x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 4339


Mai multe titluri din categorie

Daniela Zeca Buzura: Titlul unei cărţi despre destinul meu?Probabil..."Soare pe zăpadă"...

Daniela Zeca Buzura: Titlul unei cărţi despre destinul meu?Probabil..."Soare pe zăpadă"...
Galerie Foto Orice dans, chiar şi cel al cuvintelor, începe cu o invitaţie. Mi-a acceptat-o! Am pornit pe acorduri de studii chopiniene, în timpul cărora povestea ne-a purtat către anii săi de început. Apoi a năvălit un...

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu:Syriza poate influenţa Balcanii”

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu:Syriza poate influenţa Balcanii”
Comitetul Executiv Naţional al PSD se reuneşte astăzi şi mâine la Sinaia, pe agenda discuţiilor fiind situaţia politică la zi şi priorităţile de guvernare ale Cabinetului Ponta, precum şi pregătirea...

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu: Bani pentru festivaluri, sediu nou pentru Muzeul Literaturii

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu: Bani pentru festivaluri, sediu nou pentru Muzeul Literaturii
 Ionuţ Vulpescu a mai spus că una dintre problemele imediate asupra cărora şi-a îndreptat atenţia la preluarea mandatului a fost majorarea bugetului alocat, astfel încât Ministerul Culturii să sprijine o...

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu: Publicul se mai şi educă

Interviurile Jurnalul. Ionuț Vulpescu: Publicul se mai şi educă
De asemenea, ministrul Culturii a spus că s-ar bucura dacă posturile publice de radio şi televiziune vor schimba ceva în modul în care îşi gândesc programele. “Televiziunea publică are un rol de instruire şi...

Interviurile Jurnalul. Ionuţ Vulpescu: Cultura nu face rating

Interviurile Jurnalul. Ionuţ Vulpescu: Cultura nu face rating
Ministrul vrea alt rol pentru Cultură: Albă ca Zăpada, nu Cenuşăreasa “Cultura costă, dar incultura costă mult mai mult”, a declarat ieri ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, invitat la Interviurile Jurnalul....

Turnul Eiffel a fost “construit” de un român. Inginerul Gheorghe Pănculescu, cunoscut în lume, anonim în România

Turnul Eiffel a fost “construit” de un român. Inginerul Gheorghe Pănculescu, cunoscut în lume, anonim în România
Galerie Foto Într-un studiu despre turnul Eiffel, apărut la Paris, lucrare publicată în anul 1889, Gustave Eiffel face o dezvăluire măgulitoare la adresa unui priceput inginer român. El spune că celebrul simbol al Parisului,...

Victoria Cociaș: Lupt pentru spectacolele mele, lupt pentru publicul meu!

Victoria Cociaș: Lupt pentru spectacolele mele, lupt pentru publicul meu!
Victoria Cociaș este o actriță pe care, dacă o vezi jucând, o ții minte! Rolurile pe care le interpretează sunt dintre cele mai diferite, oferindu-i, de fiecare dată, provocarea de a apărea „altfel” în...

Marius Tucă: Joc

Marius Tucă: Joc
Cu tineM-aș jucaLe nesfârșitX și zen._____________Facebook:  www.facebook.com/mariustuca.ro_____________Citiți și:■ Ană■ Am dat o căutare pe Google■ ApocalipsaAm să te iubesc...

Dincolo de cortina oficială. La prima aniversare ca sărbătoare legală a Micii Uniri a participat în premieră primarul Cernăuţiului

Dincolo de cortina oficială. La prima aniversare ca sărbătoare legală a Micii Uniri a participat în premieră primarul Cernăuţiului
Galerie Foto Ziua Unirii Principatelor. Iaşi, cartierul Alexandru cel Bun. Unii ieşeni, grăbiţi, iau drumul celei mai ieftine pieţe a oraşului. Ei sunt cei care nu participă în Piaţa Unirii, la concertul special de muzică...

Pentru ce a primit Cuza Sabia prieteniei?

Pentru ce a primit Cuza Sabia prieteniei?
Galerie Foto La 24 ianuarie se implinesc 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. Eroul central al acestui eveniment Domnul Alexandru Ioan Cuza. Dar astăzi nu vom mai vorbi despre rolul său istoric cunoscut. Vă aducem în...

START în "TROFEUL MICROSOFT" pentru BĂSESCU

START în "TROFEUL MICROSOFT" pentru BĂSESCU
Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicațiilor în Guvernul Boc a dezvăluit din arest participarea lui la finanțarea frauduloasă a campaniei electorale prezidențiale din 2009 pentru alegerea lui Băsescu...