x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2851


Mai multe titluri din categorie

Dosarul ALRO trebuie redeschis! Procurorul Iacobescu: Şpaga pentru energie ieftină a fost de 10 milioane de dolari, şi nu de 4 milioane

Dosarul ALRO trebuie redeschis! Procurorul Iacobescu: Şpaga pentru energie ieftină a fost de 10 milioane de dolari, şi nu de 4 milioane
Există un martor care ştie tot, unde s-au dus banii pentru ALRO, iar martorul este dornic să vorbească! Declaraţia-şoc, făcută săptămâna trecută de fostul procuror Eugen Iacobescu, a fost urmată de o alta,...

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (3). “M-a pus să-l mângâi la organele genitale… au urmat alte seri când trebuia să-i fac sex oral, iar într-o seară mi-a scos pantalonii şi m-a pătruns…”

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (3). “M-a pus să-l mângâi la organele genitale… au urmat alte seri când trebuia să-i fac sex oral, iar într-o seară mi-a scos pantalonii şi m-a pătruns…”
O mărturie cutremurătoare primită de la regretatul prof. univ. dr. Ioan Gottlieb, supravieţuitor al lagărelor naziste, pe care o facem publică. Respectăm astfel dorinţa sa, exprimată în timpul vieţii, şi...

Protejatul baronului Cazacu a ruinat Ciocârlia. Primarul PDL Răducanu Dragomir a transformat şcoala în secţie de votare permanentă

Protejatul baronului Cazacu a ruinat Ciocârlia. Primarul PDL Răducanu Dragomir a transformat şcoala în secţie de votare permanentă
Fostul prefect de Ialomiţa, Marinică Cazacu, se află în fruntea organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal. În vara anului 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că l-a trimis în judecată...

Veste, poveste (24). Băieţi cu degetul în gură

Veste, poveste (24). Băieţi cu degetul în gură
Seara am văzut la Antena 3 un reportaj devastator al Eugeniei Kironaki despre copiii abandonaţi în maternitate, nişte pumnişori de carne, ţinuţi la întuneric, cu biberonul sprijinit pe pernă, niciodată...

EXPLOZIV. Banii de la Nana au ajuns în Monaco

EXPLOZIV. Banii de la Nana au ajuns în Monaco
Galerie Foto După ce au lichidat afacerea Nana, italienii de la Berfige SRL sunt de negăsit. Sediul social are lacătul pus, notarii care le ordonau actele sunt acoperiţi de secret. Doar contabila firmei a avut legături, şi...

Să ne bucurăm de libertate, să ne bucurăm de Folk you!

Să ne bucurăm de libertate, să ne bucurăm de Folk you!
Cea de-a X-a ediţie a festivalului are: trofeu, lansări de albume şi o trilogie de... jam sessionDe nouă ani, în sala de festivităţi a cerului şi a mării din Vama Veche, Festivalul Folk You!Florian Pittiş a...

Nana miroase a spălare de bani

Nana miroase a spălare de bani
Galerie Foto Familia Băsescu se încadrează total între persoanele expuse politic aşa cum sunt ele definite de directiva europeană din 2005 privind combaterea spălării banilor şi terorismului. Ele sunt persoanele fizice...

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (2). Drumul spre Auschwitz, ultimile zile alături de bunici. Sosirea în lagăr, Mengele şi gazarea bătrânilor

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (2). Drumul spre Auschwitz, ultimile zile alături de bunici. Sosirea în lagăr, Mengele şi gazarea bătrânilor
Galerie Foto După ce a scăpat de la moarte prin înfometare, îi intrase în reflex un gest. Era, nu era nevoie, el venea zi de zi acasă cu o sacoşă de pâine. Să fie acolo, pentru cui îi va trebui! De fiecare dată când m-am...

Românul suspectat că şi-a ucis familia în Franţa: „Nimeni nu se naşte rău... Rău devii atunci când vezi că dai totul şi alţii îşi bat joc de tine”

Românul suspectat că şi-a ucis familia în Franţa: „Nimeni nu se naşte rău... Rău devii atunci când vezi că dai totul şi alţii îşi bat joc de tine”
Galerie Foto „Nimeni nu se naşte rău... Rău devii atunci când vezi că dai totul şi alţii îşi bat joc de tine”. Acest citat ţinea loc de poză de profil pe contul oficial de facebook al lui Bălan Florin Sebastian,...

Protejatul baronului Cazacu a ruinat Ciocârlia. Primarul PDL Răducanu Dragomir a transformat şcoala în secţie de votare permanentă

Protejatul baronului Cazacu a ruinat Ciocârlia. Primarul PDL Răducanu Dragomir a transformat şcoala în secţie de votare permanentă
Galerie Foto Fostul prefect de Ialomiţa, Marinică Cazacu, se află în fruntea organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal. În vara anului 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că l-a trimis în judecată...

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (1). Familia sa a încercat să se sinucidă în lagărul pentru evrei de la Baia Mare

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (1). Familia sa a încercat să se sinucidă în lagărul pentru evrei de la Baia Mare
Galerie Foto România, anii celui de-al doilea război mondial. “Nevrând să suportăm toate torturile care ne aşteptau, ne-am înţeles cu familia dr. BENEDEK, să ne sinucidem… După ce m-am dezmeticit am aflat că murise...