x close

Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.

0
Autor: Viorel Ilişoi 19 Iun 2011 - 21:00
Moş Cureluşă, curelarul, răscumpără păcatele oamenilor faţă de cai.
Vezi galeria foto


Mos Samoila Curelusa este curelar. La 78 de ani e un mester fara pereche. Harnasamentul iesit din mainile lui poate sa insemne chiar mai mult decat calul. Ii da o frumusete noua si ii reda nobletea si demnitatea pier­du­te sub bici si-n corvoada. Dar si da­ca nu ai cal, el se va intrupa cumva in interiorul harnasamentului, chiar din neant, pentru ca mos Samoila nu taie pur si simplu curele si le coase una de alta, ci construieste cai pe dinafara.


Familia Curelusa, din Dum­bra­veni, Suceava, este o dinastie de mes­teri curelari. Tatal lui Samoila, Andrei Cu­relusa, a fost curelar. Fiul repara as­tazi hamuri facute candva de tata. Bu­nicul, Vasile Curelusa, a fost curelar. Nepotului Samoila i s-a intamplat sa repare un harnasament facut cine stie cand de bunicul lui. "Noi aveam si tabacaria noastra, ne pregateam sin­guri pieile. Pielea de vartej tine 120 de ani", spune ba­tra­nul. Vartejul e un cilindru meta­lic. Se puneau in el pieile de vita, se um­plea cu ulei mine­ral si cu seu de oaie, apoi era invartit cu un cal fara oprire timp de 12 ore. Pie­lea se facea moale la pipait si nu se ru­pea. Mos Samoila are si acum var­tejul, il tine de amintire intr-un so­pron. Gaseste in comert piele mult mai ieftina, chiar daca nu atat de re­zistenta.

Strabunicul lui, Ion Curelusa, a fost curelar.
Amintirile lui mos Samoila se opresc la strabunicul Ion, dar el stie ca si inaintea lui barbatii din neamul Cu­relusa tot curelari au fost, faceau har­nasamente pentru caii de plug, pentru caii de parada si de razboi, pentru caii de sareta, de promenada sau de curse. Cateva generatii de cu­relari isi aduna priceperea si talentul in mos Samoila. Parca isi scul­p­tea­za harnasamentele in piele. Le im­podobeste cu broderii fine, cu fleon­cu­ri si pampoane saltarete, toate nu­mai si numai din piele, le pune bumbi luminosi de alama si le incheie cu catarame argintii din fier lustruit in seu, cum se facea acum 1.000 de ani.

Cand comunistii au dus caii la abatoare sau i-au dat la porci sa-i manance de vii, pe baza ca marele frate sovietic ne va da tractoare, Sa­moila Curelusa avea vreo 20 de ani. Lucra impreuna cu tatal lui in atelierul de curelarie al familiei. Si deodata nu a mai avut pentru cine sa faca ha­muri, capestre, haturi, trupare. Nu mai erau cai. Un timp s-a ingrijit de uri­asele curele de transmisie, din pie­le, de la batoze. Cand si acesti dino­zauri au disparut din tarlalele de grau, Samoila si-a urcat sculele de curelar in pod. Credea ca pentru totdeauna. S-a facut sudor la Statia de Masini si Tractoare. 30 de ani, pana a iesit la pensie, chiar in ziua Revolutiei, nu a mai facut nici macar o curea pentru copii. Oamenii din sat nici nu mai stiau, de mult, de ce il cheama Curelusa, dar el nu uitase nimic din ce in­va­­tase de la tatal lui si primul har­na­sa­ment cusut dupa zeci de ani i-a iesit de parca tot timpul numai as­ta facuse, sporindu-si indemanarea si priceperea. Si de la Revolutie tot coa­se la harnasamente. Dar prima lui grija a fost sa dea mai departe mes­te­sugul de la care fami­lia lui isi tragea nu­mele. Avea sapte baieti si cinci fete. I-a invatat curelaria pe ultimii doi ba­­ieti. Ceilalti aveau deja meseriile lor si lucrau care-ncotro. "Din doi ba­­ieti care au invatat cu mine sa coase la hamuri, unul mi-a murit in Italia. S-a dus sa se scalde intr-un iaz si s-a ine­­cat", spune batranul cu voce su­gru­­mata, iar ochii i se umezesc si par­ca se dilata si se strivesc de lentilele groa­se de un deget.

Ceilalti copii ii traiesc si are de la ei 36 de nepoti si 20 de stranepoti. Al doilea baiat pe care l-a invatat curelaria, Leon, munceste acum in Grecia, dar se va intoarce in curand sa ia, la propriu, haturile din mana tatalui sau.

