x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 5637


Mai multe titluri din categorie

Seceta a pârjolit două strategii de irigații

Seceta a pârjolit două strategii de irigații
În ultimii 15 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la aproximativ două mili¬arde de euro. De fiecare dată, Guvernul a băgat mâna în bugetul de stat şi i-a despăgubit pe fermieri fără să...

Cum se făceau afacerile la Compania Naţională de Investiţii

Cum se făceau afacerile la Compania Naţională de Investiţii
Risipa făcută din banii publici de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe vremea când această instituţie a fost condusă de Vasile Blaga şi, ulterior, de către Elena Udrea, nu este cercetată...

Trei alpinisti romani au marcat, la 6194 de metri, pe varful unui munte, un important eveniment

Trei alpinisti romani au marcat, la 6194 de metri, pe varful unui munte, un important eveniment
135 de ani de relatii bilaterale Romania-SUA, eveniment punctat de trei alpinisti romani pe varful unui munte american. Tiberiu Pintilie, Dan Caba si Cristian Tagarlas au fost protagonistii unui ispravi inedite. Ei au...

Matematician român la Princeton: “Rezultatul muncii este medalia ta propriu-zisă!”

Matematician român la Princeton: “Rezultatul muncii este medalia ta propriu-zisă!”
A participat de curând, la Iaşi, la lucrările celui de-al optulea Congres al Matematicienilor Români. Invitat de organizatori, a venit de pe peste mări şi ţări, tocmai din SUA, de la Universitatea Princeton,...

Maia Morgenstern: Visez la ce mi-ar plăcea să devin în continuare

Maia Morgenstern: Visez la ce mi-ar plăcea să devin în continuare
Vocea trădează o persoană fragilă. Vorbele arată un om hotărât. Gândurile dezvăluie un om puternic. Pe scurt: Maia Morgenstern. E Luceafărul de dimineaţă - (Morgenstern) fragil? Doar pare pentru că aşa-l...

Medicamente potenţial letale, prescrise de escroci care se dau doctori

Medicamente potenţial letale, prescrise de escroci care se dau doctori
De un astfel de vindecător am auzit vorbindu-se chiar prin spitalele de stat din Bucureşti, aşa că m-am decis să-i fac o vizită. Cabinetul este o vilă de lângă Bulevardul Ştefan cel Mare, cu un abţibild cu o...

Încă o fabrică etalon va ajunge la fier vechi

Încă o fabrică etalon va ajunge la fier vechi
Galerie Foto Adunarea creditorilor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) de la Drobeta Turnu-Severin a aprobat luni seară planul de disponibilizări întocmit de administratorul special. Din cei aproximativ 2.400 de...

Trei ani de la cel mai contestat referendum. Şi niciun răspuns

Trei ani de la cel mai contestat referendum. Şi niciun răspuns
Se împlinesc trei ani de la momentul în care a fost exercitat cel mai clar vot la un referendum organizat vreodată în România. Important atât ca miză politică, dar şi ca număr de voturi acordate împotriva unui...

Cum a murit ferma mincinoasă a lui Ceaușescu

Cum a murit ferma mincinoasă a lui Ceaușescu
Galerie Foto Pe brațul Chilia, imediat ce uscatul țării urmează să se sfârșească în mare, e un câmp nesfârșit, prăfuit și pustiu. Undeva, în mijlocul lui, răsar, deodată, construcții albe și portocalii, zăcând...

Tunurile imobiliare ale magnatului Popoviciu

Tunurile imobiliare ale magnatului Popoviciu
Apartamente de opt milioane de euro în New York, un imperiu financiar construit pe o rețea de offshore-uri și țepe celebre precum afacerea cu Universitatea de Agronomie. Sunt doar câteva dintre datele cunoscute...

Exclusiv. Prof. Lina Codreanu: “Cand cuiva ii place sa faureasca ceva, nu se pune problema vreunui disconfort”

Exclusiv. Prof. Lina Codreanu: “Cand cuiva ii place sa faureasca ceva, nu se pune problema vreunui disconfort”
Galerie Foto Profesorul si scriitorul Lina Codreanu a primit recent premiul “Fanus Neagu” la cea de-a opta editie a Festivalului-Concurs International de Creatie Literara “Titel Constantinescu”, desfasurat la Ramnicu Sarat....

„Săbii, tată, săbii!”. Arsenalele din târgurile Bucureştiului

„Săbii, tată, săbii!”. Arsenalele din târgurile Bucureştiului
Cine spune că România nu e ţara tuturor posibilităţilor, ori nu trăieşte în ea, ori nu a vizitat nicio-dată târgurile auto din Capitală. Acolo nu găseşti doar maşini, ci şi adevărate arsenale: săbii,...

Judecătorul Nicolae Tănase: „Violatorii ăştia vor ajunge după gratii, unde le este locul!”

Judecătorul Nicolae Tănase: „Violatorii ăştia vor ajunge după gratii, unde le este locul!”
Cazul celor şapte tineri vasluieni care au violat o adolescentă îi trezeşte amintiri dureroase judecătorului Nicolae Tănase, care se miră că magistraţii care se ocupă de dosar „au dat bir cu fugiţii”. Ce...