Activitatea OMS în domeniul politicilor de sănătate publică şi a programelor preventive

Comitetul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii   s-a reunit în luna septembrie 2016 la Copenhaga pentru a aproba principalele direcţii de acţiune recomandate statelor  membre. Biroul Regional pentru Europa ala OMS include 53 de state membre, fiid cea mai întinsă dintre toate regiunile organizaţiei (Statele europene, fostele state componente ale URSS şi Israelul)

OMS consideră că politicile de sănătate publică ar trebui să aibă în atenţie acele domenii şi măsuri care să prevină bolile, să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei şi să scadă povara finaciară pentru serviciile medicale curative. Sănătatea este considerată ca fiind un factor important al dezvoltării economice pentru orice ţară. Mesajul general a fost reprezentat de faptul că sănătatea este o investiție și nu doar o cheltuială bugetară.

Principalele programe şi activităţi se referă la:

• Prevenirea şi controlul bolilor ne-tranmisibile prin acţiuni asupra factorilor de risc (alimentaţie, alcool, tutun etc)
• Prevenirea  şi controlul bolilor transmisibile (accelerarea planului de acţiune pentru eliminarea tuberculozei, îmbunătăţirea performanţei programelor de vaccinare şi introducerea de noi vaccinuri);
• Îmbunătăţirea supravegherii şi controlului rezistenţei  bacteriilor la antibiotice şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale
• Programul de acţiune pentru situaţiile de urgenţă pentru sănătatea publică
• Înfiinţarea unui Centru European pentru asistenţă medicală primară
• Eliminarea inechităţilor în asigurarea serviciilor medicale, cu accent pe universalitate, utilizând conceptul “nimeni nu este lăsat în urmă”
• Programe de politici publice privind asigurarea accesului la medicamente inovative
• Sănătatea migranţilor şi refugiaţilor

Pentru anul 2017 prioritare suntacţiunile din domeniul sănătăţii mamei şi a copilului, controlulrezistenţei la antibiotice, abordarea integrată şi creşterea rolului acţiunilor preventive.Strategia “Sănătatea 2020” a înregistrat progrese notabile în special în ceea ce priveşte reducerea inechităţilor, controlul factorilor de risc al bolilor şi promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate.

Planul de acţiune pentru sănătatea migranţilor implică:

• Stabilirea unui cadru de colaborare între statele membre
• Acţiune asupra factorilor sociali determinanţi ai sănătăţii
• Dezvoltarea şi pregătirea sistemelor de sănătate
• Îmbunătăţirea sistemului de informaţii şi comunicare
• Prevenirea bolilor transmisibile
• Reducerea factorilor de risc implicaţi în producerea bolilor netransmisibile
• Introducerea screeningului într-un mod eficient şi etic

Planul de acţiune pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile are o puternică componentă preventivă şiimplică măsuri adaptate populaţiei tinere (copii şi adolescenţi), adresate factorilor de risc specifici acestei vârste.

În domeniul bolilortransmisibile sunt recomandate măsuri care să consolideze realizările din domeniul celor prevenibile prin vaccinare (eradicarea poliomielitei, eliminarea rujeolei şi rubeolei din regiunea europeană a OMS) şi să extindă portofoliul de vaccinuri din cadrul programelor naţionale.

Prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale trebuie să ţină seama de necesitatea limitării concomitente a emergenţei rezistenţei bacteriilor la antibiotic, una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel global.

Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la HIV se referă la acces universal la medicaţie, continuitatea serviciilor medicale, cu ținta de eliminare a infecţiei  HIV la copii .

Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatita virală  presupune intervenții stabilite prin  pachete  de servicii medicale orientate către țintele stabilite la nivel național, acces la terapiile antivirale inovative, programe sustenabile din punct de vedere financiar, măsuri pentru scăderea prețurilor la medicamente.

Decizii importante care să coordoneze politicile de sănătate la nivel global vor fi adoptate la Geneva în cursul acestei luni când va avea loc Adunarea Mondială a Sănătăţii, când va fi ales şi noul Director General al OMS, după expirarea mandatului dr. Margaret Chan.

Profesor dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional OMS pentru Europa

Profesorul Alexandru Rafila este în prezent șeful Departamentului de Microbiologie din cadrul Universității Naționale Institutul de Boli Infecțioase „Matei Bals” din București