x close

Scandalurile familiei Cocea

0
Autor: Simina Stan 04 Feb 2011 - 11:23
Scandalurile familiei Cocea Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto




În încercările de a afla istoria unor clădiri din Strada Nicolae Iorga au prins contur poveştile mai mult sau mai puţin scandaloase ale unor personalităţi care au marcat epoca în care au trăit. Cum spune Petru Comarnescu în memoriile sale, „în romane, asemenea lucruri ar părea imposibile, neverosimile, dar iată că există în realitate”. Actorii principali sunt N.D. Cocea, Gina Manolescu Strunga şi Petru Comarnescu.
Fascinaţia familiei Cocea pentru lumea teatrului atât pe scenă, cât şi în viaţa de zi cu zi este, poate, unică în istoria teatrului românesc.

Cei trei copii ai generalului Dumitru Cocea, monarhist convins, „descendent al căpitanului Cocea, din armata lui Mihai Viteazul”, s-au dovedit a fi toţi oi negre. „Bolşevicul” N.D. Cocea mărturisea că în tinereţe şi-a dorit enorm de mult să devină actor, iar surorile lui, Florica şi Alice, au devenit cunoscute actriţe la Paris. N.D. Cocea a transmis această pasiune şi fiicelor sale, două dintre ele – Tantzi şi Dina Cocea – devenind celebre actriţe de teatru şi film. „Chemarea scenei, care m-a chinuit pe mine şi mă chinuieşte şi acum, a răbufnit şi în sângele ei. Florica, Alisa, Dina, Tantzi, toate au simţit chemarea asta. Cum ne-a venit? De unde ne-a venit? Mama se uita la noi ca găina care a clocit ouă de raţă. Şi generalul, când a aflat că fiică-sa se înscrisese la Conservator, exclama exaspe­rat: Fata colonelului Cocea să joace pe funie!”, scria pamfletarul în jurnalul său.

Niculae D. Cocea (1880-1949), Nicu sau Niculici, Papi cum îl alintau în intimitate, a fost „un temut gazetar, socialist, magistrat, avocat, director de ziare, puşcăriaş, scriitor, deputat, director general al teatrelor”. Căsătorit de trei ori, a avut patru copii: Tantzi, Dina, Radu şi Maria.

„Viaţa lui N.D. Cocea a fost aceea a unui boem: apărea, dispărea, nu spunea nimic, dar era fermecător, irezistibil, unic”, afirma într-un interviu, spre sfârşitul vieţii ei, Dina Cocea. „Dimineţile le trăiam în atmosfera redacţiilor sau în incinta pasionantă a tribunalelor, prânzurile le luam la Capşa sau în vreun local de plictiseală boierească. După-amiezele treceau repede între case, recepţii, expoziţii, iar serile cu tovarăşii de la România muncitoare.”

Prima soţie, Florica, fiica ziaristului Constantin Mille, inteligentă şi maliţioasă, a divorţat în 1920, fiind „prea mândră pentru a-i suporta capriciile de bărbat seducător, dar atrasă până la sfârşitul vieţii lui de mintea lui formidabilă, de umorul său caustic, de boemia imposibil de schimbat, de neiertat, dar fascinant”. „Îmi povestea cum l-a aşteptat într-o noapte în vârful scărilor, cu o mătură în mână şi l-a cotonogit niţel, aşa, ca învăţătură de minte. Degeaba însă, căci aventurile se repetau tot mai des, dispariţiile lui se înmulţeau şi nu erau întotdeauna motivate de rămâneri între tovarăşi, aşa cum motiva el”, scria Dina Cocea în memoriile sale.

Din documentele păstrate la Arhivele Statului şi publicate de Vladimir Tismăneanu în revista Sfera Politicii aflăm că acesta „nu ezita să îşi folosească scrisul pentru a stoarce foloase necuvenite, să şantajeze, să se lase plătit cu cinism. Spre deosebire de alt gangster de presă, Pamfil Şeicaru, nu a făcut avere, iar pe cea de acasă a risipit-o, pentru că aşa cum îi primea îi cheltuia, mai ales în aventuri amoroase. Unele dintre aventurile sale le-a descris în diverse romane”. Tot V. Tismăneanu scrie că „a fost judecat şi închis pentru corupere de minori, după ce a fugit cu Gina Manolescu Strunga, în vârstă de 16 ani atunci, singurul copil al ministrului liberal”.

