"Trebuia sa dansam cum se canta la Budapesta"

Ofiterul de informatii Radu Tinu sustine ca Revolutia din Romania a fost provocata din afara.
Radu Tinu, adjunctul sefului Securitatii Timis, dezvaluie ca in anul 1989, serviciile de spionaj americane, franceze si maghiare urzeau, de la Budapesta, planuri de rasturnare a regimului politic din Romania prin folosirea miscarilor iredentiste unguresti. La 15 ani de la evenimentele sangeroase de la Timisoara, oras considerat poarta pe care romanii au primit acasa libertatea, cei care au lucrat in acea perioada tulbure in aparatul de securitate al statului sustin cu tarie ca atunci "toate drumurile mergeau la… Budapesta".

De acolo se lansase ofensiva mai multor servicii de spionaj straine. Desi multi dintre ofiterii Departamentului Securitatii Statului ne-au marturisit ca inca nu a sosit timpul pentru a spune tot ce stiu, cativa dintre ei ne-au aratat "bucati" ce trebuie luate in considerare, chiar si cu rezerva, pentru relevarea adevarului istoric. Printre acestia se afla si coloneii Radu Tinu si Ion Adamescu, cei care in acele zile ale revoltei timisorenilor au realizat ca pastorul Laslo Tokes nu fusese nimic altceva decat un pretext pentru alte interese.

Jurnalul National: Domnule colonel, ca fost ofiter de informatii, puteti sa ne spuneti daca la Timisoara a fost sau nu revolutie ca rezultat al spontaneitatii maselor?

Radu Tinu: Ceea ce trebuie sa se stie este ca evenimentele ce au avut loc in decembrie 1989 in tara si in special in Timisoara sunt rezultatul concret al planurilor concepute de mai multe servicii speciale de spionaj straine. Nu ai cum sa zici ca revolutia a inceput in Timisoara in zilele de 15-16-17 decembrie. Nu ai cum sa separi evenimentele din acele zile de ce s-a intamplat in tara in urma cu sase-sapte luni de zile. Mai exact in vara anului 1989. Data de 15 decembrie 1989 a fost practic varful iceberg-ului.

Complotul

Sustineti ideea de complot, precum si faptul ca evenimentele din decembrie au reprezentat un rezultat al actiunilor concertate venite pe filiera externa?

Domnule, acest lucru este cat se poate de adevarat, oricat s-ar chinui unii sa sustina ca spontaneitatea maselor a fost cea care a adus aceasta democratie pe care o avem azi. Orice om de bun simt care va analiza datele, informatiile existente la dosarele inaintate de catre institutiile statului care se ocupau la acea data de siguranta statului poate sa traga o concluzie cat se poate de simpla in acest sens. De fapt, lucrurile trebuie privite in ansamblul lor. Au trecut atatia ani si putem judeca mult mai limpede.

Mai exact, ce inseamna o analiza din acest punct de vedere la 14 ani de la revolutie?

Sa nu uitam ca in urma cu un an si ceva in Europa de Est, din 1988 si pana in 1990, tot ce s-a intamplat nu a fost decat rezultatul clar al razboiului rece. De fapt a avut loc victoria celor mai puternici financiar. Intai s-a inceput cu Polonia in 1981, tara care intrase intr-o criza economica cumplita in urma careia a urcat treptele puterii Lech Walensa. Ca o curiozitate si element de culoare, pot sa spun ca in anii ’80, in mediile noastre, ale ofiterilor de informatii, se vehicula deja faptul ca preotul Wotila, devenit Papa Ioan Paul al II-lea, era pe acea vreme agent al CIA, serviciul de spionaj al SUA. A urmat Ungaria, Bulgaria, s.a.m.d., lucruri care se cunosc de acum bine.

"Romania Libera"

Care era situatia in Romania?

