Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Examenul de bacalaureat dă, anual, emoții elevilor de liceu. Anul acesta, însă, ei se confruntă cu o nouă anxietate, cea provocată de epidemia de coronavirus. Schimbarea brusca a programului lor a făcut să nu se mai poată concentra la învățat, iar stresul, spun ei,ar putea să se reflecteze în note.
Peste 150.000 de elevi urmează să susțină probele examenului de bacalaureat. Dacă, în mod normal, s-ar fi putut pregăti pentru aceste teste la școală, împreună cu profesorii, anul acesta a fost atipic din cauza epidemiei de COVID-19. Orele s-au desfășurat online, iar cei care nu au avut acces la laptopuri sau internat vor fi, ce mai probabil, dezavanatajați.
Alexandru Ciocîrlan este elev la Colegiul Național „Gheorghe Lazar” din Capitală și spune că se confruntă cu o stare de apatie, dar și cu lipsa de motivație.
„Cred că elevii de clasa a XII-a sunt împărțiți în două categorii: cei care au acces la mijloace de predare online, deci din medii favorizate, și cei care nu au acces la astfel de mijloace, nu au telefon, nu au calculator sau pur și simplu profesorii nu au recurs la predarea online și nu îi ajută în continuare. Evident, pentru cei care nu au acces la mijloace de predare online sunt în cea mai gravă situație. Între luna martie și 22, iunie, când va fi examenul de bac, nu au avut cum învețe, să recapituleze, alături de un profesor, de o îndrumare autorizată. Au trebuit să fie autodidacți, dacă au fost dispuși. Pe de altă parte, cei care au acces la mijloace de predare online, ei sunt mult mai favorizați și așa se produce o anumită discriminare, la un anumit nivel. Singura problemă ar fi o anumită lipsă a motivației, care este un factor psihologic în această perioadă a stării de urgență, în care nu ai cum să socializezi, să te vezi cu prietenii, să nu te vezi cu profesorii față în față, să ieși. Intervine o anumită stare de apatie pe care am simțit-o și eu destul de puternic și ai o anumită lipsă de tragere de inimă să lucrezi, să te pregătesști de bac și o faci mai mult știind că se apropie inevitabil ziua aceea, în mai puțin de două zile vine Bac-ul”, este de părere Alexandru Ciocîrlan, elev la Colegiul Național „Gheorghe Lazar” din București.
Un program strict este cheia succesului, este de părere elevul din București.
„La mine, studiul decurge în funcție de un program. Încerc să mă țin de un program cât de mult se poate. Mi-a propus un profesor, acum câteva săptămâni, să îmi fac un program. Înainte de acel moment, pierdeam foarte mult timp. Când s-a anunțat data exactă a bacalaureatului mi-am dat seama că este cazul să mă apuc mai serios și să încep să recapitulez mai serios la Română. În perioada asta este greu să te concentrezi cum ar trebui acasă. Scade capacitatea de concentrare pentru mulți dintre noi. Ne putem distrage cu multe alte lucruri. Eu am multe cunoștințe și mi se întâmplă să nu am tragere de inimă să lucrez, să mă pregătesc pentru aceste materii, pentru că mă iau cu altele, mă uit la televizor, mă uit pe telefon. Acum ești autodidactic, în majoritatea timpului”, a mai spus Alexandru.
Despre importanța programului vorbește și Ioana Drăgoiu, elevă la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad. Chiar și așa, factorii care o distrag de la studiu sunt mulți.
„Uneori îmi găsesc greu cheful de a mă apuca de lucru, dar încerc să îmi fac un program și să îl respect pentru a nu intra în criză de timp. La începutul pandemiei nu am fost așa de conștiincioasă. Am încercat să îmi fac un program pe care să îl urmez pentru a putea acoperi toată materia până la începutul lunii iunie. Pentru mine a fost mai greu să mă apuc de învățat, pentru că mă gândeam că sunt acasă în fiecare zi, dacă nu fac acum, pot face mai târziu, nu e neapărat ca la ora 10: 00 să mă pun la calculator să descarc subiectele, pot să le fac mai târziu dacă în momentul de față nu aveam chef. Tot așa , amânam timpul de învățat, venea seara și spuneam că nu mă mai apuc la ora de învățat, că u mai sunt la fel de eficientă. Ziceam că mâine fac altfel, mâine mă apuc de dimineață. neavând un program fix, mi-era mai greu să mă apuc de învățat”, a spus Ioana Drăgoiu.
Călin Oinea învață la Liceul Teoretic Gătaia din județul Timiș. El spune că se confruntă cu o anxietate din cauza faptul că nu mai merge la școală din cauza pandemiei, mai ales că orele online nu sunt 100% eficiente.
„Scade oarecum capacitatea de concentrare, de focusare pe lecțiile online și este mai greu să rămânem atenți la ceea ce ne este explicat. Majoritatea orelor sunt făcute doar ca să fie făcute. Nu sunt neapărat făcute ca să aflam noi ceva nou,ci ca să intrăm, să se facă niște screen-shot-uri care se transmit la Inspectorat”, explică adolescentul.
Ceea ce simt elevii este explicabil. Psihologul Keren Rosner spune că un examen important, așa cum este Bacalaureatul, ar fi bine să se desfășoare într-un context favorabil, pe fondul rutinei, „al siguranței și previziunii”.
„Ritmul și mediul cunoscut conferă control, iar predictibilitatea conferă siguranță. În situația actuală, nu există repere stabile la care să se raporteze elevii și acest prezent incert le induce sentimentul de haos, de dezorganizare. Confuzia mentală creată diminuează concentrarea, puterea de asimilare și speranța, de asemenea. Cu aceste premize instabile în ceea ce privește materia organizarea examenelor, asociate cu teama de COVID-19, nu fac decât să-i destabilizeze, să-i deprime, să le obstrucționeze șansele și visele, să-i dezorienteze în legătură cu ceea ce vor face în viitor”, a spus psihologul.
Confrom sursei citate, resursele elevilor aflați în an terminal de liceu se consumă pe adaptare, ei confruntându-se cu nesiguranța și tristețea.
„Situația actuală zdruncină încrederea în ei înșiși, în munca lor, în potențialul lor, cerințele de adaptare sunt prea rapide, prea intense, iar această solicitare psihică scade dine nergia pe care, în mod firesc, o alocau studiului. Resursele lor se consumă pe adaptare, în loc să fie direcționate spre asimilare de cunoștințe și pe planuri profesionale sau universitare. Adolescenții sunt asediați de trăiri emoționale copleșitoare: teamă, îngrijorare, tristețe, neputință, nesiguranță, care se interpun potențialului intelectual și al stării de optimism. Au nevoie de suport suplimentar în această perioadă, de sprijin, încurajare, din partea părinților și din partea profesorilor”, conchide psihologul.
(sursa: Mediafax)
