Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un număr de 8.195 de clădiri de învăţământ (respectiv 2.398 clădiri de grădiniţe, 4.432 de şcoli şi 1.365 de licee) dintre cele 27.210 înregistrate la nivel naţional nu sunt autorizate pentru securitate la incendiu, a declarat, joi, ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, citând un studiu al Ministerului Educaţiei realizat împreună cu Ministerul Dezvoltării în luna septembrie 2016.
El a precizat, la conferinţă de presă organizată de Ministerul Educaţiei şi Uniunea Arhitecţilor din România cu prilejul prezentării obiectivelor protocolului de colaborare privind iniţierea unui proiect-pilot de modernizare a infrastructurii educaţionale preuniversitare din mediul rural, că alte 16.129 de clădiri de învăţământ nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu şi numai 3.109 de astfel de clădiri deţin această autorizaţie.
Cât priveşte autorizaţia sanitară de funcţionare, ministrul a spus că, dintre cele 27.210 de clădiri de învăţământ, un număr de 5.451 nu deţineau această autorizaţie (dintre care 1.754 clădiri de grădiniţe, 3.002 şcoli şi 695 de licee).
În studiul menţionat au fost luate în calcul 18.235 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, din care 8.222 de grădiniţe, 8.446 de şcoli şi 1.567 de licee, cu un total de 27.210 clădiri de învăţământ.
"În luna august, Administraţia Prezidenţială - a fost prezent chiar preşedintele României, domnul Iohannis - a cerut Ministerului Educaţiei, Ministerului de Interne şi MDRAP să prezinte o situaţie la zi a tuturor clădirilor în care funcţionează şcoli. Care sunt clădirile care au apă, autorizaţie de funcţionare de la ISU şi de la autorităţile sanitare şi care nu au. La momentul acela, statisticile de la MENCS, MAI şi de la MDRAP erau diferite complet. E foarte important să fim pe aceeaşi pagină, adică să ştim unde anume trebuie intervenit şi de ce. S-a lucrat enorm în aceste luni, cu toate aceste ministere, împreună cu Administraţia Prezidenţială, ca să avem totuşi o hartă la zi, un inventar la zi al clădirilor în care funcţionează şcoli etc. şi unde anume este nevoie de intervenţie", a explicat Dumitru.
El a adăugat că aceste intervenţii nu trebuie făcute "rapsodic", numai pentru a răspunde presei, în fiecare toamnă, despre ce s-a mai întâmplat cu aceste autorizaţii. "O astfel de problemă se poate rezolva într-un număr de ani, dacă există un efort concertat din partea tuturor acestor instituţii importante şi din partea autorităţilor locale", a spus Dumitru.
În context, arhitectul Gheorghe Pătraşcu, secretar de stat în MENCS, a menţionat că se impune elaborarea unui proiect pe termen lung, având ca obiectiv principal ca în 5-6 ani toate şcolile să ajungă la un standard.
"Le dai măsuri anuale care trebuie susţinute financiar din bugetul local sau central, decât să vii în fiecare an, la 5-6 luni, şi să constaţi că lucrurile nu s-au mişcat. De ce nu au nevoie de autorizaţii unele clădiri? Pentru că se consideră că numai din momentul în care a apărut actul normativ devine obligatorie procedura de autorizare. Pompierii fac programe de educaţie în şcoli, mai ales după tragedia de la Colectiv, iar în domeniul sanitar cred că trebuie o negociere şi o înţelegere mai profundă din partea celor din Ministerul Sănătăţii, pentru că nu se poate merge numai pe coerciţie şi pe obligaţii", a susţinut Pătraşcu.
Cu acelaşi prilej, au fost prezentate obiectivele protocolului de colaborare MENCS-UAR privind iniţierea unui proiect-pilot de modernizare a infrastructurii educaţionale preuniversitare din mediul rural, cât şi volumul "Tendinţe contemporane în arhitectura pentru educaţia preuniversitară", coordonat de Augustin Ioan.
Potrivit lui Pătraşcu, proiectul-pilot se va derula pe perioadă de patru luni şi vizează 15 unităţi de învăţământ, selectate dintr-un număr de aproximativ 100 de propuneri venite din teritoriu, unde se intervine din punct de vedere tehnic, fie că e vorba de construcţii noi sau de alte tipuri de intervenţie. Pe de altă parte, plecând de la aceste exemple, se extrag concluzii care vor sta la baza metodologiei şi a planului de acţiune care vor putea fi folosite la nivel naţional, relatează Agerpres.
