x close

La prăşit printre andive

0
Autor: Carmen Preotesoiu 18 Oct 2007 - 00:00
La prăşit printre andive


Sunt singurii din ţară care deţin secretul. Produsul lor concurează cu cele mai rafinate delicatese. Oamenii din comuna Gherăieşti, judeţul Neamţ, trăiesc de mai bine de 80 de ani din cultivarea andivelor. Dacă in trecut nu era om care să nu cultive preţioasele legume, acum se impuţinează mereu, din cauza muncii grele şi migăloase, dar şi a lipsei de angrosişti care să le cumpere marfa la un preţ demn de munca lor.


De-ndată ce ogoarele incep să fie impănzite de frunze mici şi verzulii oamenii din Gherăieşti nu mai au somn. Cu noaptea in cap, işi pun săpăliga la spinare şi iau drumul cămpului. Căci toată avuţia lor este in sămănţa aceea azvărlită in pămănt, de cum primăvara intră in luna aprilie. Asemenea cărtiţelor, se tărăsc in genunchi printre răsaduri, scormonind cu măinile şi, arareori, cu hărleţul fiecare fir de buruiană care le invadează cultura. Nu au şcoli inalte, nu au ieşit in lume decăt in pieţele bucureştene, nu ştiu prea multe despre mersul ţării şi nici de promisiunile politicienilor nu le prea pasă. Şi de ce şi-ar mai chinui mintea cu vreo reţetă a succesului, cănd ei, de fapt, au descoperit leacul care i-a vindecat de sărăcie: cultivarea andivelor.


PLANTÃ... CU DICHIS. Oamenii din Gherăieşti se pot măndri că au ceva ce doar Franţa, Spania sau altă ţară cu mare putere financiară posedă. Andivele, "fructe crescute in copaci", după cum le consideră unii tineri bucureşteni care văd pentru prima oară leguma lunguiaţă şi albă, constituie adevărate delicatese pentru lumea bună, dar mai ales instărită, a marilor oraşe. Căci un lucru e cert: nu oricine işi permite să dea peste 100.000 de lei vechi pe 4, 5 "păpuşoi", după cum ii numeşte tanti Silvia, una dintre cele mai destoinice şi mai pricepute in a brodi cele mai gustoase andive, pentru a fi taman bune pentru salatele unse cu un pic de ulei de măsline, atăt de savurate mai ales de generaţia a treia. "Nu oricine ştie să aibă grijă de ea. Nici prea multă apă, nici prea puţină, nici prea multă căldură, nici prea puţină, nu trebuie stropită cu nimic şi, cu toate astea, trebuie să ai grijă să nu intre dăunătorii in ea", enumeră inginerul agronom Silvia Tamaş condiţiile care trebuie indeplinite. Şi dacă astea ar fi suficiente, nu s-ar mai codi orăşenii care vin in vizită la Gherăieşti, dornici de imbogăţire rapidă cu afacerea de andive. Cănd aud că din primăvara asta pănă in primăvara cealaltă nu trebuie să ieşi din răndurile de andive, că an de an trebuie să schimbi pămăntul pe care ai cultivat ultima oară, şi apoi să ştii cănd să le uzi, dar şi cănd să le scoţi din pămănt, mai toţi, speriaţi, fac cale intoarsă.


BORDEIE PENTRU ANDIVE. Tanti Silvia are 53 de ani. Şi, de cănd era de-o şchioapă, tot printre andive a crescut. A văzut la tatăl ei cum semăna planta şi nu uşor i-a fost să prindă secretul unei culturi bogate. "Semănăm cu calul, apoi vine perioada de scărit, un fel de praşilă cu săpăliga, după care urmează răritul, praşila cu sapa, combaterea dăunătorilor", enumeră femeia muncile pe care le face pănă ajunge la scoaterea legumelor din pămănt. Iar toamna vine parcă momentul cel mai dificil, nu atăt pentru că ar fi munca mai multă, ci mai cu seamă pentru că atunci se văd talentul şi indemănarea omului. Toamna se sapă in adăncul pămăntului bordeie acoperite cu acoperiş de paie in care se aşază andivă lăngă andivă, după ce in prealabil au fost curăţate fiecare in parte de frunze, verificate dacă sunt bune pentru sămănţă sau pentru măncare. Astfel, aşezate ca la expoziţie, andivele se inşiră una după alta, oblic, după care peste ele se presară un strat de pămănt, apoi altul de andive pănă ce bordeiul se umple, iar in creştetul lor se pune strat inalt de pămănt stropit cu apă, atăt căt trebuie, pentru ca rădăcinile ingropate in ţărănă să prindă viaţă şi să se formeze astfel andiva.


