x close

Scandalurile familiei Cocea

0
Autor: Simina Stan 04 Feb 2011 - 11:23
Scandalurile familiei Cocea Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


În încercările de a afla istoria unor clădiri din Strada Nicolae Iorga au prins contur poveştile mai mult sau mai puţin scandaloase ale unor personalităţi care au marcat epoca în care au trăit. Cum spune Petru Comarnescu în memoriile sale, „în romane, asemenea lucruri ar părea imposibile, neverosimile, dar iată că există în realitate”. Actorii principali sunt N.D. Cocea, Gina Manolescu Strunga şi Petru Comarnescu.
Fascinaţia familiei Cocea pentru lumea teatrului atât pe scenă, cât şi în viaţa de zi cu zi este, poate, unică în istoria teatrului românesc.

Cei trei copii ai generalului Dumitru Cocea, monarhist convins, „descendent al căpitanului Cocea, din armata lui Mihai Viteazul”, s-au dovedit a fi toţi oi negre. „Bolşevicul” N.D. Cocea mărturisea că în tinereţe şi-a dorit enorm de mult să devină actor, iar surorile lui, Florica şi Alice, au devenit cunoscute actriţe la Paris. N.D. Cocea a transmis această pasiune şi fiicelor sale, două dintre ele – Tantzi şi Dina Cocea – devenind celebre actriţe de teatru şi film. „Chemarea scenei, care m-a chinuit pe mine şi mă chinuieşte şi acum, a răbufnit şi în sângele ei. Florica, Alisa, Dina, Tantzi, toate au simţit chemarea asta. Cum ne-a venit? De unde ne-a venit? Mama se uita la noi ca găina care a clocit ouă de raţă. Şi generalul, când a aflat că fiică-sa se înscrisese la Conservator, exclama exaspe­rat: Fata colonelului Cocea să joace pe funie!”, scria pamfletarul în jurnalul său.

Niculae D. Cocea (1880-1949), Nicu sau Niculici, Papi cum îl alintau în intimitate, a fost „un temut gazetar, socialist, magistrat, avocat, director de ziare, puşcăriaş, scriitor, deputat, director general al teatrelor”. Căsătorit de trei ori, a avut patru copii: Tantzi, Dina, Radu şi Maria.

„Viaţa lui N.D. Cocea a fost aceea a unui boem: apărea, dispărea, nu spunea nimic, dar era fermecător, irezistibil, unic”, afirma într-un interviu, spre sfârşitul vieţii ei, Dina Cocea. „Dimineţile le trăiam în atmosfera redacţiilor sau în incinta pasionantă a tribunalelor, prânzurile le luam la Capşa sau în vreun local de plictiseală boierească. După-amiezele treceau repede între case, recepţii, expoziţii, iar serile cu tovarăşii de la România muncitoare.”

Prima soţie, Florica, fiica ziaristului Constantin Mille, inteligentă şi maliţioasă, a divorţat în 1920, fiind „prea mândră pentru a-i suporta capriciile de bărbat seducător, dar atrasă până la sfârşitul vieţii lui de mintea lui formidabilă, de umorul său caustic, de boemia imposibil de schimbat, de neiertat, dar fascinant”. „Îmi povestea cum l-a aşteptat într-o noapte în vârful scărilor, cu o mătură în mână şi l-a cotonogit niţel, aşa, ca învăţătură de minte. Degeaba însă, căci aventurile se repetau tot mai des, dispariţiile lui se înmulţeau şi nu erau întotdeauna motivate de rămâneri între tovarăşi, aşa cum motiva el”, scria Dina Cocea în memoriile sale.

Din documentele păstrate la Arhivele Statului şi publicate de Vladimir Tismăneanu în revista Sfera Politicii aflăm că acesta „nu ezita să îşi folosească scrisul pentru a stoarce foloase necuvenite, să şantajeze, să se lase plătit cu cinism. Spre deosebire de alt gangster de presă, Pamfil Şeicaru, nu a făcut avere, iar pe cea de acasă a risipit-o, pentru că aşa cum îi primea îi cheltuia, mai ales în aventuri amoroase. Unele dintre aventurile sale le-a descris în diverse romane”. Tot V. Tismăneanu scrie că „a fost judecat şi închis pentru corupere de minori, după ce a fugit cu Gina Manolescu Strunga, în vârstă de 16 ani atunci, singurul copil al ministrului liberal”.

