„Siria mereu frumoasă!” - mesaj pentru sirieni, nu pentru turişti

Un clip de prezentare a Siriei i-a surprins pe mulţi dintre cei prezenţi vineri, la Festivalul Ambasadelor de la Bucureşti. Interpretat ca o invitaţie pentru turişti în Siria, clipul este, de fapt, un mesaj adresat sirienilor din diaspora, nu turiştilor care ar putea alege această destinaţie pentru vacanţe.

Deşi sunt împărţiţi în mai multe tabere, în funcţie de susţinerea sau opoziţia faţă de regimul Assad, unii sirieni din România îşi petrec vacanţele în ţara de origine, unde-şi vizitează familiile.

Mesajul Guvernului Sirian, prezentat în clipul care a stârnit stupefacţie în România, este de încurajare pentru cei care au părăsit ţara. Sirienii – indiferent din ce tabără fac parte, pro sau contra regimului Assad - spun că sunt foarte mândri de originea lor şi de ţara lor, chiar şi în situaţia de astăzi.

„Avem prieteni care au fost în concediu în Siria şi anul acesta. S-au dus să-şi vadă familiile şi nu au fost probleme. Se zboară până la Beirut, cu orice companie aeriană, şi de acolo se merge cu maşina pentru zona de Coastă, sau avionul, care costă 70 de euro, până la Damasc, cu Syrian Air. Mesajul clipului prezentat de ambasadă este de fapt: «Voi nu veţi reuşi să destrămaţi Siria! Noi suntem aici de peste 7.000 de ani şi nu vrem să plecăm! Viaţa merge înainte!» . Cu toate că Siria a reprezentat întotdeauna un mozaic de cultură şi religie, sirienii au fost mereu la fel”, explică Sabina Zaher, care provine dintr-o familie româno-siriană..

Opinii contradictorii

Imaginile idilice prezentate în clipul publicitar sunt, în cea mai mare măsură, din zona de Coastă a Siriei, care reprezintă 30% din suprafaţa ţării. Acolo s-au refugiat circa 11 milioane de sirieni, reprezentând 75% din totalul populaţiei, conform datelor oficiale. Harta ţării se actualizează în fiecare zi, în funcţie de conflictele armate din teritoriu, dar mulţi oameni încearcă să reziste în continuare.

„Criza financiară este declanşată de inflaţie, nicidecum de lipsa mâncării, cauzată de starea de război. Dolarul a crescut de zece ori şi a generat o creştere tot de zece ori a preţurilor, dar chiar şi aşa, preţurile sunt la jumătate faţă de cele din România. Pentru salariile celor de acolo, este foarte greu, dar cu veniturile de la noi ne putem descurca foarte bine. Siria a refuzat importurile şi produce în continuare mâncare, dar sunt probleme cu raţionalizarea apei şi a energiei electrice”, mai spune Sabina Zaher.

Sirienii refugiaţi în afara ţării, care susţin răsturnarea regimului Assad, spun că astfel de mesaje sunt folosite frecvent de guvernul sirian, pentru a încerca să-i manipuleze pe cei care au plecat din ţară.

„Este propagandă 100%. Au voie să se ducă acolo doar cei care au legătură cu Securitatea. Restul oamenilor nu au voie. Eu, de exemplu, nu pot merge. Eu cunosc foarte mulţi sirieni care sunt controlaţi şi pe Facebook, iar familiile lor sunt trase la răspundere pentru cei care sunt aici. Este o zonă în Damasc sigură, dar nu tot Damascul. Şi zona de la malul mării este sigură, dar în Siria sunt în fiecare zi cel puţin 50 de morţi. Teritoriul este ocupat de ruşi pe de-o parte, şi de kurzi şi americani pe de altă parte. Normal, eu ţin la ţară, dar nu şi la regimul politic actual. În cinci ani au fost 500.000 de morţi, dintre care 180.000 de copii, iar 230.000 de oameni sunt arestaţi pentru că sunt împotriva regimului. 2,5 milioane de sirieni sunt în Turcia, 1,5 milioane în Europa, 1,5 milioane în Iordania şi tot atâţia în Liban”, spune Adib Ayech, sirian care a terminat studiile universitare în România, în 1979, şi este căsătorit cu o româncă.

Niculina Ayech, soţia lui, spune că s-au refugiat în România, pentru că regimul actual din Siria este mult mai greu de suportat decât cel al lui Saddam Hussein.

„Eu am trăit războiul Irak-Iran, pentru că era refugiat soţul acolo, era profesor universitar, dar atunci nu a fost prăpădul care este acum în Siria. Eu am trăit în lumea lor, acolo, şi oamenii trăiau bine, spre deosebire de cei care trăiesc în regimul Assad. Copiii noştri sunt crescuţi în ambele culturi. Toţi sirienii îşi doresc ţara lor, dar vor să trăiască bine”, spune Niculina Ayech.