x close

Poveştile nespuse ale Bucureștiului

0
27 Oct 2016 - 20:30
Poveştile nespuse ale Bucureștiului Victor Stroe
Vezi galeria foto


Bucureştiul are încă multe poveşti şi secrete foarte bine păstrate. Trecem zilnic pe străzile aglomerate fără să bănuim măcăr ce se ascunde în spatele unor ziduri sau între pereţii unor case vechi de sute de ani. Cei care vor să simtă aroma vremurilor de demult, sau vor să afle detalii pe care nu le vor găsi în niciun ghid turistic, pot deschide "Harta Senzorială a Bucureştiului" şi vor avea parte de o experiență inedită.

„Oaspeți” ai marilor români

Recent, Capitala a împlinit 557 de ani de atestare istorică, iar oraşul s-a transformat din nou într-un furnicar ce a adus aminte de forfota vremurilor înfloritoare de odinioară. Spectacole artistice, parada costumelor de epocă, „Bătaia cu flori", plimbări cu trăsuri, teatru pentru copii, degustări culinare și muzică de promenadă. Atmosfera i-a transpus pe bucureșteni și turiști, deopotrivă, într-o lume fascinantă. Iar pentru ca experiența să fie una completă, turiștii au putut folosi, în premieră, „Harta senzorială a Bucureştiului”.  Un proiect finanţat prin programul „Acceleratorul de idei”, pregătit de ARCUB, și care a fost inclus în dosarul de candidatură pentru „Capitală culturală europeană 2021”.

Chiar dacă Bucureștiul nu a câștigat competiția, proiectul se derulează mai departe. Patru case memoriale din Capitală au fost incluse într-un proiect unic în România, care îşi propune să facă cunoscute câteva dintre poveştile memorabile ale unor oameni care au marcat trecutul oraşului. Vorbim despre locurile în care au trăit Agatha şi George Bacovia, familia Sturza-Pop, dramaturgul Tudor Muşatescu şi Mirjam Bercovici, supravieţuitoare a Holocaustului. Cunoaşterea lor este o experienţă complexă, construită în cele mai mici detalii cu ajutorul unor instalaţii video şi audio menite să ne activeze toate simţurile şi să ne poarte în altă lume. Totul este completat de jocul actorilor şi de prezenţa unor oameni legaţi în mod special de aceste case.

"Tot mai mulţi spectatori care vin la teatru îşi doresc experienţe mai complete, participative şi nu mai sunt mulţumiţi să rămână pasivi în scaunele lor, în întunericul sălii. Participanţii se strâng într-un loc de întâlnire prestabilit, apoi sunt urcaţi într-un autocar elegant şi confortabil şi sunt duşi în patru locuri din Bucureşti. În fiecare dintre aceste locuri, din diferite cartiere bucureştene, ei se întâlnesc cu poveştile caselor respective", spune Cristina Modreanu, curator și critic de teatru, cea care a gândit acest proiect.

Tururi virtuale în octombrie

Luna aceasta au fost organizate două tururi, pe 7 şi pe 9 octombrie. „Cei care au participat la primele trei tururi au fost foarte încântaţi de experienţă, ne-au mulţumit pentru idee şi în unele cazuri au promis că vor revizita şi singuri anumite locuri, fiind impresionaţi de încărcătura lor de istorie” mai spune Cristina Modreanu.

Grădina cu flori de plumb

Turul a început din cartierul Berceni. Undeva, pe strada George Bacovia, la nr. 63, o casă galbenă cu tavane joase şi camere mici. Se zăreşte puţin peste gardul de beton gri ce o înconjoară. Un drapel flutură peste faţadă şi lasă să se bănuiască faptul că este vorba despre o clădire importantă.

Puţini ştiu că este casa unde George Bacovia a creat poezia „Plumb” şi a trăit o mare parte a vieții. Şi mai puţini ştiu cât de multe îi datorează poetul soţiei sale, Agatha, la rândul său poetă, dar şi profesoară.

Construită în anii ′30, pe terenul cumpărat de Agatha Bacovia cu ajutorul unui împrumut de la Casa Corpului Didactic, locuinţa surprinde vizitatorii prin intimitate. Doar prezenţa unui ghid aduce aminte de un muzeu. Aflăm că Bacovia a avut aici o viaţă liniştită: dimineţi în care prieteni apropiaţi ai familiei beau cafeaua la măsuţa cu picioare subţiri, o grădină cu un scăunel de piatră pe care-şi petrecea după-amiezile şi serile în care soţia îl găsea ascultând muzică simfonică la radio.