A doua căsătorie cu Lila Stănescu a fost de formă, aceasta fiind iubita şi ulterior soţia lui Ion Gh. Maurer, prieten bun cu N.D. Cocea. „Cum s-a căsătorit, aşa va şi divorţa”, ca să se căsătorească cu Gina în 1936, de care se desparte în 1939. În ultimii zece ani de viaţă a trăit la Sighişoara împreună cu „Ioana Mosora, fată de ţărani săraci”, care în 1939 avea 17 ani.

Gina Manolescu Strunga a fost o celebritate a epocii atât datorită frumuseţii sale, a familiei, cât şi a vieţii ei agitate. Era singura fiică a lui Ion Manolescu Strunga şi a Dianei Ghica. Părinţii divorţaseră, iar mama ei s-a recăsătorit cu zgârcitul bancher Iosif Pincas. „Familia Ginei este extrem de ciudată, anormal de neiubitoare şi iraţională. Un grup de egoişti şi afacerişti, care mă scârbesc”, scria, în 1934, Petru Comarnescu. A dus, de copilă, o viaţă tumultuoasă, trepidantă. La 16 ani a fugit cu N.D. Cocea, s-a măritat mai târziu de formă cu Petru Comarnescu, apoi cu N.D. Cocea, şi în 1941 cu Ghiţă Ionescu.

În 1933, Petru Comarnescu, viitor soţ, o descria ca fiind „blazată, terorizată de familie, sceptică înainte de vreme”, dar avea „calităţi care nu se găsesc mai niciodată într-una şi aceeaşi persoană: frumoasă, excepţional de inteligentă, temperamentală, de fami­lie”. La începutul anului 1934 nota: „Mi-e teamă că fata asta nu se va cuminţi niciodată. Sorţii mă îndreaptă către un trai abundent. Voi putea filosofa având o soţie puţin cocotă prin comportament şi nebunie. (...) Dar ce deşteaptă e. Şi tristă. Găseşte bucuria doar bând. Nu voi face niciodată din ea o Marthe Bibescu, cum speram. Şi totuşi acum nu mai pot trăi fără ea: iubire, ambiţie, orgoliu, interes? Poate de toate”. Acesta recunoaşte cu sinceritate că ea este uşa prin care poate „intra în lumea de care fu­sesem îndepărtat, a celor puternici, suficienţi, eficienţi, oameni tari”.

Orbit de farmecele ei şi de propriile ambiţii, deşi avea destule îndoieli, Comarnescu s-a căsătorit la sfârşitul lunii iunie 1934, nunta fiind un adevărat eveniment monden, cu multă lume bună invitată.
Două luni mai târziu, acesta scria deziluzionat: „Acum e ca o viperă, o fiinţă în fond frivolă, dar cu pretenţii mari. Mediul ei este îngrozitor, dar îmi dau seama prea târziu. Femei şi fete frivole, cu pospai de cultură şi pretenţii de ducese”. La 27 august 1934 scria: „Gina trăieşte doar ca să epateze pe ceilalţi cu mese originale şi aranjamente fistichii de cabotină. Vrea să fie cineva, să aibă personalitate, să se vorbească mereu de dânsa, dar resursele şi metodele ei sunt de vedetă de cinema, care nu ascultă de nimeni decât de capriciile şi frivolităţile ei.

Face pe inocenta, cu aerul acela de candoare ce şi-l însuşeşte uneori admirabil, pe când alteori joacă pe scenă rolul unei femei fatale, gen Marlene Dietrich. Ah, filmele ame­ricane au prea mare influenţă şi dau unor fiinţe uşor dezaxate ca Gina posturi şi roluri ridicole, dacă nu tragice. Romanele nu exercitau atâta influenţă nefastă cât filmele şi mai ales Hollywoodul dă mereu la iveală femei fatale, vampe, cabotine care zăpăcesc fiinţe care se vor interesante şi sunt dornice mereu de comentarii. (...) Gina joacă teatru mai bine decât actriţele, trecând dintr-o extremă în alta pe nesimţite”.

Exasperat şi neputincios, soţul ei scria: „Cheltuieşte ca o nebună ce are şi ce nu are, vinde lucruri din casă, ce primeşte de la tatăl ei cheltuieşte, apoi cheltuim salariul meu şi hai împrumuturi. (...) Dezechilibrată în toate, făcând şi teorii despre lipsa de însemnătate a banului”. Cu toate acestea nu poate să nu o admire – „Gina s-a făcut blondă, vopsindu-şi părul. Pare o stea de cinema americană, lumea se întoarce după ea pe stradă. Are ceva de aventurieră şi de boemă, cu toate că face pe vedeta aristocra­tică”. „A fost strălucitoare în vervă şi în dialog (...) la Operă Gina în rochie de tafta neagră, vopsită cu violet pe păru-i blond, cu orhidee la corsaj. A făcut senzaţie ca un star de cinema.”

