x close

Un cîntec ca o ie cusută cu dragoste

0
Autor: Carmen Anghel 04 Iul 2008 - 00:00
Un cîntec ca o ie cusută cu dragoste


MARIA LĂTĂREŢU ● Avea un repertoriu pentru oricine şi pentru orice
Dacă vreodată vreun dor sau vreo despărţire vă va răni sufletul, ascultaţi cum cîntă Maria Lătăreţu. Oblojiţi-vă rănile cu glasul de miere al Privighetorii. Luni, 7 iulie, nu rataţi Ediţia de Colecţie dedicată Mariei Lătăreţu, însoţită de un CD cu  melodiile sale de neuitat.



MARIA LĂTĂREŢU ● Avea un repertoriu pentru oricine şi pentru orice
Dacă vreodată vreun dor sau vreo despărţire vă va răni sufletul, ascultaţi cum cîntă Maria Lătăreţu. Oblojiţi-vă rănile cu glasul de miere al Privighetorii. Luni, 7 iulie, nu rataţi Ediţia de Colecţie dedicată Mariei Lătăreţu, însoţită de un CD cu  melodiile sale de neuitat.

Glasul ei este atît de mîngîietor, atît de dulce, vorbele cîntecelor sînt atît de potrivite, fiecare durere şi fiecare bucurie au cîntecul propriu.

A fost un fenomen. A fost o forţă interpretativă, o forţă creatoare. A fost inspirată mai întîi de frumuseţea şi de puritatea naturii, a luncilor şi văilor şi codrilor din Gorj. Apoi a fost inspirată de puritatea primei iubiri, de durerile şi frămîntările următoarelor. Maria Lătăreţu şi-a cîntat cu toată durerea de care poate fi în stare o mamă propria tragedie: pierderea celor cinci copii. "Lie, ciocîrlie" este doina pe care a compus-o ca să nu fie uitaţi copilaşii săi.

Maria Lătăreţu a trecut prin multe, dar nimic nu a putut să-i doboare  dragostea pentru cîntec, respectul pentru portul popular, puterea de a crea un cîntec, o poveste dintr-o frîntură de rază de lună.
A avut peste 1.000 de cîntece. Din fetiţa care cînta pentru a cîştiga cîţiva bănuţi, ajunsese să fie iubită şi chemată în ţări din toată lumea.

Crăiasa Maria a murit pe scenă, într-o zi de toamnă. Cel mai frumos premiu pe care îl poate primi un artist. Din păcate, Privighetoarea l-a primit prea devreme. Nici astăzi cei care au iubit-o nu au uitat tragica zi a dispariţiei sale.
Vă dăruim acest al doilea CD cu Maria Lătăreţu, CD-ul de aur. Să-l ascultaţi, să vă bucuraţi şi să vă vindecaţi de dor.  

VIAŢA UNEI MINUNI. "Maria rămîne în istorie întîia privighetoare modernă a României. Este rezultatul geneticii de aur a miliarde de privighetori anonime din spaţiul traco-dacic, iar numele ei nu poate fi decît Maria. Cu timpul, ea va deveni precum legenda ciocîrliei, o legendă a Mariei", spunea profesorul Petre Popescu Gorgan.
Nimic mai potrivit, ca acest motto, pentru a ne aminti şi vorbi despre omul şi artistul de excepţie Maria Lătăreţu.
Cîntecele sale, puterea interpretativă şi creatoare au înnobilat folclorul şi l-au urcat pe culmile muzicii populare.

Depănînd firul amintirilor şi rememorînd momentele vieţii  Mariei Lătăreţu, copilăria grea, marile tragedii prin care a trecut, ai fi zis că va fi o învinsă. Dar femeia puternică din dînsa, tenacitatea morală au făcut să răzbească în viaţă, zîmbetul de pe faţă să nu-i dispară, un zîmbet ajuns proverbial, iar puterea de a cînta, de a culege şi de a crea să fie enormă pînă la sfîrşitul vieţii. Aţi zice că s-a născut cîntînd, a creat de timpuriu, prima creaţie fiind la 17-18 ani, impresionată de frumuseţea Gorjului.

Cîntecul acesta este "Lung e drumul Gorjului", el se găseşte şi astăzi în arhiva Institutului de etnografie şi folclor "Constantin Brăiloiu", are o vechime de 80 de ani şi este o nestemată a folclorului nostru. Atît în tinereţe, cît şi în ultimii ani de viaţă, interpreta cîntecele cu multă uşurinţă. Ondulaţiile şi inflexiunile calde din voce n-au părăsit-o niciodată, iar puterea creatoare creştea o dată cu vîrsta.

