Via Babadag, luată pe mâna moartă

Putred de bogatul vameş Eugen Bogatu şI partenerii săi, foştii vameşi Marius Pilcă şI Eugen Făinărea, au pus mâna pe via Babadag. Peste 900 de localnici, care fuseseră împroprietăriţi cu cele 547 ha de viţă nobilă, plâng acum pe la porţile DNA. O anchetă e în curs de doi ani. Trioul Bogatu – Pilcă - Făinărea şi-a calculat acţiunile cu multă dibăcie, vreme de nouă ani. Printr-o serie de falsuri şI tertipuri, conducerea SC Vitis SA, care administra via Babadag iar în realitate servea interesele celor trei, a procedat în aşa fel încât cei 900 de ţărani proprietari să fie excluşi din acţionariat. În 2007 s-a produs apoi lovitura. Directoarea podgoriei i-a vândut contabilului şef 116.000 de acţiuni la 60 de bani acţiunea, adică 200 de lei hectarul de vie. După trei luni, contabilul i-a vândut directoarei o cincime, a păstrat o cincime pentru el, iar restul unei firme care-l avea acţionar pe Făinărea. Noii proprietari formează de îndată un consiliu de administraţie ce-i are în componenţă pe Bogatu şI Pilcă. Modificările se înscriu apoi la Registrul Comerţului şI publicate în Monitorul Oficial. Unde sunt cei 908 de proprietari ai viei de la babadag? Au dispărut... De doi ani, ţăranii bat în poarta DNA Constanţa: "Dar de noi aţi uitat?”

Eugen Bogatu Eugen Bogatu, fost şef al Vămii Port Constanţa, a fost numit în 2009 directorul Portului. El a fost reţinut de procurorii DNA pe 9 ianuarie, anul acesta, apoi arestat sub acuzaţia de a-l fi favorizat pe libanezul Said Baaklini în dosarul UCM Reşiţa, tentativa de fraudă de 60 de milioane de euro. Procurorii au stabilit ca Bogatu i-a cerut libanezului 20 de miliarde lei vechi ca să faciliteze scoaterea motoarelor din ţară, cu destinaţia Guineea. În prezent Bogatu e liber.

Eugen Bogatu, celebrul inculpat din afacerea "Baaklini", era polivalent. Când e vorba despre afaceri la limita legii, Bogatu şi "fraţii" săi Marius Făinărea şi Alin Pilcă face o echipă inventivă şi abilă în a manipula persoane pentru a-şi atinge scopurile. Cei trei încearcă de câţiva ani să pună mâna pe 547 de hectare de viţă-de-vie nobilă din Podgoria Babadag. Fără scrupule, cei trei şi "săgeţile lor", Maria Jecu şi Iosif Dumitru, au deposedat 908 proprietari de terenurile pe care le deţineau. Mecanismul este unul destul de complex şi eficient. Rezultatul, preluarea pe nimic a unei podgorii întregi.

Podgoria Babadag se află într-o zonă colinară mărginită de Lacul Babadag, Lacul Razelm şi de păduri de tei şi de stejar. Este vorba despre 547 de hectare cultivate pe timpul regimului comunist cu viţă-de-vie nobilă. În decembrie 1981, prin decret prezidenţial, s-a înfiinţat Asociaţia Economică Intercooperatistă Viticolă Babadag. Atunci s-a schimbat şi destinaţia celor 547 de hectare care au ajuns o podgorie de succes. În formula asta, AEIV Babadag a funcţionat până în 1991. La aproape doi ani de la căderea regimului comunist s-a înfiinţat SC Vitis SA Babadag. Acţionari la societatea Vitis au devenit 908 persoane, 425 din localitatea Enisala, iar restul, din Babadag şi localităţile apropiate. Conform Legii 18, fiecare dintre aceştia a intrat în posesia terenurilor care le-au aparţinut şi care la retrocedare erau parte componentă din Podgoria Babadag. Terenurile recuperate au fost evaluate şi transformate în acţiuni la SC Vitis. Aport la capitalul societăţii s-a mai adăugat şi contribuţia financiară a şapte foste CAP-uri din zona limitrofă Babadagului. Acţiunile celor 908 însumau 75% din total şi reprezentau majoritatea. Restul de 25% reprezentau aportul financiar al celorlalte cinci foste CAP-uri, transformate în societăţi comerciale, la fostul AIEV Babadag.

Combinaţia "Ovidius Mercado"

