Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă una din barele porţii lui Tătăruşanu nu s-ar fi îndârjit să se opună în ultimele minute ale partidei de la Gelsenkirchen, titlul care anunța întâlnirea de fotbal din Champions League ar fi fost şi scorul acesteia: Steaua - Shalke 04, şi cronica partidei ar fi trebuit să se încheie aici. Dar nu!
Scorul este poate nemeritat, prin prisma golului cu care germanii au deschis scorul, moment în care Tătăruşanu şi Szukala s-au pierdut în traducere, sau poate au surzit, sau poate au amuţit. Cert e că oricare dintre aceste motive, ales chiar la întâmplare, a stat la baza transformării unei banele centrări în gol. Mai e de admirat la această fază că singurul jucător german prezent în careul nostru. şi care ar fi putut pune poarta în pericol, ratase întâlnirea cu mingea, mai penibil decât un adolescent cu flori în mână la ceasul de la Universitate.
Până în acel moment, echilibrul părea cuvântul care să descrie aspectul jocului. Aşezarea echipei noastre - trei linii agresive care luptau pentru recuperarea balonului - acoperea bine terenul şi punea reale probleme în construcţia jocului echipei germane.
Nici Schalke nu forţase mai mult decât o face o echipă gazdă care-şi respectă blazonul - fix un sfert de oră. Inteligent, Jens Keller a intuit capacitatea de efort superioară a Stelei şi le-a cerut jucătorilor săi să nu se avânte mai mult, n-au turat motoarele şi au aşteptat cumva să dea norocul peste ei, şi i-a lovit din plin, la primul gol şi la ratările Stelei.
Se mai poate spune că Bourceanu a fost unul dintre puţinii stelişti care ar fi meritat mai mult de la acest meci, măcar un punct, a fost din nou inima echipei, bătăios, a strigat la colegi şi a muşcat din adversari. Cu clarviziune în joc,a dat drumul din bocancul său câtorva deschideri magistrale, şi dacă şutul său din întoarcere ar fi fost puţin contrat de vânt, golul rezultat ar fi fost prezentat pe pixelii a milioane de televizoare din întreaga lume.
Chiar dacă primăvara europeană, la care făceau referire steliştii ca fiind obiectivul participării lor în actualul sezon de Champions League, capătă, prin prisma rezultatelor, accente de cel mult toamnă târzie... mai sunt încă cinci partide de disputat.
Peste două săptămâni, Chelsea vine la Bucureşti. Cu avionul! Cu Mourinho, cu jucătorii evaluaţi la sute de milioane de euro şi probabil cu dorinţă de răzbunare după meciul pierdut acasă cu Basel, cu 2-1. Să sperăm într-un meci mare, doar suntem egali cu ei în clasamentul grupei, la zero și aici nu-i ca la Olimpiadă, să conteze doar participarea!
