Caravana Marilor Români a început în miezul ţării

Caravana a pornit la drum, în cea de-a şasea ediţie a campaniei "Descoperirea României". Specificul căutării noastre este, de astă dată, unul oarecum detectivistic. Veţi afla de la noi lucruri puţin ştiute despre viaţa şi opera uno­ra dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai neamului nostru, de-aceea am şi numit dru­me­ţia noastră "Caravana Marilor Români".

Prin arhive, muzee, case memoriale, bi­blioteci şi şcoli, colecţii particulare sau jurnale personale sunt de bună seamă comori mai mari sau mai mici necunoscute marelui public. Marii noştri scriitori, savanţi, artişti plastici sau medici şi-au lăsat cu siguranţă amprenta pe unde au trecut. Conştiinţa colectivă este încă în stare se mărturisească despre rădăcinile celor care ne-au dat identitate şi personalitate în concertul culturilor lumii.
După aceste mărturii noi am plecat.


ÎN ZONA SIBIULUI
Ce se petrece acum la Humuleşti, Hobiţa sau Lancrăm? În România reală, pe care o redes­co­pe­riţi cu noi, căutători de fapte bune, de idei generoase şi de oameni minunaţi.

Pentru câ­te­va zile poposim în preajma Sibiului, prin lo­cu­rile de care sunt legate numele lui Cioran, Bla­ga, Goga şi Noica. Nu întâmplător, mâine vă vom povesti despre Badea Cârţan şi urmaşii săi, cu ţăranul cărturar pelerin în­ce­pem caravana, ca să vă atragem atenţia! Nici măcar în treacăt Badea Cârţan nu mai e p­o­me­nit în ma­nualele de şcoală. Peste câţiva ani, nu­me­le său va suna penibil, ca un Gigi Duru sau un Fane Macaroană, cui îi zici de el îţi va re­pro­şa că-l faci ghiolban, asta o să se ştie de Badea Cârţan cam pe când în manualele de gimnaziu vom citi pesemne de romanul Laurei An­dre­şan.

Şi ar fi tare păcat. Despre omul Noica, iar nu despre filozof, vă vom povesti apoi, căci du­pă moartea lui, Păltinişul a rămas doar un sat cu telescaun, cu multe vile rămase netermina­te pe motiv de criză, dar fără suflet. Răşinarii lui Cioran au multe de spus, dar şi multe de as­cuns.

O să aflaţi dacă locuitorii singurului sat din România cu tramvai se mândresc cu fiul lor cel teribil şi exilat, ori cu brânza în coajă de brad, şi o să dăm mărturie despre neegalatele întâlniri ale unor spirite scânteietoare. Care au fost. Şederea noastră în inima Ardealului o să vă facă, sperăm, un pic curioşi să deschideţi nişte cărţi până acum neglijate, o să vă dea poate nişte idei despre cum să-ţi faci un conce-diu reuşit, o să vă facă să preţuiţi mai mult libertatea de a alege, altcândva refuzată celor mai mulţi.

Aflaţi la Sibiu, am fost martorii întâlnirii landlerilor, exilaţi în Transilvania pe vremea Mariei Tereza. Astăzi vă vom povesti despre urmaşii lor, spre a da pildă de cum este în stare să conserve un dialect, o credinţă şi o tradiţie, de sute de ani, o comunitate de numai 200 de oameni.


Click pentru a mari imaginea