Acum, daca infigi compasul in Dumbraveni si tragi un cerc de 50 de kilometri, nu gasesti inauntru alt curelar. Urmatorul e tocmai in Ra­-da­uti. Asa se face ca mos Samoila are comenzi pe un an inainte. Nu poate face mai mult de un harnasament pe luna. Il suna clienti din toata tara. El ii spune fiecaruia: "Iti fac, dar trebuie sa astepti atatea luni pana iti vine randul". Si omul asteapta, fiindca tine mortis sa aiba un harnasament facut de Samoila Curelusa.

Atunci mesterul ia bucata de piele, deseneaza pe ea forma curelei cu zgarieciul si taie in lung cu cutitul. Un cutit facut din masea de coasa, pe care il bate cu ciocanul ca sa-l ascuta, il face brici. Cand are toate curelele pregatite, isi face cosoaia, adica o sforicica din piele, cu care coase hamurile. O taie cu mana, la ochi, fix de trei milimetri pe toata lungimea. "Secretul e unghia de la de­getul mare, dezvaluie batranul, cli­pind vesel pe dupa borcanele de pe nas. Unghia e o scula. Urmaresti marginea cu unghia, reglezi latimea tot din unghie si tai drept." E o unghie nea­gra si groasa ca un corn care ii creste din deget.

Prinde curelele intr-o menghina de lemn si incepe sa coase. Inteapa cu sula prin pielea groasa uneori de doi-trei centimetri, trece cosoaia prin gaura si o struneste. Iese o cusatura fru­moasa (in inima, in cruce, in­ca­le­cata sau pe dunga), perfecta, n-ai zice ca e facuta de mana. Azi un pic, mai­ne un pic, dupa o luna toate piesele sunt gata: pieptarul, juguletul, sadelca, truparul, opritoarea, chinga, cheutorile, laturasii. Le face flori pe mar­gini cu o daltita, le im­po­dobeste cu tinte din alama si la urma le in­che­ie cu catarame zdravene, sa tina si la tras busteni in padure. Mos Samoila mai stie cateva meserii. E si sudor, mecanic, electrician, strungar. Isi face singur, in atelierul din curte, toate sculele de care are nevoie la curelarie, tintele, cataramele. Dupa o luna de munca, mai ales noaptea, harnasamentul e gata de pus pe cal.

Il vinde cu 2.000-3.000 de lei, de­pinde de marime. Scade cat a dat pe ma­terial si ramane, curat, cu 600 de lei. "Nu, nu e o afacere. Fac ha­muri pentru ca nu pot sta locului daca nu le fac, n-am liniste. E obligatia nu­me­­lui de Curelusa", spune mos Sa­mo­­ila. Batranul se plange ca astazi caii au ajuns de batjocura. Sunt pusi la munca in hamuri insailate din fur­tu­­­nuri de pompierie, cu haturi de car­pa, cu capestre din funie. Sunt har­ta­niti cu satarul in macelarii, schiloditi de masini, batuti cu lat­u­rasul in fata bir­­tului, abandonati la batranete ca nis­­­te lucruri netrebuincioase. El se chi­­­o­raste noapte de noapte la un bec si-si rupe degetele pe hamuri ca sa fa­ca, pe trei parale, niste lucruri cu care oamenii se falesc. E felul lui de a rascumpara pacatul oamenilor fata de cai.


Citeşte mai multe despre:   meserii,   curelar

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3390


Mai multe titluri din categorie

Prinţii lui Băsescu, regii revendicărilor

Prinţii lui Băsescu, regii revendicărilor
Cumătrul preşedintelui Traian Băsescu, prinţul Paul de România se luptă cu orice mijloace să pună mâna pe încă un teren de 40.000 hectare de pădure din Suceava. Comisia judeţeană de fond funciar i-a...

Brâncovenii Neamţului. Cei 15 membri ai familiei Popa din Roznov

Brâncovenii Neamţului. Cei 15 membri ai familiei Popa din Roznov
Galerie Foto Cel mic, Andrei are trei ani. Se pregăteşte pentru grădiniţă. Matei, la şase ani, deja se găteşte de şcoală. Emilian (8 ani), Paula (11 ani), Iuliana (14 ani) şi Mihaela (17 ani) sunt elevi în clasele a II-a,...

Marius Tucă: Ele sunt tot acolo

Marius Tucă: Ele sunt tot acolo
 Ele sunt tot acolo, Într-o livadă de meri înfloriţi Fiecare cu zâmbetul ei, Zâmbetul copilăriei şi al florii de măr, Contururile lor de puf Te fac să-ţi ţii respiraţia De teamă să nu le destrami,...