Casa, transformată în muzeu chiar de Agatha, în 1958, după moartea poetului, păstrează multe obiecte ale familiei: instrumentele de scris ale lui Bacovia, serviciul de ceai al Agathei, tablouri de familie şi un scăunel realizat de poet din pielea ghiozdanului fiului său, Gabriel. Agatha şi-a revărsat dragostea peste toată casa. S-a ocupat personal de construcţia ei, fiind diriginte de şantier, apoi a rânduit-o cu grijă pentru a deveni muzeu: ceasul din camera soţului, oprit la ora morţii acestuia, desenele şi schiţele sau pipa lui Bacovia aşezate cu grijă prin locuinţă.

Casa cu ușa mereu deschisă

Turul continuă apoi pe strada Caragea Vodă, la numărul 1. Găsim aici casa familiei Sturza-Pop, care atrage imediat atenţia prin arhitectura ei. A fost şi locuinţa, dar şi biroul de avocatură al lui  Sturza-Pop. După căsătoria Irinei (fiica lui Constantin Sturza) cu Mihai Pop, cunoscut folclorist şi etnolog, pentru casă se deschide un nou capitol. Devine întâi locul unde se întâlneau copiii elitei culturale şi aristocratice la ceaiuri dansante. Când familia s-a lărgit, se transformă într-un loc cu mese încărcate de pe care nu lipseau horinca lui Pop şi plăcinta cu carne a Irinei, alintata Fof de prieteni.

Conform legendelor care s-au transmis prin viu grai, istoria clădirii de la nr. 1 din strada Caragea Vodă începe în 1913 când arhitectul Storck începe construcţia pentru un antreprenor ceh. Cum soţia acestuia nu a fost mulţumită de rezultat, casa este vândută în 1916 lui Constantin Sturza.

Anii au trecut, iar Pop a devenit Moșu, iar casa, un refugiu în faţa timpurilor  nu tocmai prielnice, spaţiu de dezbateri şi discuţii pentru studenţii profesorului, dar şi locul de joacă al nepoţilor. La Pop nu trebuia să suni ca să te anunţi, era de ajuns să te abaţi dacă erai prin zonă, să intri pe uşa casei care era mereu deschisă şi să urci treptele ce scârţăiau. Se găsea tot timpul cineva care să se bucure că ai trecut pe la ei. Și să te învite la masă, bineînţeles!

Turist în mașina timpului

Ajungând pe strada Luigi Cazzavillan, observăm pe faţada unei clădiri o plăcuţă albă pe care scrie: „Aici a trăit și a creat între 1947-1970 dramaturgul Tudor Muşatescu”. Este locuită în prezent de Bogdan Muşatescu, fiul dramaturgului şi al actriţei Kitty Gheorghiu - Mușatescu. Bobi, cum îl numesc prietenii, face ca locuinţa să nu reprezinte doar ziduri şi obiecte, ci o adevărată poartă spre poveştile trecutului, care se abat pe la teatru, dar şi prin viaţa unei elite culturale şi sociale dispărute. De la ceaiurile dansante unde răsunau melodii de jazz, la discuţiile prelungite până în zori şi însoţite de fum gros de ţigară, până la năzbâtiile adolescenţei, Bobi Muşatescu le povesteşte cu drag pe toate.

De pe fotoliul lui cu spătar înalt, amestecă vorbele de duh cu glumele şi priveşte prin lentilele ochelarilor la alte lumi: spre copilăria petrecută prin parcul Cazzavillan, spre teatrul pe care l-a slujit toată viaţa, spre teatrologul Cristina Dumitrescu, care i-a fost soţie şi care a umplut casa cu alte poveşti despre teatru. Valoarea Casei Muşatescu nu stă neapărat în istoria ei, ci în spiritul tânăr al lui Bobi Mușatescu, care însufleţeşte fiecare obiect.

"Acolo sunt părinții mei" - explică în timp ce arată spre două fotografii alb-negru înrămate. „Aici e locul unde scria tata" şi punctează un birou masiv de lemn plin cu cărți. "Aceştia sunt soldăţeii mei de plumb din copilărie" - ţinând în mână două figurine. Fiecare obiect e însoţit de o poveste scurtă, iar toate completează tabloul altor vremuri.