TE SCOATE DIN SÃ...RÃ...CIE. Tanti Silvia are ochii ageri şi măinile aspre. Pentru a avea grijă de andive a lăsat orice treabă. Zice ea, fără sfială: "Dacă nu erau andivele istea, apăi nu mai făceam io nuntă la fiică-mea, tocmai in Bucureşti, şi nici case nu mai inălţam. După 30 de arii de pămănt, anul trecut am scos cam 120 de milioane de lei vechi. Ce alte legume imi aduceau atăţia bani?". "De-ndată ce ele trec prin perioada de răcire, scoatem rădăcinile din pămănt şi le băgăm in bordei. Acolo, in pămănt, timp de 40 de zile facem foc cu lemne, in sobă, şi zi şi noapte trebuie să avem grijă să aibă temperatura constantă de vreo 25 de grade. Dacă incepe să se aşeze un strat alb ca o păclă deasupra pămăntului din bordei, e clar că a dat mucegaiul in ele, iar cultura poate fi compromisă", dezvăluie tanti Silvia unul dintre secretele andivelor. Secretele sunt multe, iar dacă in trecut aproape toată comuna era cultivatoare de andive, acum dacă mai sunt 800 din 7.000 de oameni, căţi numără localitatea. "Tinerii ar face orice, numai la andive nu s-ar băga, că tare-i greu să stai un an intreg numai pe cămp, iar dacă dă Dumnezeu ca acum o secetă, nu se face nimic", spune agronomul comunei. Silvia Gherghel este poate printre puţinii, dacă nu singura, care au reuşit să aibă anul acesta o cultură frumoasă. Şi asta nu pentru că Dumnezeu ar fi făcut o minune in cazul ei, ci pentru că, avănd acei căţiva ari in grădină, a reuşit să ude. Bucuria-i mare, mai cu seamă că numai ei, gherăieştenii, ştiu căt de muncite sunt palmele lor, dar şi căt de mulţi bani investesc. Numai un kilogram de sămănţă autohtonă depăşeşte suma de două milioane de lei vechi iar cea străină ajunge şi la cinci milioane de lei vechi. "Nu mai pun la socoteală erbicidele, curentul, lemnele de foc, care ne usucă, şi nici munca mea", se vaită femeia.


"TRADIŢIA COMUNEI SE PIERDE". Priveşte lung in zare, işi şterge fruntea de sudoare, respiră greu. De cănd se ştie, tot la andive a muncit. Cum ar putea să renunţe, cănd supărarea sa este că tradiţia cultivării andivelor este pe cale de dispariţie? Şi tot ea se consolează cu voce scăzută: "Apăi, pănă ’om putea, tot ’om cultiva. Dumnezeu să ne ţină zdraveni". Bordeiul lui tanti Silvia este inceput. Femeia mai are un pic şi trebuie să scoată rădăcinile din pămănt. Işi scuipă in palme, apucă hărleţul şi incepe, asemenea unui bărbat, să sape adănc, ca nu cumva vremea culesului să sosească şi bordeiul să nu fie pregătit. Căci, pentru tanti Silvia, ca şi pentru mulţi dintre gherăieşteni, un lucru este cert: soarta familiei sale se află in păpuşoii aceia lunguieţi şi albicioşi, "măndria comunei".


De la capăt

Sămănţa de andivă, "Cicoare de Bruxelles" cum este ea numită, a fost adusă in Gherăieşti prin anii ’30 de directorul Fabricii de Zahăr din Roman, un cetăţean belgian. Printre puţinii care s-au incumetat atunci să planteze seminţele a fost şi nea Dumitru. Omul merge la Bucureşti de 50 de ani, dar nu cunoaşte decăt un singur drum: Gara de Nord - Piaţa Obor. Pleacă mai cu seamă iarna, prin preajma Crăciunului, cu sute de kilograme de andive, aşezate una lăngă alta, ca şiragurile de perle in cutii mari, şi nu are decăt un singur gănd: să dea mai repede marfa, "că, dacă o ţii mai multe zile la lumină, andiva se deschide, se usucă şi nu mai are acelaşi gust". De vreo trei ani s-a lăsat, după ce a fost printre primii cultivatori din comună. Sumele mici, de doar 20.000 de lei vechi pe kilogram pe care i le oferă angrosiştii, cu plata peste 30-40 de zile de la livrarea mărfii, l-au dat inapoi. Acum insă ii e dor să mai cureţe la "păpuşoi" şi să sape la bordeie in care să-i adăpostească pe timp de iarnă. Şi nu mai stă pe gănduri şi aruncă vorba hotărăt: "La anul mă apuc iar să cultiv vreo 10-15 arii, pănă mai pot să-mi ajut şi io copiii cu nişte bani" şi ne arată imensitatea de casă pe care fata, plecată in Italia, a inceput să o construiască. Soaţa sa tanti Elisabeta, de 78 de ani, nu se dă in lături, mai ales că tot satul ştie că este de neintrecut cănd vine vorba despre ingrijitul plantelor.