Primul semnal foarte clar pentru noi a venit in momentul in care ungurii le-au permis in iulie-iunie 1989 cetatenilor din RDG sa ramana in Ungaria ca dupa aceea granitele cu Austria sa fie deschise spre Germania federala, pe baza zvonurilor aruncate voit populatiei ca in Germania urmeaza sa se intample ceva. Acestia erau intorsi din concediile petrecute in Romania si in Bulgaria. Astfel, foarte multi cetateni est-germani au fost opriti la granita cu Austria. In acelasi timp, la noi, in paralel, aici la Timisoara, s-au intensificat si trecerile ilegale ale frontierei spre Occident. Era vorba in special despre aventurieri, oameni care visau la un trai mai fericit decat in tara si nicidecum despre disidenti, asa cum sustin unii. Conform informatiilor de atunci se trecea in mod special in Ungaria, tara care nu respecta intelegerile interstatale si nu prea ii mai dadea inapoi. Tot in vara lui 1989, la Budapesta a luat fiinta organizatia Romania Libera, care nu era altceva decat o filiala a organizatiei lui Novacovics de la Londra. Intamplarea a facut ca primul presedinte al acestei organizatii a fost un timisorean, un absolvent de ASE, care a plecat intr-o excursie in RDG si la intoarcere a ramas la Budapesta. Era clar inca de pe atunci ca regimul lui Kadar, care nu cazuse atunci, se disociase de regimul de la Bucuresti. Primisem ordin sa verificam totul despre acest aspect. Intamplarea a facut ca pe atunci eu sa particip direct la indeplinirea actiunilor operative. In urma informatilor stranse a rezultat ca asta a fost contabil pe la cooperatie si ca in acelasi timp era si manufacturier de rame, de tablouri, din care facea arta. Era casatorit cu o foarte frumoasa timisoreanca, care fusese amanta unui prieten de-al meu. Fapt pe care l-am folosit. L-am trimis peste granita sub pretextul ca o cauta pe femeie si sa afle mai multe amanunte. A trecut granita, a indeplinit misiunea, dupa o saptamana s-a intors. Datele obtinute de aceasta sursa a noastra de ocazie, intelectual rasat, au fost foarte importante.

Ce v-a informat agentul secret pe care l-ati infiltrat acolo?

Deja se contura in Ungaria organizarea unei rezistente antiromanesti, anti-Ceausescu. Cum s-a concretizat lucrul asta? Ungurii au organizat cu sprijin financiar de la serviciile special de spionaj americane o tabara paramilitara pe care au stabilit-o la Bicske, intr-o fosta unitate de cercetare-diversiune care apartinea armatei Ungariei. Ne-am dat seama ca acolo se intampla ceva mult mai mult si dupa ceva vreme, am organizat iarasi o operatiune de infiltrare in acea tabara in vederea culegerii de noi date. Pentru ca nu putem trimite acelasi om. De aceasta data am mers pe ideea unui student strain care isi facea studiile in Romania. Stiam despre acesta ca avusese o relatie cu o fata din Timisoara care trecuse granita si, din cate aflase de la parintii acesteia, ca se stabilise pe undeva prin jurul localitatii Bicske. I-am zis: "Habibi, ia pasaportul, o suta de marci germane si du-te!". Din zona tinta mi-a adus "Orizonturi rosii" a ex-generalului Pacepa. Baietii o aveau in tabara paramilitara si o studiau acolo. O aveau tradusa in franceza si maghiara. "Habibi" asta, sa-i zicem asa, ca nu-i frumos sa-i deconspiram numele, a stat acolo vreo trei-patru zile. Nu in tabara, ci in localitate, cazat pe la localnici. Am aflat de la sursa noastra ca cei care erau in acel lagar nu puteau sa iasa de acolo decat numai daca erau luati de cineva din localitatile apropiate pe semnatura la munca. Altfel nu aveau voie sa iasa din unitate. Erau paziti. Seara se facea apelul, prezenta, dupa care la ora zece seara fix se dadea stingerea.

"Antrenorii"

Concret, care era menirea acelor oameni care erau in acel lagar?

Domnule, misiunea acelui program era aceea de a desfasura activitati de instabilitate a mediului social din Romania. Primele misiuni pe care le-au indeplinit romanii cantonati la Biscke au fost demonstratiile antiromanesti din fata Ambasadei Romaniei din Budapesta. Toata lumea se intreba cine sunt cei care demonstreaza. Bineinteles ca informatiile astea nu au venit pe filiera ambasadei noastre pentru ca ofiterii nostri de acolo nu si-au putut permite sa coboare printre cei care strigau lozinci. Venise toamna deja si era, tin minte, destul de frig. Cei cantonati la Bicske plecasera pe timpul verii si fusesera prinsi cu haine subtiri. Ne-am pus intrebarea cum se alegeau demonstrantii din tabara. Am aflat ca atat militari din serviciile speciale maghiare, cat si francezi si americani veneau constant si ii anuntau ca aceia care merg la Budapesta sa faca demonstratii impotriva Romaniei vor primi din ajutoare haine groase, pantofi, mancare mai buna. Deja in Ungaria, la Budapesta incepuse sa se compuna muzica dupa care trebuia sa joace Romania.

