x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Suntem un popor statornic, agitat însă de demonii nestatorniciei”

0
22 Noi 2010 - 19:40
„Suntem un popor statornic, agitat însă de demonii nestatorniciei”


138814-14-2.jpgFără doar şi poate suntem un popor paradoxal. Unul dintre paradoxurile noastre profunde este acela de popor statornic, agitat însă de demonii nestatorniciei. Un exempluĂ Suntem unul dintre foarte puţinele popoare ale Europei care n-au venit de nicăieri; şi totuşi: care popor mo­dern şi-a schimbat de-atâtea ori imnul naţional cum am făcut-o noi, româniiĂ Francezii îşi cântă Marsilieza de peste două sute de ani, germanii se ţin de acelaşi imn de peste un secol şi jumătate. Până în 1947 cântecul identităţii noastre naţionale a fost imnul regal. În următoarele două-trei decenii, imnul s-a schim-

bat de trei ori, versul inaugural sunând, pe rând: „Zdrobite cătuşe în urmă rămân”, apoi „Te slăvim, Românie, pământ părintesc”, optându-se ulterior pentru „Trei culori” (în asociere cu muzica lui Ciprian Porumbescu).

Chemarea „Deşteaptă-te, ro­mâne!” s-a potrivit cum nu se putea mai bine cu starea de spirit a lumii româneşti în mişcarea socială de la 1989. Alegerea acestei chemări ca imn naţional, corelat cu data de 1 Decembrie ca Zi Naţională, a stabilit o punte peste timp cu „răsunetul” de la 1848 al lui Andrei Mureşanu, adică, în fond, a dat un semnal de constanţă în afirmarea demnităţii noastre ca neam. Or, tocmai o asemenea constanţă (sau cum vrem s-o numim: continuitate, permanenţă) semnifică o validare a simţului istoric al unei naţii (şi, mai departe, o premisă a vocaţiei sale istorice).

Cei ce reclamă 10 Mai ca Zi Naţională (în loc de 1 Decembrie) ar putea măcar să invoce drept argument originea divină a regalităţii. Ei bine, argumentul domniilor lor vine din pojghiţa subţire a unei fragile subiectivităţi: frumoasele amintiri din copilărie şi adolescenţă, plus atmosfera călduţă de primăvară! Ca şi cum sentimentul istoricităţii s-ar putea întemeia pe nostalgii personale! Dacă e să introducem în discuţie ideea de regalitate, atunci să nu se uite că cel dintâi mare rege al autohtonilor a fost Burebista. Cât despre anotimp, „orele astrale ale istoriei” (ca să facem uz de o expresie a lui Stefan Zweig) nu ţin seama de meteorologie. Când au plecat de-acasă, din colţuri îndepărtate, miile de participanţi la marea adunare populară de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918, nu s-au temut că vor tremura de frig!...

În fapt, 1 Decembrie 1918 simbolizează regăsirea, după aproape două mii de ani, a blocului etnic al populaţiei autohtone între graniţele originare ale Daciei Felix! După cucerirea Daciei de romani, entitatea etnică nou apărută în ipostaza poporului român s-a constituit drept o sinteză spectaculoasă – Vasile Pârvan şi-a imaginat-o ca rezultat al iubirii înflăcărate dintre o Romă masculinizată (Romul) şi frumoasa fecioară sălbatică Dacia. A fost însă şi dureroasă această sinteză, fiindcă venea în urma unei căderi. Ca urmare, istoria entităţii etnice nou apărute devine un urcuş continuu către redobândirea stării de plenitudine iniţială. Este ceea ce se numeşte cu un termen teologic „apocatastază” – restabilire a stării primare (în teologie: a paradisului originar).

Aşadar, aceasta este istoria românilor: o apocatastază, iar 1 De­cembrie ca Zi Naţională este o axiomă a acestei istorii.

Odată acceptată această axiomă, orice discuţie privind schimbarea Zilei Naţionale ne aruncă într-un re­lativism păgubos. E ca şi cum s-ar pune la îndoială că triunghiul are trei laturi sau că Trinitatea Divină reprezintă trei persoane şi totuşi e Una!...

 

• Gheorghiţă Geană, profesor de antropologie la Universitatea Bucureşti, Facultăţile de Sociologie şi Filosofie

Citeşte mai multe despre:   special,   cu sinceritate despre ziua naţională

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2019


Mai multe titluri din categorie

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...
Serviciul de email marketing furnizat de