Omul care a facut banii Romaniei

Zilnic ne trec prin mana bancnote, dar putini sunt cei care cunosc povestea fabricarii lor. Nicolae Saftoiu, cel ce a desenat toate biletele de banca ce au circulat dupa 1989, povesteste "cum se fac banii".

In Lunca Gartii ajungi pe un drum de tara, plin de hartoape, ce serpuieste de-a lungul Muntelui Papusa, masiv inconjurat de apele Dambovitei. La 20 km de Campulung, intr-o casa taraneasca, cu arhitectura tipic musceleana, locuieste de cinci ani, impreuna cu sotia sa Cristina, sase pisici si trei caini, Nicolae Saftoiu. E omul care, din 1990 incoace, a conceput toate bancnotele Romaniei. Ma invita intr-un atelier inalt de doi metri si lat de patru, plin de panze si icoane pictate in ulei. Intr-un colt, o masuta, marginita de doua ferestre cu rame verzi, in ton cu florile ce stau in calea luminii. Aici a realizat grafica bancnotelor. Zeci de creioane colorate, pensule si o veioza agatata cu o sfoara de tavan. Muzica clasica si miros de placinta si mere coapte pe vatra. Pe pereti, vase de ceramica si stergare tesute de mana, dupa cum sunt si carpetele ce acopera podeaua. Intr-un colt, mai multe linguri de pescuit si voblere. Cand vorbeste, sprancenele stufoase ii cad peste rama ochelarilor de vedere, pe care a dat 1.600.000 de lei. Este de o modestie uluitoare.

Inceputul meseriei

Pentru ca a refuzat sa picteze portretele sotilor Ceausescu, inainte de Revolutie "a facut foamea", croind fuste si rochii pentru Fondul Plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice in 1958. Dupa ‘89, povesteste Saftoiu, un prieten l-a prezentat guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. "A fost o provocare. Mi-a fost frica la inceput. E o munca foarte serioasa." Inainte de a desena prima bancnota s-a gasit o unitate pentru toata suita ce avea sa apara pe parcursul anilor. Astfel, s-a hotarat ca pe fata sa existe un portret si o floare, iar pe spate un simbol, un element de arta populara, care sa aiba legatura cu personajul respectiv. In privinta dimensiunilor, s-a mers pe ideea de progresie 3 cu 5 cm.

Mihai sau Mihail Eminescu?

Bancnota de 1.000 de lei a inchipuit-o pe scara avionului, in drum spre Londra, unde se ducea sa o transpuna pe calculator: atunci, in Romania nu exista tehnica necesara. La prima intrevedere cu guvernatorul Isarescu a refuzat sa fie semnat pe spatele bancnotei, considerand ca nu el este autorul, ci toti cei 100 de specialisti care au lucrat la realizarea ei. Aceasta bancnota a fost singura neaprobata de Guvern, asa cum a fost ea conceputa initial. Discutiile au plecat de la numele poetului. "Voiau Mihai in loc de Mihail, ca cica ar fi nume iudaic, cum zicea Elena Ceausescu. Cei de la Academie au zis ca e bine in ambele feluri. Mi-am iesit din tatani si am zis: "Bine ca nu vreti Eminovici!"." Bancnota de 2.000 de lei, prima din Europa, tiparita pe plastic, a fost imprimata in Australia. Pentru ca a fost nevoit sa zboare 29 de ore cu avionul, Saftoiu s-a lasat atunci de fumat.

Ateneul in loc de Sfinx

Artistul desenase mai multe variante pentru spatele bancnotei de 50.000: un urs, un fluturas de stanca, un cerb, Babele, Voronetul. S-a ales Sfinxul, insa atunci cand a aparut pe piata, bancnota avea pe spate, ca si in prezent, Ateneul. "Cineva din banca a schimbat-o, pur si simplu. Au banalizat-o", spune Saftoiu, adaugand ca a refuzat sa semneze mai apoi pentru aceasta modificare. "Asta a fost motivul pentru care nu am mai facut eu bancnota de 1.000.000, desi conceptia grafica imi apartine, bancnota face parte dintr-o suita doar de mine creata". "Artistul tine minte ca pentru o bancnota a propus portretul lui Titulescu, dar a fost refuzat pe motiv ca ministrul de Externe "ar fi fost homosexual".