Era deci un exercitiu clar si in acelasi timp grosolan de manipulare a maselor?

Era evident acest lucru. Dimineata ii strangea in careul unitatii, le dadeau hainele, ii baga in autobuze si la Budapesta ii lasa pe o strada laturalnica ambasadei Romaniei. Erau de fiecare data inzestrati cu pancarte pe care si le confectionau cu o zi inainte, pe care scriau lozinci. Trebuie spus ca textele erau primite de la militarii care ii recrutau la aceste misiuni. Curios a fost ca in aceeasi vreme obtinem informatia ca romanul pe care l-am lucrat, cel care era primul sef al organizatiei Romania Libera, a disparut din Ungaria. De fapt aflase ceva probabil care l-a facut sa isi exprime nemultumirea. A primit pasaport si a plecat cu sotia imediat, unde credeti, in Statele Unite, lucru care pe undeva face legatura cu ideea de sprijin american pentru unguri. De fapt, organizatia pe care o infiintase se pare ca a constituit nucleul pe baza caruia s-au bazat in principal actiunile de racolare a trecatorilor peste granita pentru tabara de la Biscke.

Pentru ca v-ati petrecut viata in mediile de informatii, asa ca o estimare profesionala, credeti ca inainte de infiintarea organizatiei Romania Libera presedintele ei fusese racolat de vreun serviciu de spionaj strain?

In mod cert. Este o practica destul de raspandita in mediile serviciilor de spionaj sa mascheze misiuni dupa paravanul unor fundatii sau organizatii care sa militeze pentru fel de fel de scopuri caritabile sau pentru idealuri politice. De fapt, in anii ’80 nici nu se prea putea infiinta o organizatie disidenta, iti trebuia sprijinul autoritatilor din tara unde isi desfasura activitatile.

Americanii

Ce serviciu a lucrat operativ in cazul Romaniei Libere?

Racolarea a fost facuta de catre serviciile speciale americane. Structurile interne ale ungurilor doar puneau umarul pentru ajutor. De fapt, acest lucru a fost dovedit in timpul actiunilor de culegere de informatii. Dupa cum v-am precizat, in timpul operatiunilor de culegere de informatii despre acest presedinte al organizatiei a fost lasat din brate de serviciile americane de spionaj. Spun asta pentru ca dupa parasirea Ungariei, acesta a intretinut cateva discutii la telefon cu parintii sai din tara, carora li se plangea de faptul ca desi se astepta la mai multe eforturi din partea autoritatilor americane, in momentul in care a ajuns peste ocean, acesta a fost tratat ca un simplu refugiat. A fost inregistrat la serviciul lor de emigrari. I-au dat indemnizatie, dar care nu le-ajungea pentru trai, pentru ca acolo se apucase sa confectioneze rame de tablouri ca sa poata sa se intretina. Ceruse copilul din tara si in octombrie ’89 i-am dat drumul pentru ca acolo nu mai dadea semne de implicare in actiunile la care participase in Ungaria.

Totusi, domnule colonel, nu putem spune ca actiunile diferitelor grupuri disidente din strainatate au putut sa duca prin activitatile lor la instabilitatea din interiorul tarii. Actiunile externe au fost cumva desfasurate in paralel cu miscarile din interiorul tarii?

In tot acest timp, miscarile de protest din fata ambasadei romane din Budapesta au fost completate cu incercari de creare a unor grupuri de disidenta interna. S-a incercat crearea unor grupuri in randul oamenilor de cultura in principalele centre universitare. S-a incercat prima data la Iasi, Bucuresti, Cluj, Timisoara. La Cluj era Doina Cornea, care era o asistenta universitara, care a imbatranit pe acest post. S-a demonstrat operativ ca Doina Cornea actiona la indemnurile fiicei sale care primea regulat sume frumoase de bani de la serviciul de spionaj francez, lucru dovedit. Ambasada franceza din Romania era cea care o incuraja permanent, venea la ea acasa, chiar. S-a incercat ceva apoi cu Mircea Dinescu. Dar Mircea Dinescu e Mircea Dinescu. El daca n-are Mambo Siria, cu el nu faci treaba. A incercat sa faca el o scrisoare a intelectualilor din Bucuresti, dar el a fost cel care a deconspirat toata treaba. Cand se intalnea cu securistul lor care tinea de cultura, asta era de ajuns sa-l intrebe ce face ca Dinescu si incepea sa-i povesteasca. Si ii spunea tot. Colonelul Achim Victor poate sa confirme toata aceasta treaba. Dupa aia s-a incercat ceva la Iasi in jurul lui Cartarescu, parca si a lui Dan Petrescu, un poet de cenaclu care a ajuns dupa aceea secretar de stat.

