x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum au ajuns românii spaima piraților

0
Autor: Alex Nedea 09 Mar 2016 - 17:33
Cum au ajuns românii spaima piraților
Vezi galeria foto


În vreme ce citiți acest text, zeci de români înfruntă pirații în partea cealaltă a globului. Din 1990 şi până astăzi peste 60 de conaționali au picat în mâinile bandiților de pe mare. Iată poveștea a doi dintre ei.


Când Teofil Crețu a părăsit Botoşaniul în căutarea unei vieți mai bune habar nu avea că avea să ajungă aproape să și-o piardă la capătul celălalt al lumii. A plecat spre sud, în Deltă iar de acolo drumul lui avea să capete o amploare nebănuită. Cineva i-a oferit un loc de muncă pe un vapor oprit în port la Sulina. Atunci moldoveanul avea să calce pentru prima oară pe o punte.

„Nu dă nimeni banii ăștia pe mine”

S-a urcat fără să se gândească la ce îl așteaptă. Iar viața lui plutea într-un program monoton care nu anunța nimic special. Până când au ajuns în apele oceanului Indian, în dreptul coastelor somaleze. Teofil era cu căpitanul pe punte şi scrutau amândoi orizontul. La un moment dat botoșăneanul vede un punct negru în depărtare: „La vreo două mile distanță am văzut o barcă , o lagună din asta normală. Zic: „Captain, ăia oare nu-s pirați?”. Și prin binoclul am văzut unul era cu agheul în spate. Pac! Am pornit motoarele! Și ei, când au văzut că schimbăm cursul, au început să tragă ca nebunii!”, își amintește Teofil. Vaporul lor era prea greoi ca să poată lăsa în urmă rapida șalupă a bandiților așa că au fost ajunși din urmă. S-au predat imediat - pirații erau prea mulți și prea bine înarmați ca echipajul să le poată ține piept. Bandiții i-au percheziționat şi când au ajuns la pașaportul românului au devenit exaltați.„Când s-au uitat: «Hopa! Dar voi aveți un român!». Eram european asta însemna mai mulți bani de răscumpărare. La un moment dat au zis că pentru mine cer un milion și pentru ceilalți 9, care erau sirieni, un milion. Eu valoram cât zece. Degeaba le-am zis: „Stați, băi, cuminți, că nu dă nimeni atâția bani pe mine!”.

Sete și tortură

Trei luni au durat negocierile. De la un preț de 2 milioane, pirații au scăzut de cinci ori suma, dar proprietarul vaporului nu avea de gând să plătească un cent. Asta deși la bord se afla sub amenințarea armelor chiar fratele lui și încă un văr. Iar în timp ce patronul se ascundea de răspundere, proviziile de pe vas s-au terminat și pentru prizonieri a început adevăratul coșmar. Într-o săptămână s-a dus apa, ei făceau baie , noi le-am zis: «Băi, băieți, stați așa, că nu avem aparat de desalinizare pentru apa de mare». Apoi au început să facă figuri, să tragă prin careu că avem apă şi nu vreţi să dați” . Dar, în curând, avea să se afle că setea poate fi o problemă chiar mică, atunci când au început torturile. Unii dintre ei erau bătuți crunt și aruncați în mare, legați fiind de o sfoară cu care îi trăgeau înapoi pe punte abia după ce omul trecea aproape pe lumea cealaltă. Atunci moldoveanul nostru și-a dat seama că e momentul să facă ceva, să le vină de hac somalezilor.

S-a trezit dis de dimineață și și-a pregătit propriul comando format din marinari. A pus mâna pe o șurubelniță și s-a dus tiptil către prima gardă care păzea cu un Kalashnicov în brațe. Omul părea că doarme, dar când Teofil s-a apropiat a deschis focul. Românul a fugit și cu piratul pe urmele sale s-a pitit sub o scară. De acolo a sărit în spatele urmăritorului. L-a luat prin surprindere. „I-am luat arma și când a văzut că l-am deposedat de pușca mitralieră a sărit în mare”. A început un schimb de focuri între Teofil și ceilalți marinari și în mod miraculos botoșăneanul, antrenat în tinerețe în armata obligatorie a reușit să elibereze vaporul. Dar cu prețul unui glonte în abdomen.

