x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Superstiţii şi credinţe pentru noaptea de Revelion

0
Autor: Tudor Cires 30 Dec 2017 - 20:00
Superstiţii şi credinţe pentru noaptea de Revelion /Reuters


La noi, la români, obiceiuri sunt multe în noaptea asta dintre ani. Şi nu doar cele pe care ni le amintim cu toţii din iernile îmbelşugate în zăpezi ale copilăriei, când nu mai pridideam, cu săptămâni înainte, să ne pregătim, învăţând pluguşoarele, sorcovele şi cântările specifice altor obiceiuri, precum Capra, Ursul, Mascaţii şi altele asemenea lor. Dar poate îşi mai aminteşte cineva cum „făceam de ursit” ba cu fir de busuioc, ba cu apă neîncepută, ba cu năframa aşternută peste oglindă, pe care-o ridicam fix în miez de noapte, cu inima strânsă: îl vom zări ori nu pe Zburător? Cine mai pune astăzi paie sub faţa de masă, grâu sub covor, crengi de măr înflorite-n fereastră? Cine mai caută să afle cum vor fi cele 12 luni ale anului după câtă apă lasă cojile de ceapă în care am presărat sare?

Superstiţiile şi credinţele din bătrâni pentru noaptea dintre ani le-am cam uitat. Dar oare cum stau lucrurile prin alte ţări ale Europei şi-ale lumii? Să fie ei mai păstrători decât noi?

Fix la miezul nopţii, spaniolii pot primi „în dar” cel puţin o… lună norocoasă. 30 de zile de noroc! Ori chiar de 12 ori pe-atâta… Cine nu şi-ar dori asta? Laşi deoparte orice alt cadou, numai să ştii că n-o să te ocolească norocul în toate zilele anului ce va urma. Şi când te gândeşti că tot ce ai de făcut e ca exact în ultimele secunde ale anului să-nghiţi cât de repede poţi 12 boabe de strugure. Câte una pentru fiecare bătaie de gong care anunţă miezul nopţii. Dacă ai reuşit să le înghiţi pe toate, ai alungat ghinionul din casă tot anul ce vine. Dacă nu, socoteşte şi tu timpul de noroc, câte o lună pentru fiecare boabă de strugure… Ei, şi dacă ai ajuns la miezul nopţii, atunci e cazul să închini şi un pahar. De Cava. Vinul spumant şi aromat al spaniolilor este în noaptea de Revelion – la Valencia, de exemplu – preferat şampaniei franţuzeşti. Şampanie care-şi găseşte însă lesne locul peste graniţă, în ţara ei de origine.

Anul Nou în Champagne? O reverie…! O provocare poate pentru anii care vin. Dar dacă tot am pomenit de Franţa, merită, înainte de a gusta dintr-o felie de „bûche du chocolat” – celebrul „buştean”, tradiţionalul tort al Sărbătorilor de iarnă franţuzeşti –, să le mulţumim francezilor, care au jucat rolul lor în istoria stabilirii primei zile a anului la 1 ianuarie. Şi asta pentru că până în 1564, Franţa, ca şi cea mai mare parte a Europei, intra în anul cel nou la 1 martie. Explică asta, nu-i aşa?, şi de ce pornim noi, simbolic, aratul şi semănatul prin ţarina norocului în noaptea asta: că „Pluguşorul” nostru tradiţional e obicei mai vechi de miezul secolului al XVI-lea şi urătura, ca acu’, se făcea şi pe vremea când anul începea primăvara. Dar asta-i poveste de desluşit altă dată! Prin Edictul de la Roussillon, regele Carol al IX-lea fixează data de 1 ianuarie drept „cap de an”. Până atunci, în funcţie de calendarul solar sau de cel bisericesc, prima zi a anului tot fu­sese schimbată. Ba de Crăciun, ca pe vremea lui Carol cel Mare, ba de Paşti, ca pe timpul dinastiei Capet, ba la 1 martie ori la 1 septembrie.