Până în anul 2002, lucrurile au mers normal la SC Vitis SA. Pe 30 martie 2002, Consiliul de Administraţie, fără votul Adunării Generale a Acţionarilor, a schimbat abuziv conducerea societăţii. Atunci a fost numită Maria Jecu. După un an şi jumătate, în decembrie 2004, au fost depuse la Oficiul Registrului Comerţului Tulcea o hotărâre AGA şi un act adiţional la aceasta, ambele fără număr şi fără dată. În aceste documente se face referire la AGA din martie 2003. Se invocă hotărâri inxistente şi sunt schimbaţi cenzorii şi preşedintele CA. Este numită la cârma Vitis Maria Jecu. Din noua sa calitate, Maria Jecu întocmeşte pe propria răspundere o declaraţie-tip prin care schimbă structura acţionariatului. Ea distribuie arbitrar acţiunile în raport cu aportul la capitalul social al Vitis şi consideră că cele cinci asociaţii, foste CAP-uri, ar fi cesionat acţiunile către Vitis SA Babadag, deşi acest lucru s-a făcut în cursul anului 2004, după AGA invocată în acelaşi document. După Maria Jecu, fiecare din cele cinci asociaţii deţinea câte 21.887 de acţiuni, socoteală care nu reiese din evidenţele contabile ale acestora. În fapt, s-a luat abuziv de la cei 908 acţionari o parte însemnată din acţiuni ce au fost considerate aportul financiar al celor cinci foste CAP-uri care nu au avut terenuri aşa cum a avut CAP Enisala şi CAP Babadag. În concluzie, cele cinci asociaţii au cesionat şi ce nu le aparţinea. La final, Jecu a schimbat procentele şi s-a ajuns ca societatea Vitis să deţină 75% din acţiuni, iar cei 908 acţionari, 25%. Judecătorul delegat indus în eroare de manoperele depuse la dosar dă o hotărâre prin care schimbă structura acţionaritului SC Vitis SA după placul doamnei Jecu.

Noua evoluţie a acţionariatului s-a ţinut la secret din decembrie 2004 până în ianuarie 2007, când, fără ştirea acţionarilor, Vitis SA, prin persoana Mariei Jecu, a vândut contabilului-şef Iosif Dumitru 116.000 de acţiuni la valoarea nominală de 0,6 lei pe acţiune. Adică un hectar a fost înstrăinat cu două milioane de lei vechi sau 200 RON. Aşa a ajuns Iosif Dumitru acţionar majoritar în detrimentul celor 908 proprietari de teren. Ca să nu fie cu supărare, după trei luni, Iosif Dumitru îi vinde lui Maria Jecu o cincime din acţiuni, trei cincimi vinde societăţii Ovidius Mercado SRL şi îşi păstrează şi el o cincime. Acţionar majoritar devine Ovidius Mercado, care mai deţine două fabrici de vin în Babadag. Surpriza este că printre acţionari, cu 30%, se numără şi Marius Făinărea fostul vameş coleg cu Bogatu şi Pilcă.

Bogatu şi Pilcă, administratori la Vitis

Pe 20.07.2007 au avut loc o şedinţă a Consiliului de Administraţie şi o AGA. Când s-a pus problema de cvorum şi de convocarea acţionariatului, directorul Maria Jecu i-a informat pe cei prezenţi că nu e nevoie să participe la adunarea generală a acţionarilor, deoarece ea, contabilul-şef şi reprezentantul Ovidius Mercado deţin 75% din acţiuni şi pot lua orice decizie. A ieşit scandal. Ca să scape de proprietarii de terenuri din societate, echipa Mariei Jecu a mai făcut un pas. A trecut la modificarea statutului societăţii. Pentru a putea avea majoritate, la data de 01.11.2007, Ovidius Mercado a cesionat în mod dubios unui număr de 209 persoane câte cinci acţiuni. Cu trei zile înainte de AGA, cei 209 noi acţionari, majoritatea din Constanţa, împuternicesc la un notar public din localitatea Negru Vodă şase persoane să-i reprezinte în AGA. Pe 14 decembrie 2007, la şedinţa AGA au participat 11 persoane, dar nimeni dintre proprietari. S-a format un nou CA, din care fac parte Eugen Bogatu şi Alin Pilcă şi s-au abrogat toate articolele care prevedeau drepturile proprietarilor de terenuri fără ca aceştia să-şi dea consimţământul. Noile modificări au fost înscrise la ORC Tulcea şi publicate în Monitoriul Oficial. Iată cum trioul Bogatu-Pilcă-Făinărea, cu o investiţie minimă făcută în Maria Jecu şi Iosif Dumitru, a deposedat 908 oameni de pământurile lor. Au fost depuse plângeri la DNA Constanţa şi s-au contestat deciziile frauduloase în instanţă. Justiţia îşi va spune cuvântul, dar mai rămâne ca şi procurorii DNA să definitiveze această anchetă, care ţine de aproximativ doi ani.

Cât de bogat e Bogatu

Eugen Bogatu a deţinut, până la începutul anilor 2000, funcţia de Director al VămiiPort Constanţa. S-a retras in afaceri până în 2009, când a fost numit director al Domeniilor Portuare. A fost arestat astă iarnă pentru complicitate cu afaceristul Said Baaklini în tentativa de fraudă UCM Reşiţa, în prezent e liber. Potrivit declaraţiei de avere şI informaţiilor din presă, familia Bogatu deţine 28 de terenuri pe Litoral (Eforie, Năvodari, Medgidia, Murighiol) dar şI la băile Tuşnad. Mai este acţionar în 11 firme, bănci şI fonduri de investiţii, împreună cu foştii şefi ai vămii Pilcă şI Făinărea. Firmele familiei Bogatu administrează omplexul Robinson din Predeal, sanatoriul Vraja Mării, Hotelul flacăra din Eforie, complexul Dana din Venus, complexul rezidenţial Colina Florilor din Sinaia. În cele 13 depozite bancare ale lui Bogatu sunt câteva sute de mii de euro. El are şi datorii pe măsură, la socrul său dar şI la armatori.