Petru Comarnescu nu exagera când scria: „Nu ştiu dacă se vede iar cu el, cum poate că s-a văzut la Sinaia. De ieri am început să bănuiesc şi asta. Dar chiar de-ar fi adevărat, ce aş putea face? Nu mai ţine de mine, căci acum s-a consumat pretinsa iubire. E o cabotină, căreia îi place scandalul şi vrea să se vorbească mereu despre ea. S-a vorbit îndestul în legătură cu mine, acum vrea să se vorbească şi în legătură cu Cocea. Vrea cu tot dinadinsul să fie eroină de bârfeli şi comentarii. Din memoriile lui N.D. Cocea reiese că cei doi se întâlneau, chiar dacă aceasta era căsătorită. „Gina s-a travestit, s-a aranjat altfel, ca să meargă în secret la o conferinţă a lui N.D. Cocea. Tot o intrigă omul acesta şi o instigă probabil contra mea”, scria, cu amărăciune, Comarnescu.

În septembrie 1935, a căzut bomba – „Gina s-a arătat întreagă aşa cum e - monstru capabil de orice. O bucată de vreme, Gina a ascuns tuturor că va avea un copil, iar acum spune că copilul ce-l va naşte nu este al meu, ci al lui Cocea. În felul acesta vrea să forţeze mâna de a se căsători cu Cocea. Ea ştia că tatăl ei şi tatăl ei vitreg nu vor admite niciodată reluarea legăturii cu Cocea şi mai ales căsătoria cu dânsul. Deci îi trebuia cineva onorabil cu care să se căsătorească, devenind doamnă, apoi, după legitimarea ei socială, să treacă din nou la Cocea, cu care fugise ca tânără. Când i-am spus lui Strunga de aceste urzeli, a chemat-o şi a pus-o sub interdicţie. Gina s-a internat singură la Sanatoriul Filantropia, unde a refuzat să mă mai vadă.

Tatăl ei a fost furios, dar ea are un calm de criminală, aşa că puţin îi pasă de toţi. Jocul cu paternitatea copilului, care nici acum nu ştiu ce nume va purta, continuă. Gina e capabilă de orice ca în tragediile cele mai înfiorătoare”. Cei doi au divorţat înainte de sfârşitul anului 1935.

În decembrie 1939, Cocea prevedea viitorul Ginei – „societatea capitalistă a fost vitregă cu ea, i-a răpit cum se tânguieşte «mon pauvre petit bonheur de chaque jour». Revoluţia o să îi confişte moştenirea pe care o aştepta de atâţia amar de ani şi după care a tânjit atâtea”. Ea, naivă, nu realiza ce urma să se întâmple: „Îmi mărturiseşte că i-a răspuns lui taică-său, care, pare-se, o sfătuia să înceapă odată divorţul. «Cum? De ce? Tocmai acum când bărbatul meu o să fie comisar al poporului»„.

 

Gina Balamuc
„Scumpa, insuportabila mea Gina. Câte zile amare mi-a făcut! Un amestec bizar, încântător uneori, obositor mai întotdeauna, de scăpărătoare inteligenţă verbală, de totală incapacitate în judecată şi raţionamente, de egoism feroce şi, după toane sau bâzdâcuri, de izbucniri imprevizibile de generos altruism, de blândeţe şi violenţă nebună, de sinceritate şi inocentă făţărnăcie, de viţiu şi virtute, de abnegaţie şi răutate, de inconsecventă şi totuşi de o logică feminină împinsă până la absurd. Darnică, neprevăzătoare, risipitoare, e de o zgârcenie sordidă în lucrurile mici. Indolentă şi agitată, laşă în faţa vieţii, dar curajoasă la căpătâiul bolnavilor sau al nenorociţilor, îşi cheltuieşte toată energia pe nimicuri şi, cu mlădieri de şarpe, urmăreşte pieziş, într-ascuns, pe ocolite, cu tenacitate inflexibilă, ceea ce vrea. Detestă minciuna şi minte zi şi noapte. Adoră simplitatea, trăieşte numai din complicaţii. Are cultul moralei şi o încalcă la tot pasul. Acum câţiva ani căuta un pseudonim.
A pălit, a râs galben şi m-a rugat să nu-l mai repet la nimeni când i l-am găsit: Gina Balamuc.” N.D. Cocea

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 13028


Mai multe titluri din categorie

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor

Picioare crăcănate și în X, etape normale în dezvoltarea copiilor
Părinţii, mereu grijulii cu micuţii lor, sunt foarte preocupaţi şi de primul cuvânt rostit, dar în egală măsură şi de întâii paşi. Adesea se sperie de fiecare amănunt la picioarele...