Europa era la fel de bulversată. Austriecii, bunăoară, începeau anul la 25 martie, la Bunavestire. A fost nevoie însă de încă vreo două decenii, pentru ca Papa Grigore al XIII-lea să generalizeze măsura edictului de la Roussillon. Restul lumii (cunoscute până atunci) a adoptat, din mers, decizia luată la Roma. Mă întreb, pe drept cuvânt, ce va fi mâncat la banchetul de Revelion, în noaptea dinspre 1582 spre 1583, Papa Gri­gore al XV-lea? Oare o dată cu el să se fi instaurat şi tradiţia italiană de a mânca brioşe şi alte prăjiturele învelite în miere sau un preparat pe bază de linte? Cu siguranţă însă pe vremea lui trebuie să fi existat obiceiul ca în ziua Sfântului Silvestru să arunce lumea pe geam obiectele care s-au stricat în anul ce se încheia, cu credinţa că vor cumpăra sau vor face altele noi, să le înlocuiască, în anul ce vine.

Şi fiindcă am pomenit de această superstiţie a Sfântului Silvestru, să mai amintim că obiceiul datează tocmai din anul 1000 şi are legătură cu alt Papă (de la Roma). Pe numele său Silvestru. Se zice că acesta conducea lumea creştină pe la anul 314, când, după credinţa populară, ar fi capturat un... monstru. Pe care l-a pus la propeală în hrubele palatului său. Şi se mai credea că fusese rânduit ca monstrul acesta să scape din închisoarea lui din fundul pământului exact în anul 1000, când ar fi ieşit deasupra şi ar fi distrus lumea. Când însă au trecut cu bine de acest prag, oamenii s-au bucurat atât de mult, încât, pentru a uita de spaimele prin care trecuseră, au aruncat pe geam toate obiectele vechi şi stricate (pentru a le înlocui în noul mileniu).

De atunci, obiceiul a fost repetat în fiece an şi tot din vremea aceea există credinţa că, dacă în noaptea de 31 decembrie oamenii se îmbracă în haine fistichii („mascaţii” noştri vă spun ceva?), monstrul Sfântului Silvestru se va speria de ei şi va fugi la capătul lumii... Monstrul Sfântului Silvestru... Sau nenorocul, sau boala, sau răutatea semenilor – tot ceea ce întruchipează neîmplinirea repre­zin­tă, până la urmă, alter ego-uri ale personajului despre care vorbirăm până acu’.

În lumea ortodoxă, pentru începutul anului, un alt sfânt are o importanţă specială. El este Sfântul Vasile, sfântul cel bun. Ca şi de Sfântul Nicolae sau de Crăciun, co­piii obişnuiesc să lase ciuboţelele lângă sobă, pentru că ştiu că „Sân’ Vasile” sau „Văsălie” va lăsa acolo un mic dar. În Grecia, imediat ce se intră în noul an, se serveşte, tra­di­ţional, o coptură numită „vasilo­pita” sau pâinea Sfântului Vasile, în care a fost pus un bănuţ. Cine va găsi bă­nu­ţul, se crede, va avea parte de noroc şi bunăstare în anul care vine...

Cât despre noi, „în noaptea de Vasile Sfântul”, pornim pe urma trasă de plug, să aşezăm în brazdă sămânţă de belşug pentru timpul următor. Şi bucurie în casă!

Citeşte mai multe despre:   superstitii de revelion

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2661


Mai multe titluri din categorie

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele
Uneori soarta se joacă cu viaţa unui om, învârtindu-l ca pe o clătită în tigaie. Marele actor, performer şi în regie Horaţiu Mălăele mi-a povestit o întâmplare, care chiar te pune pe gânduri. Luase...

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii
Românii au început să mănânce mai mult şi mai bine, arată datele de la Statistică. Compartiv cu anul 1993, acum consumul mediu pe cap de locuitor a crescut cu 3,9 kilograme la peşte, cu 43 de kilograme la...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ul...

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar
Galerie Foto Au trecut exact doi ani de când Curtea de Apel București a pronunțat, pe fond, hotărârea prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la închisoare în dosarul în care s-a judecat unul dintre cele...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...
Serviciul de email marketing furnizat de