A doua căsătorie cu Lila Stănescu a fost de formă, aceasta fiind iubita şi ulterior soţia lui Ion Gh. Maurer, prieten bun cu N.D. Cocea. „Cum s-a căsătorit, aşa va şi divorţa”, ca să se căsătorească cu Gina în 1936, de care se desparte în 1939. În ultimii zece ani de viaţă a trăit la Sighişoara împreună cu „Ioana Mosora, fată de ţărani săraci”, care în 1939 avea 17 ani.

Gina Manolescu Strunga a fost o celebritate a epocii atât datorită frumuseţii sale, a familiei, cât şi a vieţii ei agitate. Era singura fiică a lui Ion Manolescu Strunga şi a Dianei Ghica. Părinţii divorţaseră, iar mama ei s-a recăsătorit cu zgârcitul bancher Iosif Pincas. „Familia Ginei este extrem de ciudată, anormal de neiubitoare şi iraţională. Un grup de egoişti şi afacerişti, care mă scârbesc”, scria, în 1934, Petru Comarnescu. A dus, de copilă, o viaţă tumultuoasă, trepidantă. La 16 ani a fugit cu N.D. Cocea, s-a măritat mai târziu de formă cu Petru Comarnescu, apoi cu N.D. Cocea, şi în 1941 cu Ghiţă Ionescu.

În 1933, Petru Comarnescu, viitor soţ, o descria ca fiind „blazată, terorizată de familie, sceptică înainte de vreme”, dar avea „calităţi care nu se găsesc mai niciodată într-una şi aceeaşi persoană: frumoasă, excepţional de inteligentă, temperamentală, de fami­lie”. La începutul anului 1934 nota: „Mi-e teamă că fata asta nu se va cuminţi niciodată. Sorţii mă îndreaptă către un trai abundent. Voi putea filosofa având o soţie puţin cocotă prin comportament şi nebunie. (...) Dar ce deşteaptă e. Şi tristă. Găseşte bucuria doar bând. Nu voi face niciodată din ea o Marthe Bibescu, cum speram. Şi totuşi acum nu mai pot trăi fără ea: iubire, ambiţie, orgoliu, interes? Poate de toate”. Acesta recunoaşte cu sinceritate că ea este uşa prin care poate „intra în lumea de care fu­sesem îndepărtat, a celor puternici, suficienţi, eficienţi, oameni tari”.

Orbit de farmecele ei şi de propriile ambiţii, deşi avea destule îndoieli, Comarnescu s-a căsătorit la sfârşitul lunii iunie 1934, nunta fiind un adevărat eveniment monden, cu multă lume bună invitată.
Două luni mai târziu, acesta scria deziluzionat: „Acum e ca o viperă, o fiinţă în fond frivolă, dar cu pretenţii mari. Mediul ei este îngrozitor, dar îmi dau seama prea târziu. Femei şi fete frivole, cu pospai de cultură şi pretenţii de ducese”. La 27 august 1934 scria: „Gina trăieşte doar ca să epateze pe ceilalţi cu mese originale şi aranjamente fistichii de cabotină. Vrea să fie cineva, să aibă personalitate, să se vorbească mereu de dânsa, dar resursele şi metodele ei sunt de vedetă de cinema, care nu ascultă de nimeni decât de capriciile şi frivolităţile ei.

Face pe inocenta, cu aerul acela de candoare ce şi-l însuşeşte uneori admirabil, pe când alteori joacă pe scenă rolul unei femei fatale, gen Marlene Dietrich. Ah, filmele ame­ricane au prea mare influenţă şi dau unor fiinţe uşor dezaxate ca Gina posturi şi roluri ridicole, dacă nu tragice. Romanele nu exercitau atâta influenţă nefastă cât filmele şi mai ales Hollywoodul dă mereu la iveală femei fatale, vampe, cabotine care zăpăcesc fiinţe care se vor interesante şi sunt dornice mereu de comentarii. (...) Gina joacă teatru mai bine decât actriţele, trecând dintr-o extremă în alta pe nesimţite”.