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest

Complicele lui Mircea Băsescu, Marian Căpățînă, eliberat pe șest
Condamnat, la mijlocul anului trecut, alături de Mircea Băsescu, în dosarul în care fratele fostului președinte a fost găsit vinovat că a luat bani de la familia lui Bercea Mondial, pentru a...

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE

Cum vrea LUDOVIC ORBAN „să frăgezească” majoritatea PSD-ALDE
Abia instalat în fruntea PNL, Ludovic Orban a dezvăluit pentru Jurnalul Naţional principalul obiectiv al partidului pentru sesiunea de toamnă: să „frăgezească” majoritatea PSD-ALDE prin racolări...

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 

Amănunte incendiare cu privire la istoricul moșiei lui Băsescu. Rețeaua mamă-fiică-soacră din Afacerea Nana 
Galerie Foto Afacerea terenurilor agricole din localitatea Nana, județul Călărași, care au intrat, în 2013, în posesia fiicei fostului președinte Traian Băsescu, a fost construită, în mod infracțional, timp...

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017

Telenovela „Elodia” – episoade noi în 2017
Galerie Foto Deși condamnat, în 2014, la 16 ani și opt luni de pușcărie pentru ucide­rea soției sale Elodia Ghinescu, fostul polițist Cristian Cioacă, devenit, în timpul anchetei, rival al prim-adjunctului...

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei

Șeful ANSVSA: România poate fi considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei
România nu se confruntă la ora actuală cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi este înconjurată de această boală care evoluează în opt state, fiind "strânsă ca...

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu

Legăturile logodnicului Elenei Udrea cu garda veche din procuratura lui Iliescu
Galerie Foto Conceptul referitor la faptul că „lumea este mică” pare a fi confirmat cu subiect și predicat de către Elena Udrea. Protejata lui Traian Băsescu a făcut, zilele trecute, anunțul potrivit căruia s-a...

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani

Adrian Diţă, ANCOM: România va fi prima ţară cu tehnologie 5G. Tarifele de roaming vor scădea în următorii patru ani
Adrian Diţă, cel care va conduce Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) în următorii şase ani, doreşte o schimbare majoră de abordare a instituţiei, prin...

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni

Dr. Irina Strâmbu: Abandonarea fumatului este binevenită în orice fază a unei boli de plămâni
Umblă diverse legende prin populaţie legate de bolile de plămâni. Multe dintre ele sunt eronate, oamenii au auzit prin telefonul fără fir aceste zvonuri deformate privitoare la unele terapii. Vom...

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva

CCR distruge ultima speranță a procurorului Eva
Galerie Foto Curtea Constituțională a emis o motivare devastatoare, prin care a respins excepția de neconstituționalitate invocată de fostul procuror ieșean Emilian Eva, acuzat de comerț ilegal cu tablouri și opere de artă. ...

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție

Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție
Galerie Foto În scandalul fără precedent declanșat la vârful Direcției Naționale Anticorupție, războiul se poartă cu toate armele pe masă. Unul dintre procurorii care au îndrăznit să-i facă Laurei...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul
Lipsa școlilor profesionale distruge economia românească în toate sectoarele, de la alimentație publică și turism, până la industria constructoare de mașini sau cea extractivă. Am vorbit cu...

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI

Cum s-a remarcat premierul Tudose la cursurile de la SRI
Noul premier Mihai Tudose şi premierul demis Sorin Grindeanu au trecut amândoi pe la Colegiul Superior de Securitate Naţională, arondat SRI. Au făcut specializarea în ani diferiţi dar au avut acelaşi...

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice

Justiție paranormală: o fantomă a dat în judecată Finanțele Publice
Dispărut de mai bine de cinci ani în condiții suspecte, fostul șef de cabinet al ex-președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Codruț Alexandru Marta, a acționat, anul trecut, în...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă
Galerie Foto Să treci pragul unei şcoli profesionale româneşti e o experienţă la fel de tristă ca vizita la un cimitir. Proporţiile dezastrului din învăţământul românesc se văd în pereţii,...
Serviciul de email marketing furnizat de