Până ce Sfânta îi va despărţi. Povestea rândului de la moaştele Cuvioasei Parascheva

Până ce Sfânta îi va despărţi. Povestea rândului de la moaştele Cuvioasei Parascheva
Galerie Foto Rândul se mişcă încet. Uneori prea încet. Şi noaptea e frig. Şi copiii plâng, şi câteva bătrânele leşină epuizate. Handicapaţi, oameni fără speranţe, bolnavi, norocoşi, cu toţii vin să sărute...

Sărbătoarea Sfintei Parascheva 2014, sub semnul binecuvântării Sfântului Constantin Brâncoveanu:

Sărbătoarea Sfintei Parascheva 2014, sub semnul binecuvântării Sfântului Constantin Brâncoveanu:
Galerie Foto “Voi (pelerinii - n. red.) sunteţi purtătorii duhului civilizaţiei creştine” - ÎPS TeofanPrim-ministrul României a pontat cu noroc încă o sărbătoare frumoasă la Iaşi, de Sfânta Cuvioasă Parascheva....

Cazul Adinei Motaş. "Nu-i milă, ci crimă să ierţi pe ucigaşi"

Cazul Adinei Motaş. "Nu-i milă, ci crimă să ierţi pe ucigaşi"
Galerie Foto “Mercy but murders, pardoning those that kill”. A scris-o William Shakespeare, în “Romeo şi Julieta”. Este şi crezul unui bătrân procuror criminalist, Nicolae Păuna, primul care a trimis în instanţă,...

De Sfânta Parascheva, negustorii dorm în corturi sau maşini şi se spală la lighean pe malul Bahluiului

De Sfânta Parascheva, negustorii dorm în corturi sau maşini şi se spală la lighean pe malul Bahluiului
Galerie Foto 10-15 octombrie 2014, Sărbătorile Iaşului. Pelerinii sosiţi cu miile din toate colţurile ţării stau şi câte o noapte întreagă la rând. Comercianţii încearcă să se descurce la faţa locului. Îşi întind...

Farsă marca Brunea Fox, prinţul reportajului: parlamentarii au purces la acordarea unei pensii…familiei eroului necunoscut!

Farsă marca Brunea Fox, prinţul reportajului: parlamentarii au purces la acordarea unei pensii…familiei eroului necunoscut!
Galerie Foto Politicienii şi presa, acum 100 de ani! Nu s-au schimbat foarte mult, cel puţin oamenii din parlament. “Şi-atunci senatorii erau cam bătrâni şi proşti, săracii de ei”. Şi asta o spune F. Brunea Fox,...

Dor de Gabi Dobre

 Dor de Gabi Dobre
Galerie Foto „Nu ştiu care este planul Lui cu mine, dar indiferent care va fi, îmi doresc să nu mă părăsească şi să îmi dea viaţă veşnică lângă El... Este clar pentru mine că, între a fi sănătos, dar fără...

Veste, poveste (33). Un monstru sacru în asfinţit

Veste, poveste (33). Un monstru sacru în asfinţit
Nu-i venea a crede: în faţa ei, pe plajă, stătea chiar el, marele actor. Întins pe şezlong, cu faţa acoperită de o carte. Nu-i vedea chipul, dar nu putea fi decât el. Părul castaniu întors de la ceafă...

A fost audiat Dorin Cocoş în dosarul Microsoft?

A fost audiat Dorin Cocoş în dosarul Microsoft?
 Cuplul format din Dorin Cocoş şi Elena Udrea au mari probleme cu justiţia în plină campanie electorală. Din declaraţiile martorilor date în dosarul Microsoft, instrumentat de Direcţia Naţională...

Marius Tucă: Domnişoara Fără Nume

Marius Tucă: Domnişoara Fără Nume
 Cine te-a trimis la mine?A cui eşti?Ce e cu aerul ăsta impenetrabil?Ai carne, amintiri, oase?De unde nepăsarea asta?Şi neobrăzarea asta rotundă?Răspunde, în numele meu,Al aroganţei ce te străbate,A...

Imunitatea lui Băsescu, marea minciună naţională

Imunitatea lui Băsescu, marea minciună naţională
Morar şi  Kovesi i-au oferit şefului statului protecţie absolută, blocându-i dosarele penale Trei decizii şi un aviz emise de Curtea Constituţională a României (CCR) după 2005 au statuat că imunitatea...

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu
Ancheta procurorilor anticorupţie în dosarul licenţelor IT furnizate de Microsoft scoate  la iveală noi detalii inedite. Fostul soţ al Elenei Udrea, afaceristul Dorin Cocoş, a luat o şpagă de “8-9 milioane...

Marius Tucă: Ce mai faci prin septembrie?

 Ce mai faci prin septembrie? Adulmeci zborul berzelor Care ne-au lăsat cuiburile În custodie şi în poezie? Ce mai faci prin septembrie? Te scunzi prin roua dimineţilor? Prin ceaţa subţire a eului? Respiri...