Exasperat şi neputincios, soţul ei scria: „Cheltuieşte ca o nebună ce are şi ce nu are, vinde lucruri din casă, ce primeşte de la tatăl ei cheltuieşte, apoi cheltuim salariul meu şi hai împrumuturi. (...) Dezechilibrată în toate, făcând şi teorii despre lipsa de însemnătate a banului”. Cu toate acestea nu poate să nu o admire – „Gina s-a făcut blondă, vopsindu-şi părul. Pare o stea de cinema americană, lumea se întoarce după ea pe stradă. Are ceva de aventurieră şi de boemă, cu toate că face pe vedeta aristocra­tică”. „A fost strălucitoare în vervă şi în dialog (...) la Operă Gina în rochie de tafta neagră, vopsită cu violet pe păru-i blond, cu orhidee la corsaj. A făcut senzaţie ca un star de cinema.”

Petru Comarnescu nu exagera când scria: „Nu ştiu dacă se vede iar cu el, cum poate că s-a văzut la Sinaia. De ieri am început să bănuiesc şi asta. Dar chiar de-ar fi adevărat, ce aş putea face? Nu mai ţine de mine, căci acum s-a consumat pretinsa iubire. E o cabotină, căreia îi place scandalul şi vrea să se vorbească mereu despre ea. S-a vorbit îndestul în legătură cu mine, acum vrea să se vorbească şi în legătură cu Cocea. Vrea cu tot dinadinsul să fie eroină de bârfeli şi comentarii. Din memoriile lui N.D. Cocea reiese că cei doi se întâlneau, chiar dacă aceasta era căsătorită. „Gina s-a travestit, s-a aranjat altfel, ca să meargă în secret la o conferinţă a lui N.D. Cocea. Tot o intrigă omul acesta şi o instigă probabil contra mea”, scria, cu amărăciune, Comarnescu.

În septembrie 1935, a căzut bomba – „Gina s-a arătat întreagă aşa cum e - monstru capabil de orice. O bucată de vreme, Gina a ascuns tuturor că va avea un copil, iar acum spune că copilul ce-l va naşte nu este al meu, ci al lui Cocea. În felul acesta vrea să forţeze mâna de a se căsători cu Cocea. Ea ştia că tatăl ei şi tatăl ei vitreg nu vor admite niciodată reluarea legăturii cu Cocea şi mai ales căsătoria cu dânsul. Deci îi trebuia cineva onorabil cu care să se căsătorească, devenind doamnă, apoi, după legitimarea ei socială, să treacă din nou la Cocea, cu care fugise ca tânără. Când i-am spus lui Strunga de aceste urzeli, a chemat-o şi a pus-o sub interdicţie. Gina s-a internat singură la Sanatoriul Filantropia, unde a refuzat să mă mai vadă.

Tatăl ei a fost furios, dar ea are un calm de criminală, aşa că puţin îi pasă de toţi. Jocul cu paternitatea copilului, care nici acum nu ştiu ce nume va purta, continuă. Gina e capabilă de orice ca în tragediile cele mai înfiorătoare”. Cei doi au divorţat înainte de sfârşitul anului 1935.

În decembrie 1939, Cocea prevedea viitorul Ginei – „societatea capitalistă a fost vitregă cu ea, i-a răpit cum se tânguieşte «mon pauvre petit bonheur de chaque jour». Revoluţia o să îi confişte moştenirea pe care o aştepta de atâţia amar de ani şi după care a tânjit atâtea”. Ea, naivă, nu realiza ce urma să se întâmple: „Îmi mărturiseşte că i-a răspuns lui taică-său, care, pare-se, o sfătuia să înceapă odată divorţul. «Cum? De ce? Tocmai acum când bărbatul meu o să fie comisar al poporului»„.

 