La Timisoara?

La Timisoara s-a incercat acest lucru cu profesorul Horia Ciocarlie, conferentiar la catedra de franceza, un om deosebit. Intr-unul dintre drumurile domniei sale la Bucuresti, Horia Ciocarlie este contactat de cineva care actiona cred la indemnul acestui serviciu si care i-a propus sa faca un apel in forma scrisa pe care sa-l semneze prin care sa descrie conditia mizera a culturii de atunci, si sa critice in general traiul romanilor. Intamplarea face ca discutia care a avut loc sa fie supravegheata de catre serviciile de securitate. Am fost informat de la Bucuresti si am rugat colegii mei de acolo sa-l lase in pace ca este un om deosebit. Nu m-au ascultat si colonelul Ratiu, seful Directiei I, care de altfel, in paranteza fie spus, a fost singurul sef din cadrul DSS care, in mod curios, nu a facut nici macar o zi puscarie, a dispus contactarea profesorului in zona Universitatii din Timisoara. Fapt care l-a facut pe profesor sa vina la Timisoara un pic agitat de ceea ce i s-a intamplat. In prima faza nu a reusit nimic. Dupa foarte putin timp, persoana care l-a rugat pentru protest si-a anuntat o vizita la Timisoara, fapt care a dus la ideea ca nu a renuntat la atragerea profesorului Ciocarlie. Probabil ca oamenii care il sustineau din umbra insistau sa rezolve situatia.

Fara frica

Practic, la nivelul intregului aparat de securitate, cand s-a realizat ca situatia este mult mai complexa decat parea?

Situatia a atins apogeul pe data de 9 noiembrie, ziua flotei RDG, sarbatoare la care au participat toti invitatii din fostele tari socialiste. In acest moment s-au deschis granitele cu Austria pentru nemtii care ramasesera blocati atat in Ungaria, cat si in Austria de pe timpul verii. In Germania incepusera miscarile de protest ale oamenilor. In timpul vizitei oficiale, oficialitatile RDG-iste incepusera sa se agite. Eu am aflat amanuntele momentelor petrecute acolo de delegatia romana, chiar de la aghiotantul lui Ceausescu, generalul Neagoe. Acesta aflase ce se intampla in timpul vizitei chiar de la aghiotantul lui Honecker, cu care era prieten foarte bun, ei fiind la acea vreme cei mai vechi oameni de casa ai presedintilor de partid socialiste. Neagoe s-a dus si i-a spus lui Ceausescu tot, dupa care a cerut sa poata pleca la Bucuresti printre primele delegatii. A plecat al doilea, imediat dupa Gorbaciov. Deja lucrurile isi aratau calea. Din acel moment, ca un exemplu, spionajul maghiar actiona chiar cu nerusinare. Trasesera cortina intentionat mai devreme astfel ca publicul avizat, adica contraspionajul nostru, vedea actorii pregatindu-se pentru un rol mare.

Nu se mai fereau…

Va dau exemplul lui Laszlo Tokes, de care m-am ocupat indeaproape. In momentul in care o tara vecina si prietena, asa cum se declara Ungaria, pe unul dintre posturile ei oficiale de televiziune, vine in fiecare saptamana sa-i prezinte ideile iredentiste ale lui Tokes, asta denota ceva. Eu mi-am dat seama ca situatia este pe duca cam prin luna iulie, cand noi am interceptat pe caseta o discutie a lui Tokes cu un agent maghiar. Tin minte ca am incercat sa punem mana pe aceasta caseta. Am urmarit operativ agentul, dar numai ca undeva pe drum caseta a fost subtilizata. Am pierdut-o. Mai tarziu am aflat ca inregistrarea a ajuns la consulul din Cluj, unde atasatul economic, lt.col. al AVO, a reusit sa scoata din tara caseta prin valiza diplomatica. Astfel, in 24 iulie, caseta interceptata audio de noi si pe care nu am reusit sa punem mana a fost difuzata pe postul doi al televiziunii ungare.

