa-mi arate ce-a tesut o viata, cu ce-o sa-si impodobeasca ea casa si masa, in ziua de Pasti. “Tes de pe cand eram copila', imi zice. “Zestre mi-am facut cu mana mea; si le-am facut si copiilor, si nepoatelor...'. Ca aminti de copilarie... s-o-ntreb si eu: cum erau Sarbatorile de Pasti, in vremea copilariei dumisale? “Eram foarte amarati si saraci, mamica croseta sa ne faca la toti coltuni pentru Pasti. Ca daca te impartasesti nu ai voie sa umbli cu piciorul gol pe pamant, trebuie sa fii incaltat. Nu umblam incaltati decat cand ne impartaseam. Ne incaltam cu coltuni de bumbac ca sa mergem la biserica si sa fim si noi in pas cu lumea. Care erau bogati, aveau incaltaminte, noi daca am fost 7, ce era sa facem!'. O intreb si cum erau sarbatorile cand s-a facut mai marisoara.
“D-apoi, ce sa va spun? Comunistii ne-au luat tot. Am dat caii, caruta, pamantul. Puneau hora duminica, sa nu ne ducem la biserica. Stiti de ce? Daca nu era hora, lucram. In toate duminicile lucram. Cand sa mai mergem la biserica. Daca ne duceam la camp, la colectiva, duminica, ne pontau norma dubla, asa ca toata lumea se ducea, ca sa ia mai multi bani, mai mult grau, porumb, cu ce ni se platea acolo. Parintele se obisnuise si el cu lumea, ca asa erau toate', mai zice, oftand usor. “Acum s-au schimbat toate, mergem la slujba in fiecare zi de sarbatoare, in saptamana mare mergem la denii. Eu cant si-n corul bisericii, ca imi place foarte mult, cantam de cand eram copil. Aveam 13-14 ani pe cand am intrat in cor, si era pe-atunci parintele Nistor, care-a murit. Aveam repetitie de doua ori pe saptamana, la camin...'. O rog sa-mi cante, ceva ce se canta la denii, ori la Inviere. Ca sa nu greseasca vreun cuvintel (de emotie), cere nurorii sa-i aduca repede “cartile de la biserica'. Apoi glasul se inalta, curat. “Eu de atunci stiu a canta, de cand eram copilita', mai spune. “Cei care au venit acum nu stiu cum stiu eu...'“Hristos a Inviat din morti,/ Cu moartea pre moarte calcand...'.
RETETE DE PASTI, pe-ndelete
Bors de miel
Ai nevoie de 700 g carne de miel, 2 litri de apa, un litru de bors, o ceapa, un morcov, o telina, o radacina de patrunjel, trei linguri cu orez, o lingurita cu leustean tocat, un ou, smantana, sare. Carnea se taie in bucati potrivite, dupa care se pune la fiert in apa cu un praf de sare. Se spumuieste. Zarzavatul se curata, se spala si se taie in patru. Se adauga sare. Se lasa sa fiarba pana cand carnea este gata. Se scoate carnea, se asaza in alt vas, se toarna zeama strecurata. Se adauga orezul spalat, borsul si se lasa sa fiarba 15-20 minute. Se presara leustean tocat marunt. Se drege totul cu un ou batut sau cu smantana.
Miel cu rozmarin
Doua kg carne de miel, 50 ml ulei, 30 ml otet, trei citei de usturoi zdrobiti, 5-6 fire de rozmarin proaspat, sare, piper negru (macinat). Mai intai se amesteca uleiul cu usturoiul si condimentele. Carnea se portioneaza si se marineaza putin in solutia obtinuta. Se asaza in tava, se toarna marinada si se acopera cu o folie de aluminiu. Se da la cuptor la foc mic, iar dupa primele 15 minute se scoate folia de aluminiu, se stropeste carnea cu osul din tava, eventual se intoarce pe partea cealalta si se continua coacerea. Daca e nevoie, se mai adauga putina zeama de carne. Se serveste cu cartofi copti si sosul din tava.
Miel la tava
Un kg carne de miel, 50 g untura, sare, o capatana mica de usturoi. Carnea (pulpa de miel) se spala si se sareaza, dupa care se lasa sa-si traga cata sare vrea timp de o jumatate de ora, apoi se cresteaza si se impaneaza cu bucatele de usturoi (jumatate din cantitate). Tava se unge cu untura, se asaza pulpele de miel in tava, se toarna deasupra putina apa si se pune la cuptor, la foc mic, stropind carnea cu sosul din tava din cand in cand. Dupa 40-50 de minute, se mareste focul, ca sa prinda crusta. Se scoate carnea, se subtieza sosul cu apa, se adauga restul de usturoi pisat si se toarna intr-un vas mai mic care se pune sa fiarba pe foc potrivit. Dupa cateva clocote, zeama se trece prin sita si se serveste alaturi de friptura.
