x close

Aurul antic al României, înainte şi după Traian

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 10 Dec 2010 - 14:44
Aurul antic al României, înainte şi după Traian Marius Amarie © MNIR/ Brăţări dacice, Tezaurul de la Sarmizegetusa Regia (1999, Hunedoara), Muzeul Naţional de Istorie a României
Vezi galeria foto


O comoară nepreţuită a luat drumul Romei. Valori inestimabile ale culturii şi istoriei României vor face fala ţării în unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii. O expoziţie cu mult aur, aşa cum nu au mai văzut locuitorii Romei de pe vremea lui Decebal. „Aurul antic al României-înainte şi după Traian” este expoziţia care se va deschide pe 16 de­cem­brie la Muzeul Forurilor Imperiale, una dintre instituţiile muzeale de referinţă din Italia. Este cea mai importantă expoziţie cu tematică arheologică organizată de statul român în ultimele două decenii în străinătate. Expoziţia va fi deschisă până în luna aprilie 2011.

Expoziţia reuneşte 140 de piese semnificative din patrimoniul cultural naţional, cu valoare materială şi istorică excepţională, clasate în categoria „Tezaur” din colecţiile a opt muzee româneşti.

Rezultat al unui laborios şi ambiţios proiect, început încă din primăvara anului 2009, expoziţia „Gli ori antichi della Romania – Prima e dopo Traiano” este rezultatul unei colaborări între Muzeul Naţional de Istorie a României şi Superintendenţa pentru Bunuri Culturale a Capitalei Roma, Muzeul Forurilor Imperiale şi Zètema progetto Cultura.

Destinaţia acestei expoziţii nu este întâmplător Roma, date fiind valenţele culturale şi turistice deosebite ale oraşului, dar şi numeroasele comunităţi de români ce trăiesc în această ţară, dorindu-se astfel deopotrivă promovarea valorilor de patrimoniu ale României în Italia, dar şi întărirea legăturilor de suflet între diaspora românească şi ţara de origine, spun organizatorii.

În acelaşi timp, expoziţia constituie o premieră absolută în străinătate, prin inedita asociere a unor bunuri arheologice de metal preţios din cadrul unora dintre cele mai importante tezaure descoperite până în prezent pe teritoriul actual al României, precum Tezaurul de la Perşinari, Tezaurul de la Bia, Tezaurul de la Rădeni, Tezaurul de la Stânceşti, Tezaurul de la Cucuteni, Tezaurul de la Buneşti-Avereşti, Tezaurul de la Coada Malului, Tezaurul de la Sarmizegetusa Regia şi Tezaurul de la Pietroasa.

Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul echipei care a contribuit la realizarea acestei expoziţii, reunind specialişti din partea următoarelor muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie (Turda), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman (Alexandria). Curatorul general al expoziţiei din partea României este dr Ernest Oberländer-Târnoveanu, director ge­neral al Muzeului Naţional de Istorie a României şi pre­şedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Expoziţia este structurată într-o succesiune de teme generale vizând începuturile prelucrării metalelor preţioase şi a metalurgiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic, arta orfevrăriei traco-getice şi apogeul său în perioada dacică clasică, arta metalelor preţioase în perioada Daciei Romane şi a epocii migraţiilor. Cele 140 de piese remarcabile din metal preţios înfăţişează o istorie pe scurt a civilizaţiilor protoistorice, clasice şi antice târzii ce au existat în urmă cu multe veacuri pe teritoriul actual al României. Privite individual sau în ansamblu, toate aceste artefacte stau mărturie asupra istoriei civilizaţiilor din mileniile I î.Hr.-I d.Hr., respectiv din perioada epocii bronzului şi până în vremea Imperiul Roman Târziu şi a migraţiilor din zorii Evului Mediu în această parte a Europei, a unor inedite sinteze multiculturale cu influenţe originare din lumea balcano-mediteraneană şi nu numai.

Unele piese sunt expuse pentru prima dată în afara României, precum patru dintre celebrele brăţări dacice de aur – care călătoresc acum ca exponate oficiale din patrimoniul cultural naţional, după anevoioasa lor recuperare de pe piaţa ilicită de antichităţi prin strădania şi perseverenţa autorităţilor române –, o serie de piese de podoabă din perioada migraţiilor descoperite cu prilejul unor cercetări arheologice preventive recente la Cluj-Napoca sau o parte din monedele de tip koson, ce fac parte din cel mai mare tezaur de monede de aur cunoscut până în prezent pe teritoriul României.

Cele 12 brăţări dacice polispiralice de aur găsite între anii 1996-2001 prin acţiuni de braconaj arheologic în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi introduse ilicit în traficul de antichităţi la nivel internaţional reprezintă, după tezaurul de la Pietroasa, cea mai importantă descoperire de natură arheolo­gică din ultimul secol din România, prin valoarea intrinsecă a obiectelor (11,7 kg aur nativ) şi semnificaţia lor cultural-artistică.

Mai amintim o serie de obiecte de excepţie precum: spada din Tezaurul de la Perşinari, coiful getic de la Peretu, rhython-ul de la Poroina, coiful getic de la Coţofeneşti, patru dintre brăţările dacice polispiralice de aur, monede de tip koson, plăcuţele votive de la Germisara, aplicele în formă de acvilă din Tezaurul de la Apahida II, piese din inventarul mormântului princiar de la Potaissa, mormântului princiar de la Cluj-Napoca/Floreşti – patera şi fibulele pereche din Tezaurul de la Pietroasa.