În scurt timp pirații de pe toate vapoarele capturate din împrejurimi s-au pornit în urmărirea evadaților. În total erau după ei 12 nave. În ultima clipă un elicopter de pe o navă militară a NATO a sărit în ajutorul românului auzind prin stație apelurile de ajutor ale lui Teofil.

În cele din urmă pirații s-au lăsat păgubași. Au fost înfrânți iar învingătorii în frunte cu românul nostru intraseră sub protecția navelor NATO aflate de veghe în Golful Aden. Teofil pierduse mult sânge, dar a fost preluat e urgență cu un elicopter și a supraviețuit devenind probabil o legendă printre pirații somalezi. Căci se știe că nu puțini scapă cu viață dacă companiile de transport care dețin vapoarele sechestrate nu plătesc o recompensă. Se aproximează că peste 350 de marinari au fost uciși până acum de tâlhari în Oceanul Indian.

A plouat cu saci de bani

Marian Strâmbeanu, un alt marinar român capturat de pirați în Cornul Africii, a fost puțin mai norocos decât compatriotul Teofil. Constănțeanul, maistru marinar cu experiență, se afla pe un vapor sub pavilion de Malta, când somalezii i-au luat ambarcațiunea cu asalt şi în câteva clipe s-au trezit prizonierii unei grupări ce aveau să îi țină captivi peste două luni. A făcut foamea în tot acest timp pentru că proviziile se duceau mai mult în burțile piraților. „Cu mâncarea eram la modul de supraviețuire. Ni se permitea să mâncăm puțin orez, puțin pește. La micul dejun aveam o feliuță de pâine. Tot timpul simțeam că ne e foame”, povestește Strâmbeanu. Calvarul lui a luat sfârșit în a șaptezecea dimineață de captivitate. „Eram în sala de mese și a venit unul dintre pirați, cel care știa engleza, și ne-a spus: «O să vă vină banii!».Apoi compania a trimis un avion cu un reprezentant. Pirații ne-au scos pe punte. Avionul ne-a survolat de vreo câteva ori să se convingă că suntem toți ok după care am văzut că din avion au aruncat sacii cu bani. Un sac cu bani a căzut pe punte și doi în apă. Dar erau pregătiți cu o barcă, i-au recuperat fără nicio problemă”.

Oficial nu se ştie câţi bani a plătit compania răscumpărare. E o strategie a companiilor de transport maritime care o dată ajunse la o înțelegere cu somalezii să nu divulge suma, pentru a nu încuraja și mai mult pirateria. Astăzi fenomenul încearcă să fie combătut de nave NATO care au împânzit zona și patrulează zi și noapte. Acum trei ani și Fregata Ferdinand a fost în această operațiune.

Trei luni au durat negocierile pentru Teofil şi colegii lui. De la un preț de 2 milioane, pirații au scăzut de cinci ori suma, dar proprietarul vaporului nu avea de gând să plătească un cent. Asta deși la bord se afla sub amenințarea armelor chiar fratele lui și încă un văr. Iar în timp ce patronul se ascundea de răspundere, proviziile de pe vas s-au terminat și pentru prizonieri a început adevăratul coșmar.

350 de marinari au fost uciși până acum de tâlhari în Oceanul Indian, potrivit unor statistici oficiale. Neoficial, însă, numărul este mult mai mare


„Eram european asta însemna mai mulți bani de răscumpărare. La un moment dat au zis că pentru mine cer un milion și pentru ceilalți 9, care erau sirieni, un milion. Eu valoram cât zece. Degeaba le-am zis: „Stați, băi, cuminți, că nu dă nimeni atâția bani pe mine!”.
Citeşte mai multe despre:   piraţi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 33246


Mai multe titluri din categorie

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....
Rezultate EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Cum se calculează media de admitere în clasa a IX-a
Serviciul de email marketing furnizat de