EROUL

"Era perioada de varf a mediatizarii pastorului la radio Europa libera. In 25 noiembrie 1989 s-a aflat ca Tokes a primit trei scrisori de amenintare. Se vorbea acolo despre uciderea copilului, siluirea sotiei si uciderea sa. Am patruns conspirat in domiciliul acestuia si a iesit la lumina faptul ca scrisorile nu erau decat niste colaje realizate din cuvinte copiate din ziare si lipite pe coli albe, pe care el si le confectiona si le trimitea singur prin posta." - Ion Adamescu, sef de serviciu in Securitatea Timis

RECOMPENSA

"Cei cantonati la Bicske plecasera pe timpul verii si fusesera prinsi cu haine subtiri. Am aflat ca atat militari din serviciile speciale maghiare, cat si francezi si americani veneau constant si ii anuntau ca aceia care merg la Budapesta sa faca demonstratii impotriva Romaniei vor primi din ajutoare haine groase, pantofi, mancare mai buna"

DISIDENTA

"In tot acest timp, miscarile de protest din fata ambasadei romane din Budapesta au fost completate cu incercari de creare a unor grupuri de disidenta interna. S-a incercat crearea unor grupuri in randul oamenilor de cultura in principalele centre universitare. S-a incercat prima data la Iasi, Bucuresti, Cluj, Timisoara" - Radu Tinu, adjunct al sefului Securitatii Timis

Planurile pentru Romania se faceau in birturile capitalei maghiare

Ideea organizarii concertate a actiunilor de protest in special de catre serviciile speciale maghiare este sustinuta si de colonelul de securitate Ion Adamescu. Acesta a indeplinit atat in perioada de dinaintea lui decembrie 1989, cat si dupa misiuni importante de contraspionaj, ocupand in cadrul structurilor informative ale judetului Timis a patra functie, ca sef de serviciu. "Chiar din luna octombrie a lui ’89 am primit informatii ca in Budapesta, mai exact in restaurantul Bucuresti, un grup destul de mare de persoane incepuse sa frecventeze constant locul, la fiecare intalnire, la un paharel, purtand discutii aprinse despre orasul Timisoara si despre Romania. La prima vedere pareau simple discutii, dar in urma lucrarilor operative ne-am edificat ca era vorba despre discutii codate. Fapt care a facut ca operatiunile de culegere de date din zona respectiva sa continue. La o luna dupa aceea, lucrurile se purtau acolo fara perdea. Si asta pentru ca la inceputul lui noiembrie in restaurantul cu pricina se vorbea des despre o asa-zisa revolutie. In decembrie, cand s-a auzit ca in Romania se trage au iesit din starea de incordare pe care o aratau, s-au linistit si au inceput sa rada. Referitor la activitatile spionajului in Romania mai pot spune ca in timpul lunii decembrie serviciile de informatii externe maghiare isi dublasera efectivele. De la doi, trei ofiteri se ajunsesera la trei, patru pentru fiecare zona de interes. Nici pastorul reformat Laszlo Tokes nu a fost neglijat de colonelul Adamescu, despre care ne-a precizat ca si-a concretizat planul de destabilizare a situatiei din Romania prin celebrul autoexil in casa parohiala timp petrecut inregistrarilor de interviuri iredentiste pentru mass-media ungara. "Era perioada de varf a mediatizarii pastorului pe radio Europa libera. In 25 noiembrie 1989 s-a aflat ca Tokes a primit 3 scrisori de amenintare. Se vorbea acolo despre uciderea copilului, siluirea sotiei si uciderea sa. Am patruns conspirat in domiciliul acestuia pentru verificari. A iesit la lumina faptul ca scrisorile nu erau altceva decat niste colaje realizate din cuvinte copiate din ziare si lipite pe coli albe de hartie, pe care el si le confectiona si si le trimitea singur prin posta. Ne-am dat seama cand am gasit in soba bucati intregi de ziare decupate de unde taiase cuvintele pentru confectionarea scrisorilor", isi aminteste colonelul Adamescu.

"FORTAREATA". Laszlo Tokes si-a pornit "cruciada" impotriva lui Ceausescu la semnalul spionilor unguri, sustin fostii securisti

Nu ratati!
In numarul de maine veti putea citi alte dezvaluiri ale adjunctului sefului Securitatii Timis, Radu Tinu, despre decembrie 1989 la Timisoara.