x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3245


Mai multe titluri din categorie

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu
Ancheta procurorilor anticorupţie în dosarul licenţelor IT furnizate de Microsoft scoate  la iveală noi detalii inedite. Fostul soţ al Elenei Udrea, afaceristul Dorin Cocoş, a luat o şpagă de “8-9 milioane...

Veste, poveste (32). Un act de eroism

Veste, poveste (32). Un act de eroism
Maistrul Codon a deschis iar caietul, a mai trecut o dată cifrele printre buze, parcă ar fi mâncat seminţe, şi la sfârşit a tras o linie. Apoi ne-a cuprins pe toţi într-o privire satisfăcută, de om sătul, şi...

Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene

Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene
Galerie Foto La 27 septembrie s-au împlinit 42 de ani de când Maria Lătăreţu, privighetoarea muzicii gorjeneşti, a cântat pentru ultima oară pe scenă. La 27 septembrie, 1972, glasul dulce ca susurul izvorului s-a stins pe...

“Iohannis, bun ca bunica lui Bulă în geam”. Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL

“Iohannis, bun ca bunica lui Bulă în geam”. Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL
Fostul ministru liberal Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL. El a comentat pentru Jurnalul Naţional ruperea USL, părăsirea alianţei de către PNL, aderarea partidului la PPE dar,...

Un preot român cu studii la MIT propune schimbarea teoriei lui Einstein. Sărut dreapta, domn’ profesor!

Un preot român cu studii la MIT propune schimbarea teoriei lui Einstein. Sărut dreapta, domn’ profesor!
Galerie Foto Calea spre rai, drumul spre bani (grant ştiinţific) şi formarea găurilor negre“Teoria relativităţii a lui Einstein este incompletă şi trebuie schimbată cu o descriere microscopică în genul aceleia pe care...

„Un serviciu public face performanță!”

„Un serviciu public face performanță!”
Galerie Foto Interviu cu dl Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de Radio _Jurnalul Național: Dle președinte-director general Ovidiu Miculescu, o regulă în radio și televiziune spune că...

Doctorul Ovidiu Butuc, despre managementul de performanţă şi despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi: ,,Nu putem să tratăm sistemul medical românesc ca şi cum ar fi ultima spiţă de la roată”

Doctorul Ovidiu Butuc, despre managementul de performanţă şi despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi: ,,Nu putem să tratăm sistemul medical românesc ca şi cum ar fi ultima spiţă de la roată”
Este de puţin timp la conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, însă şi-a propus să facă din unitatea medicală pe care o conduce prima din ţară. Managerul Ovidiu Butuc susţine că în medicina românească...

Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu

Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu
Vă cer iertare! Am ţinut în sufletul meu, timp de aproape 20 de ani, scurta mea relaţie cu Serviciul Român de Informaţii. Simt că nu mai pot duce această greutate, simt că mă usuc pe dinăuntru, că mor. Am...

Gunoaiele româneşti, scăpate de sub control

Gunoaiele româneşti, scăpate de sub control
România se află pe lista neagră a Comisiei Europene la capitolul deşeuri. Haosul instaurat în instituţiile responsabile cu protecţia mediului a început în noiembrie 2009, când a fost cumpărat programul...

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)
Galerie Foto E toamnă, strugurii copţi se prăvălesc în ţărână. În vii se culeg boabele aurite, ori deja au fost culese. Se face mustul, apare “tulburelul”, de la Cotnari până la Huşi. Cum petreceau oamenii într-o...

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”
Dacă li s-ar fi spus în martie lui Andre Lakos şi Oliver Setzinger, două dintre vedetele echipei de hochei pe gheaţă a Austriei la Olimpiada de Iarnă de la Soci, că în septembrie vor juca meciuri oficiale în...

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani
Carmen a venit din Italia miercuri după-amiază. De la aeroport, a fost dusă cu maşina poliţiei la o şedinţă de consiliere psihologică. Conform regulamentului. Trebuia verificat dacă fata crescută în orfelinat...

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor
Profesorul de matematică Gheorghe Cernat (58 de ani) a fost ucis în seara zilei de 25 iunie 2007. Criminalul a intrat peste el în casă, l-a lovit în cap cu un scaun şi l-a înjunghiat apoi, de patru ori, în zona...

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni
Galerie Foto În iulie 2014, CFR a anunţat că scoate la licitaţie, pentru o închirere pe o perioadă de patru ani, prima cale ferată montană din România, cea dintre Oraviţa şi Anina. Conform anunţului CFR, criteriul de...

Marius Tucă: Trezeşte-mă!

Marius Tucă: Trezeşte-mă!
 Trezeşte-mă când n-a-nceput S-o luăm de la capăt de la început Înainte să te transformi în poezie În Domnişoara Erezie. Trezeşte-mă de la-nceput Când încă somnul este nevăzut Înainte...