Inversunare de 1.000.000

Atunci cand vorbeste despre bancnota de 1.000.000 de lei, revolta graficianului se ridica la valoarea acesteia. Initial, tot el a proiectat acest bilet de banca. "Mi-au cerut sa reluam Eminescu, din motive de economie, ca portretul este deja facut", spune Saftoiu. Intre timp insa s-a renuntat la serviciile lui, bancnota fiind realizata "dupa ideea actualului director, dupa gustul si educatia lui", in strainatate, "de un grafician care nici nu stie unde e Romania". "Bancnota de 1.000.0000 e de prostgust. Ornamentul de pe spate nu are legatura cu scriitorul Caragiale. Eu as fi pus ca floare o gardenie, ca pe vremea aia asa se purta", spune Saftoiu. Rade ironic cand isi aduce aminte ca primul stoc de bilete de banca la aceasta valoare au iesit cu dimensiunile gresite si nu intrau in bancomate. "Le-au schimbat, dar acel prim stoc a costat sute de mii de dolari", spune artistul si-si pune mainile in cap.

Leul greu

Graficianului i s-au comandat si desene pentru leul greu. Dar, ca si in cazul bancnotei de 1.000.000 de lei, nu a fost niciodata platit pentru machetele respective. "Vasilescu (n.r. - purtatorul de cuvant al BNR) a zis sa-i dau in judecata. Nici prin cap nu-mi trece. Am lucrat cu o echipa exceptionala", spune artistul si ochii i se deschid larg, pentru a ma convinge de sinceritatea lui. Saftoiu nu a fost angajat al BNR, ci colaborator. Cei mai multi bani i-a primit pentru bancnota de 500.000 de lei: 6.000 de dolari, pentru o munca de doi ani. Cel care a facut banii tarii traieste acum dintr-o pensie de 2.000.000 de lei.

Fabricarea banilor, "mestesug, travaliu si ocna

"De la a face un desen si pana la a iesi pe piata e cale lunga", spune Saftoiu. Realizarea unei bancnote incepe insa de la grafician. El propune personajul, dupa ce se documenteaza la Biblioteca Academiei. "M-am chinuit la Blaga - are o fata teribila. Il faceam in creion, la lupa, este foarte migalos. Desenam mai multe variante. Apoi discutam ce punem pe spate: o poarta romaneasca, o furca, o biserica. Ma consultam mereu cu oamenii", povesteste graficianul. Dupa ce macheta este aprobata de conducerea bancii, ea este transpusa in calculator de un designer, care reface si compozitia - liniarizarea. "Dupa acest proiect se fac filmele, apoi placile pentru imprimare, se comanda portretul, care este si el gravat, liniarizat. Se comanda cernelurile si hartia speciala", explica Saftoiu, precizand ca nici el nu poate spune cu exactitate toti pasii pana la realizarea bancnotei finale: sunt peste 100 de oameni care muncesc la fabricarea acesteia. Apoi se adauga elementele de siguranta, altele decat cele stiute de toata lumea, invizibile, cunoscute doar de patru-cinci oameni. "La tipografie nu ai voie sa gresesti nici un micron, ca-ti iese o bulibaseala. Se folosesc metri cubi de hartie". "Cineva de la serviciul siguranta, sa stie toate detaliile, ar putea scrie o carte. E mestesug, e travaliu, e ocna".

Nicolae Saftoiu, artist si agricultor

In prezent, Saftoiu nu mai deseneaza bani, ci picteaza peisajele din jurul casei sau pur si simplu imagini dupa care altii fac povesti. Are 69 de ani si, impreuna cu sotia, se numesc acum agricultori. Au o gradina de flori si zarzavat, de aproximativ 2.000 mp, despre care vorbesc cu mare dragoste. Cultiva salata, spanac, napi de patru feluri, ceapa de toate soiurile, praz, bame, mazare, fasole, soia, broccoli si varza de Bruxelles. Din recolta proprie mananca mere, cirese, prune, visine, piersici, zmeura si capsune. Sotia are o pasiune pentru florile motul curcanului, care ii umplu gradina, alaturi de carciumarese, craite, ochiul boului si zorele. Se duc la Bucuresti foarte rar, pentru ca artistul sa-si cumpere pensule, panza si culori.
( IOANA MOLDOVEANU )