x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 9185


Mai multe titluri din categorie

Cum au umflat evaluatorii despăgubirile de la ANRP cu 300 de milioane de lei într-un an

Cum au umflat evaluatorii despăgubirile de la ANRP cu 300 de milioane de lei într-un an
Galerie Foto Despăgubirile acordate de Autoritatea Naționaă pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), din perioada guvernării PDL, fac, în prezent, obiectul mai multor dosare instrumentate de DNA. Unele dintre aceste...

​​​​​​​Mugur Isărescu: Am risipit aproape doi ani în dezbateri confuze, să ajungem în final tot la Codul Civil

​​​​​​​Mugur Isărescu: Am risipit aproape doi ani în dezbateri confuze, să ajungem în final tot la Codul Civil
Mugur Isărescu este cel mai longeviv șef de instituție cu caracter național. Unii s-au plictisit de stabilitatea din fruntea BNR, alții sunt enervați de ,, rezistența” la erodare  a guvernatorului. Nu...

Anda Adam ne-a mărturisit cum se simte în postura de mamă: “E un sentiment unic, practic am început o viaţă nouă”

Anda Adam ne-a mărturisit cum se simte în postura de mamă: “E un sentiment unic, practic am început o viaţă nouă”
Galerie Foto Cântăreaţa Anda Adam este, fără îndoială, una dintre atracţiile celui de-al 11-lea sezon al show-ului “Te cunosc de undeva!”, care debutează mâine la Antena 1. Artista ne-a povestit c...

Un inculpat din afacerea retrocedărilor din Constanța, contracte cu statul de peste 140 milioane de lei

Un inculpat din afacerea retrocedărilor din Constanța, contracte cu statul de peste 140 milioane de lei
Compania condusă de unul dintre protagoniștii din dosarul privind retrocedarea, în perioada 2002-2005, a unor terenuri intravilane din Constanța, cu un prejudiciu calculat la peste 114 milioane de euro, asigură...

CCR: Alte cinci articole din Codul de Procedură Penală încalcă drepturile omului și Constituția

CCR: Alte cinci articole din Codul de Procedură Penală încalcă drepturile omului și Constituția
Galerie Foto Seria constatării neconstituționalității unor prevederi ale legilor penale în vigoare continuă. În data de 17 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, faptul că nu mai...

Zeci de dosare ale DNA trimise în judecată riscă să fie anulate. Lista „penalilor” care pot profita de vidul legislativ

Zeci de dosare ale DNA trimise în judecată riscă să fie anulate. Lista „penalilor” care pot profita de vidul legislativ
Galerie Foto Inoperabilitatea prevederilor articolului 297, alineat 1 Cod Penal, care prevedea și pedepsea abuzul în serviciu, ca urmare a faptului că textul nu a fost pus în concordanță cu prevederile Constituției....

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate
În multe domenii, românii s-au dovedit de-a lungul timpului unii dintre cei mai ingenioși oameni de pe planetă. Așa se face că și în cel al scrisului, al tiparului, suntem printre pionierii...

Noul val al exodului românesc lovește la temelia economiei

Noul val al exodului românesc lovește la temelia economiei
Galerie Foto Procentual România e națiunea cu cea mai mare creștere a diasporei din întreaga lume, fiind întrecută doar de Siria, care e în război. Comparația e cu atât mai șocantă cu cât...

UPDATE - Muzeul de Geologie adăposteşte radiaţii mai puternice decât centrala de la Cernobîl

UPDATE - Muzeul de Geologie adăposteşte radiaţii mai puternice decât centrala de la Cernobîl
Jurnalistul GSP Cătălin Tolontan își cere scuze publice pentru erorile din articolul legat de radiațiile de la Muzeul de Geologie din centrul Bucureștiului. În același timp, Tolontan susține...

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: Inimile prea rapide sau prea lente scad irigarea cu sânge

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: Inimile prea rapide sau prea lente scad irigarea cu sânge
Galerie Foto Sunt cardiaci care se vaită de un galop al inimii, apărut pe neşteptate, şi starea lor de rău îi alarmează. Aritmiile sunt explicate de medic primar doctor Gabriel Tatu Chiţoiu, preşedinte al Societăţii...

Cum vor arăta mall-urile viitorului

Cum vor arăta mall-urile viitorului
Capitala are în prezent 15 centre comerciale, 11 parcuri de retail şi şase galerii comerciale care găzduiesc aproximativ 2.700 de magazine. Vorbim de 650 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne la 1...

Băsescu, ales președinte al creditorilor lui Băsescu

Băsescu, ales președinte al creditorilor lui Băsescu
Galerie Foto Procesul privind insolvența fabricii de pui din Portul Constanța, controlată de familia lui Mircea Băsescu, a intrat într-o nouă etapă. Teoretic, la cererea lichidatorului judiciar al SC Fattoria Terrantica...

Chef Cătălin Scărlătescu, juratul emisiunii "Chefi la cuţite": "Românul gătește bine, dar mânâncă prea mult"

Chef Cătălin Scărlătescu, juratul emisiunii "Chefi la cuţite": "Românul gătește bine, dar mânâncă prea mult"
Galerie Foto Cei mai simpatici chefi din ţară şi aventurile lor culinare revin de săptămâna viitoare pe micul ecran. Al treilea sezon al show-ului "Chefi la cuţite", cel mai de succes show al Antenei 1,...

Găina cu pui de aur” de la Primăria lui Boc: locurile de joacă și aparatele de fitness în aer liber

Găina cu pui de aur” de la Primăria lui Boc: locurile de joacă și aparatele de fitness în aer liber
Galerie Foto Zeci de milioane de euro au fost cheltuite, în ultimii şapte ani, de către Primăria Cluj-Napoca, la conducerea căreia se află în prezent fostul premier democrat-liberal Emil Boc, pe locuri de joacă pent...

“Prințul” vrea tot domeniul Complex Castel Lăpușna

“Prințul” vrea tot domeniul Complex Castel Lăpușna
Afacerile imobiliare ale lui Paul Philippe al României, în ceea ce privește proprietățile Casei Regale, transmise, după al doilea război mondial, în proprietatea statului, continuă și azi...