Turul se termină pe o străduţă din apropierea Bulevardului Iancului. Într-o casă liniştită locuieşte o supravieţuitoare a Holocaustului: Mirjam Korber Bercovici. Deseori îi trec pragul jurnalişti şi documentarişti pentru a-i afla povestea impresionantă. După moartea soţului, Mirjam Bercovici a rămas singură cu amintirile celui care a fost secretarul literar al Teatrului Evreiesc de Stat: Israil Bercovici. Biroul soţului îl păstrează neatins şi îi pofteşte să arunce câte un ochi pe toţi cei care doresc.

 

ALTE CASE MEMORIALE ÎN BUCUREŞTI

Casa Memorială C.I. Nottara – Bdul Dacia nr. 105

Casa Memorială George Călinescu – Str. George Călinescu nr. 53

Casa Memorială Tudor Arghezi – Str. Mărţişor nr. 26

Casa Muzeu Theodor Pallady – Str. Spătarului nr. 22

Muzeul "Theodor Aman" – Str. C.A. Rosetti nr. 8

Muzeul "Victor Babeş" – Str. Andrei Mureşeanu nr. 14


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 5494


Mai multe titluri din categorie

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor
Părinţii, mereu grijulii cu micuţii lor, sunt foarte preocupaţi şi de primul cuvânt rostit, dar în egală măsură şi de întâii paşi. Adesea se sperie de fiecare amănunt la picioarele...

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest
Condamnat, la mijlocul anului trecut, alături de Mircea Băsescu, în dosarul în care fratele fostului președinte a fost găsit vinovat că a luat bani de la familia lui Bercea Mondial, pentru a...

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE
Abia instalat în fruntea PNL, Ludovic Orban a dezvăluit pentru Jurnalul Naţional principalul obiectiv al partidului pentru sesiunea de toamnă: să „frăgezească” majoritatea PSD-ALDE prin racolări...

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 
Galerie Foto Afacerea terenurilor agricole din localitatea Nana, județul Călărași, care au intrat, în 2013, în posesia fiicei fostului președinte Traian Băsescu, a fost construită, în mod infracțional, timp...

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017
Galerie Foto Deși condamnat, în 2014, la 16 ani și opt luni de pușcărie pentru ucide­rea soției sale Elodia Ghinescu, fostul polițist Cristian Cioacă, devenit, în timpul anchetei, rival al prim-adjunctului...

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei
România nu se confruntă la ora actuală cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi este înconjurată de această boală care evoluează în opt state, fiind "strânsă ca...

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu
Galerie Foto Conceptul referitor la faptul că „lumea este mică” pare a fi confirmat cu subiect și predicat de către Elena Udrea. Protejata lui Traian Băsescu a făcut, zilele trecute, anunțul potrivit căruia s-a...

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani
Adrian Diţă, cel care va conduce Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) în următorii şase ani, doreşte o schimbare majoră de abordare a instituţiei, prin...

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni
Umblă diverse legende prin populaţie legate de bolile de plămâni. Multe dintre ele sunt eronate, oamenii au auzit prin telefonul fără fir aceste zvonuri deformate privitoare la unele terapii. Vom...

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva
Galerie Foto Curtea Constituțională a emis o motivare devastatoare, prin care a respins excepția de neconstituționalitate invocată de fostul procuror ieșean Emilian Eva, acuzat de comerț ilegal cu tablouri și opere de artă. ...

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție
Galerie Foto În scandalul fără precedent declanșat la vârful Direcției Naționale Anticorupție, războiul se poartă cu toate armele pe masă. Unul dintre procurorii care au îndrăznit să-i facă Laurei...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul
Lipsa școlilor profesionale distruge economia românească în toate sectoarele, de la alimentație publică și turism, până la industria constructoare de mașini sau cea extractivă. Am vorbit cu...

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI
Noul premier Mihai Tudose şi premierul demis Sorin Grindeanu au trecut amândoi pe la Colegiul Superior de Securitate Naţională, arondat SRI. Au făcut specializarea în ani diferiţi dar au avut acelaşi...

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice
Dispărut de mai bine de cinci ani în condiții suspecte, fostul șef de cabinet al ex-președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Codruț Alexandru Marta, a acționat, anul trecut, în...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă
Galerie Foto Să treci pragul unei şcoli profesionale româneşti e o experienţă la fel de tristă ca vizita la un cimitir. Proporţiile dezastrului din învăţământul românesc se văd în pereţii,...
Serviciul de email marketing furnizat de