CADENŢE
"Avea un cîntec pentru oricine şi pentru orice, a elogiat primăvara ca nimeni alta, a fost cea mai mare cîntăreaţă a florilor, a firului de iarbă crudă, a dragostei curate, a muncii, a înţelepciunii omului de ţară. Alaiul ei de flori, ciripitul păsărelelor, pe care aproape în fiecare cîntec le dezmierda, cu cadenţe melodioase, te fac mai bun, mai optimist. Cîntecele Mariei Lătăreţu aduc în suflet linişte, dragoste şi împăcare, oameni şi zări
stau să-i asculte cîntecul"


PUBLICUL
"Farmecul cu care interpreta doina românească, cîntecul lung, arhaic a cucerit sufletul oamenilor, la fel interpreta, doinele de jale, de durere, de haiducie. Cînd cînta sub superba cupolă a Ateneului Român, acompaniată de Orchestra «Barbu Lăutaru», doina «Mamă, mamă, dorul meu te cheamă» sau «Leagănă-te vîrf de brad», «Oltule, Olteţule» şi «Lie Ciocîrlie», oamenii plîngeau şi-i răsplăteau talentul cu ovaţii şi imense buchete de flori sau pur şi simplu aruncau cu flori pe scenă"

CREAŢIILE
"Melodia, versul şi rima veneau ca un izvor, cosînd o ie gorjenească, făcîndu-şi treburile casei, mergînd în lungile turnee ori se trezea din somn cu cîntecul pe buze. Fiecare cîntec creat îl trecea prin filtrul sufletului şi al minţii, de nenumărate ori, pînă îl aducea la forma dorită, la forma definitivă. Optimismul, sensibilitatea şi delicateţea Mariei Lătăreţu nasc întotdeauna din creaţiile fermecătoare, ele sînt zbuciumul minţii şi liniştea sufletului"
Ioana Lătăreţu - nora artistei

Discul de aur al Privighetorii Gorjului

Maria Lătăreţu a avut un repertoriu de peste 1.000 de cîntece interpretate, incluzînd şi pe cele create sau culese. La fel de mare a fost şi puterea creatoare a Mariei Lătăreţu, crea cu multă uşurinţă un cîntec nou, oricînd şi oriunde. "Haide, hai, cu dor şi lună", "De ce nu te-nsori, Gheorghiţă?", "Ce frumoasă-i potecuţa", "Colindai vîlceaua toată", "Trei în lume nu se poate", "Aseară pe la chindie", "Lună, lună, ia fii bună", "Măicuţă, să nu mă dai", "Mă dusei în cîmp să ar", "Deasupra capului meu", "Cireşule, frunză rară", "Murgule, coamă frumoasă", "Bistriţă, apă zglobie". Unele dintre cele mai frumoase cîntece pe care le-au ascultat românii vreodată. Un repertoriu fantastic, o putere de creaţie şi de interpretare fantastică, o dragoste şi un respect fără egal pentru cîntul şi portul popular românesc. Maria Lătăreţu.  
Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   lătăreţu,   cîntec,   mariei lătăreţu,   mariei l

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia
Lipsa unor priorităţi clare de guvernare, a unui proiect de ţară și lacunele de competență de la nivelul clasei politice au dus la o neîncredere generalizată şi la mentalitatea “ merge şi...

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice
Lipsa sau amânarea demersurilor de a reforma în mod real sistemul de securitate națională, în special cadrul legal privind activitatea serviciilor de informații și a instituțiilor din sistemul...

Primarul învins de lenea propriilor alegători

Primarul învins de lenea propriilor alegători
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o...

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori
Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse...

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori
Galerie Foto Reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de 11 kilometri din Drumul Național 5 va fi supervizată, pe bani grei, de firma unui fost șef al Regiei de Drumuri și Poduri București.  153.000 de euro va...

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut
Aşteptările societăţii sunt mai mari decât ritmul în care evoluează societatea, fie că vorbim de infrastructura publică, de serviciile medicale, de cele fiscale sau edilitare. Problema vine din ritmul...

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”
Nu am fructificat aproape deloc – dincolo de anumite avantaje economice – faptul de a fi membru UE și NATO în această regiune. România a ajuns într-o criză internă fără precedent din...
Serviciul de email marketing furnizat de