Citeşte mai multe despre:   reportaj,   cănd,   tanti,   andive,   pamant,   silvia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor
Galerie Foto Situaţie incredibilă despre cum sunt judecate dosarele în instanţele din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fostului chestor...

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București
DNA a cerut Curții de Apel București arestarea judecătoarei Elena Burlan Pușcaș, magistrat de penal la Tribunalul București, pe care o acuză de luare de mită. Între Elena Burlan și șefa DNA, Laura Kovesi, au...

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani
La 86 de ani, scriitorul şi omul de teatru Dinu Săraru îşi surprinde cititorii cu un roman diferit faţă de ce a scris până acum. "Corrida" este o carte care ne prezintă lupta cu viaţa a unui tânăr toreador....

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Galerie Foto Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice...

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge
Galerie Foto Problemele legate de evoluția indicelui ROBOR, a creșterii inflației, a majorării ratei de schimb leu-euro și alte asemenea amănunte par a fi, zilele acestea, la fel de importante, pentru reprezentanți Băncii...

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj
Galerie Foto Trei kilometri liniari dintr-un drum de interes naţional, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, au fost transmişi, în data de 3 mai, prin hotărâre de Guvern,...

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii
Galerie Foto Cine este cel mai avut primar de municipiu din România, din punctul de vedere al terenurilor şi imobilelor pe care le are în posesie? Dar cel mai bogat, din aceeaşi perspectivă, preşedinte sau fost preşedinte de...

Ţara serviciilor. Și românii din străinătate produc informaţii de interes pentru serviciile secrete

Ţara serviciilor. Și românii din străinătate produc informaţii de interes pentru serviciile secrete
Galerie Foto Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, de luna aceasta, aprobată  listă cu documente și informaţii clasificate, cu care lucrează în mod curent, și de care ministrul de resort, Natalia Elena...

Guvernul Grindeanu, resuscitat la Instanţa Supremă

Guvernul Grindeanu, resuscitat la Instanţa Supremă
Galerie Foto Litigiul dintre Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Guvernul României, pe tema emiterii, la jumătatea anului trecut, a unui HG privind alcătuirea comisiei de inventariere a arhivei fostului...

Ioana Chicet-Macoveiciuc:  Trăiesc cu uimire exclusiv din scris de mai bine de un deceniu

Ioana Chicet-Macoveiciuc:  Trăiesc cu uimire exclusiv din scris de mai bine de un deceniu
Ioana Chicet-Macoveiciuc a fost mereu o voce puternică în mediul online cunoscută drept Prinţesa Urbană, însă în ultimii ani i-a cucerit pe cititori cu cărţile sale dedicate părinţilor, copiilor dar şi cu...

Parâng, stațiunea care îţi rupe inima și schiurile

Parâng, stațiunea care îţi rupe inima și schiurile
În urmă cu 12 ani  s-a decis ca stațiunea Parâng să fie una din promotoarele turismului de iarnă în România. De iarnă și de primăvară, căci locul are un potențial care ar face posibil schiatul în mai...

Firma SRI va instala un sistem de identificare biometrică a accesului pe Aeroportul Otopeni

Firma SRI va instala un sistem de identificare biometrică a accesului pe Aeroportul Otopeni
Galerie Foto După mai bine de un an de la termenul limită impus de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti pentru atribuirea unui contract privind amplasarea unor instalaţii ultramoderne de securitate pe Aeroportul...

Capii DNA, judecaţi pentru înregistrările pe care Kovesi le neagă

Capii DNA, judecaţi pentru înregistrările pe care Kovesi le neagă
Galerie Foto Secţia pentru procurori în materie disciplinară de la CSM va lua, mâine, în discuţie, raportul de sesizare a Inspecţiei Judiciare cu privire la încălcarea de către Laura Codruţa Kovesi și de către adjunctul ...

Alarma maximă dată de o durere de mijloc

Alarma maximă dată de o durere de mijloc
O sângerare  în urină, durerile de şale, inflamaţia rinichiului sunt semne  de invitaţie la medic. Dacă în cancerul de rinichi şi în cel de vezică urinară se  intervine chirurgical devreme se...

Încă o firmă a lui Mircea Băsescu, pe ducă. Datorii de sute de mii de lei la Administrația Portului Constanța

Încă o firmă a lui Mircea Băsescu, pe ducă. Datorii de sute de mii de lei la Administrația Portului Constanța
Galerie Foto Problemele familiei de la “apa mare” a lui Traian Băsescu par să nu se mai termine. După ce fabrica de împachetat pui pentru NATO, deținută de Mircea Băsescu, a intrat în faliment, acum, o a doua companie...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de