Gina Balamuc
„Scumpa, insuportabila mea Gina. Câte zile amare mi-a făcut! Un amestec bizar, încântător uneori, obositor mai întotdeauna, de scăpărătoare inteligenţă verbală, de totală incapacitate în judecată şi raţionamente, de egoism feroce şi, după toane sau bâzdâcuri, de izbucniri imprevizibile de generos altruism, de blândeţe şi violenţă nebună, de sinceritate şi inocentă făţărnăcie, de viţiu şi virtute, de abnegaţie şi răutate, de inconsecventă şi totuşi de o logică feminină împinsă până la absurd. Darnică, neprevăzătoare, risipitoare, e de o zgârcenie sordidă în lucrurile mici. Indolentă şi agitată, laşă în faţa vieţii, dar curajoasă la căpătâiul bolnavilor sau al nenorociţilor, îşi cheltuieşte toată energia pe nimicuri şi, cu mlădieri de şarpe, urmăreşte pieziş, într-ascuns, pe ocolite, cu tenacitate inflexibilă, ceea ce vrea. Detestă minciuna şi minte zi şi noapte. Adoră simplitatea, trăieşte numai din complicaţii. Are cultul moralei şi o încalcă la tot pasul. Acum câţiva ani căuta un pseudonim.
A pălit, a râs galben şi m-a rugat să nu-l mai repet la nimeni când i l-am găsit: Gina Balamuc.” N.D. Cocea

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 9213


Mai multe titluri din categorie

Câţi bani investeşte statul român în anchetele penale

Câţi bani investeşte statul român în anchetele penale
Galerie Foto Cât costă anchetele penale în România şi cine suportă aceste cheltuieli? Evident, bugetul de stat. Indiferent dacă aceste anchete se finalizează cu hotărâri definitive de condamnare sau nu,...

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul
Galerie Foto Autoritatea Electorală Permanentă a atribuit, în ultimele sase luni,  unei firme din Cluj Napoca, două contracte în valoare de 42 de milioane de lei pentru mentenanţa sistemului informatic al...

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”
Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), fostul “Doi şi un sfert” lucrează cu o companie din Marea Britanie pentru instruirea ofiţerilor din subordine în domeniul crimei organizate....

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)
Galerie Foto Iesenii sunt celebri. Nu este saptamana sa nu vezi o stire cu pedofili, crime, interlopi, ori cu imbulzeala la promotiile pentru tigai de pe la malluri. Ori cu bucuria la primirea “mitei electorale” constand...

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor
Galerie Foto După ani de zile în care a prăduit patrimoniul căilor ferate, fără ca nicio instituţie a statului să îl oprească, afaceristul Cristian Burci a fost săltat, ieri-dimineaţă, de către procurorii...

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei
Galerie Foto Anina este un fost orășel minier care la începutul anilor 80 devenise un fel de Tărâm al Făgăduinței în Banat. Veneau aici tineri din toate colțurile țării pentru un trai mai bun, pentru un loc...

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!
Galerie Foto Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul a două dintre cele mai apreciate romane ale ultimilor douăzeci de ani, „Lucrarea” şi „Se Întorc Morţii Acasă”, unul dintre cei mai...

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp
Un simplu zero. Și mult tupeu. Cât pentru o avere uriașă pe care să pui mâna folosindu-te de o venerabilă doamnă și de un pix cu care să adaugi un zero pe o foaie. Foaia este un act vechi de...

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov
Galerie Foto În spatele domeniului Truică, Lacul Snagov o cotește discret printre hectare de pădure. Câteva vile luxoase, poziționate răzleț, apoi minute în șir în care barca se pierde pe un canal...

Avocatul cărților

Avocatul cărților
Este cititorul “bolnav” după cărți. Și-a tapetat apartamentul cu volume, stă ziua întreagă în librării și s-a certat cu familia din cauza dragostei sale exagerate pentru...

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie
Cristian Lascu, unul dintre cei mai apreciați speologi din Europa, consideră că peșterile României sunt sunt într-o stare relativ bună, omparativ cu alte segmente ale naturii din țata noastră, pentru...

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru
Galerie Foto Unul dintre cele mai interesante dosare instrumentate, în anul 2014, de către procurorii DIICOT, în care sunt implicaţi atât un om de afaceri din reţeaua Golden Blitz, dar şi un fost jurnalist de...

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal
Galerie Foto Traian Băsescu a informat, în urmă cu două zile, mai mulţi colaboratori din presa aservită, că a luat decizia să nu se înscrie în cursa electorală pentru Primăria Capitalei din acest an, au con...

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”
Galerie Foto După două decenii ca deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu se descrie ca fiind un optimist incurabil şi crede că, în ciuda calităţilor evidente, poporul român are un defect care, ...

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”
Galerie Foto Când oamenii încep să vadă în ceaţă, se sperie că a sosit momentul operaţiei de cataractă, se tem de scoaterea şi înlocuirea cristalinului. Dar tehnicile de intervenţie în...