 

Prinţesele din morminte

Mormântul princiar de la Potaissa (Turda, jud. Cluj). Epoca migraţiilor; a doua jumătate a se­colului al V-lea d.Hr. Printre ruinele castrului Legiunii V Macedonica de la Potaissa, în vara anului 1996, a fost descoperit un mormânt de femeie, de 35-45 de ani. Statutul social înalt al femeii este indicat de podoabele cu care a fost îngropată şi de inserţiile musculare foarte slabe, ca urmare a lipsei activităţilor fizice. Fusese înveşmântată cu o cămaşă lungă din pânză de in, care se închidea în faţă cu un şnur pe care atârnau trei mărgele mari din chihlimbar. „Ro­chia” era decorată cu o broderie din care s-au recuperat 160 de mărgele mici din pastă de sticlă şi din coral. Peste umeri purta un „peplos” din lână prins cu două fibule mari din argint. O cingătoare din material textil se închidea cu o mare cataramă din argint şi aur. O oglindă din metal alb şi un pieptene din os descoperite în zona bazinului fuseseră probabil atârnate de cingătoare. În urechi purta cercei de aur cu almandine. Din încălţăminte nu s-au păstrat decât cataramele. Piesele de inventar sunt specifice „modei danubiene”, răspândite într-o largă arie europeană, în a doua jumătate a secolului al V-lea d.Hr.

Mormântul princiar de la Floreşti (Cluj). Epoca migraţiilor; secolul al V-lea d.Hr. În perioada septembrie 2006 – iunie 2007, cu ocazia cercetărilor arheologice preventive, a fost cercetată şi o necropolă. Unul dintre cele 121 de morminte din perioada gepidă se remarcă atât prin inventarul funerar fastuos, cât şi prin po­zi­ţia relativ izolată, fiind descoperit la circa 20 m de cel mai apropiat mormânt. Defuncta era o tânără de 18-20 ani. Este singurul mormânt de epocă gepidă care conţine aproape în totalitate obiecte din aur (podoabe şi piese de port) şi aparţine unei aristocrate est-germanice. Este unul dintre cele mai fastuoase morminte princiare descoperite nu numai în Transilvania, ci în toată Europa.

Citeşte mai multe despre:   jurnalul de duminică

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 6435


Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!
Galerie Foto Este o lecție despre dragostea nețărmurită pentru familia ta! Ca să înțelegeți ce înseamnă dorul uriaș pentru înaintașii tăi, trebuie să citiți până la capăt următoarea...

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR
Sentință finală în procesul prin care controversatul afacerist Dinel Staicu, condamnat la șapte ani de pușcărie pentru credite ilegale luate de la Banca Internațională a Religiilor, a făcut eforturi să...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională
Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus &ici...

Criminalul cu mitraliera sub pat și teancul de ziare în brațe

Criminalul cu mitraliera sub  pat și teancul de ziare în brațe
În funcție de abordarea unui subiect, mass-media poate fi cel mai bun sprijin al polițiștilor sau se poate transforma în piedică pentru anchetă, dacă nu gestionează bine informațiile oferite...

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni
Deschiderea noilor linii de transport aerian spre Aeroportul Kogălniceanu a încurajat hotelierii de pe litoral și agențiile de turism să lanseze noi oferte. Agențiile au estimat o creștere de 10-20% a număru...

Un client al DNA face televiziune la metrou

Un client al DNA face televiziune la metrou
În timp ce patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, împreună cu vicepreședintele grupului, Mihail Tănăsescu, dar și ex-primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, sunt judecați pentru dare,...

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină
Alina Gorghiu se aşteaptă ca liberalii să profite din plin de criza declanşată pe scena politică de răfuiala internă din PSD. Fosta şefă a PNL susţine că măcelul dintre pesedişti şi problemele din...

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii
Prezenţă obişnuită pe aerodromul Clinceni, Gheorghe Uţă este un bunic simpatic şi elegant, cu aer de profesor şi cu darul poveştilor. N-ai zice că tocmai s-a dat jos din avionul nervos care, în urmă cu...

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13
Galerie Foto Filmul acțiunilor derulate de DNA, imediat după adoptarea OUG 13, devoalează intenția procurorului-șef Laura Codruța Kovesi de a ajunge la inculparea prim-ministrului Sorin Grindeanu. În paralel, omul de...

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane
Anul 2011 a răsunat de sloganuri pompoase în presă, lansate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, care declara că investiţiile măreţe pe care le-a făcut în sudul litoralului...

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 
Direcția Națională Anticorupție a achiziționat, la sfârșitul lunii trecute, servicii IT de la patru companii, dintre care trei sunt furnizori „de casă” ai instituției conduse de Laura Kovesi, ia...

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”
Liviu Vârciu este la ora actuală cel mai tonic prezenta­tor, concurent şi căpitan de echipă al show-urilor de televi­ziune. Participă în atât de multe, încât spune că nu mai...
Serviciul de email marketing furnizat de