China interzice vălul și barba

China a interzis portul vălului, în cadrul măsurilor dure adoptate pentru a pune capăt a ceea ce Beijingul consideră a fi extremismul religios din provincia vestică Xinjiang. De asemenea, vor mai fi pedepsiți și cei care poartă bărbi „anormale” sau nume „neobișnuite”, a anunțat televi­ziunea „NBC News”.

Autoritățile chineze au interzis portul vălului, în cadrul măsurilor dure adoptate pentru a pune capăt a ceea ce Beiijingul consideră a fi extremismul religios din provincia vestică Xinjiang, acolo unde trăiesc uigurii, un grup etnic turc. Aproximativ trei pătrimi dintre aceștia se află în China, iar restul sunt răspândiți în Kazah-stan și Kârgâzstan. Majo­ritatea uigurilor sunt de religie sunnită, ramură a religiei islamice din care provine și organizația teroristă Stat Islamic (SI). Între măsurile intrate în vigoare sâmbătă mai figurează pedep­sirea celor care poartă bărbi „anormale” sau nume „neobișnuite”, precum și alte „însemne extremiste”. Nu este foarte clar ce alte forme de îmbrăcăminte mai sunt interzise potrivit noii legislații, care, apreciază „NBC News”, pare să-i discrimineze pe chinezii musulmani. Definiția „vălului” este, la rândul ei, destul de vagă, însă, după toate proba­bilitățile, Beijingul vizează „niqab-ul”, care acoperă fața, și „burka”, ce maschează atât chipul, cât și corpul. Legea nu definește nici noțiunea de barbă „anormală” sau nume „neobiș­nuit”, dar sugerează că acestea încura­jează „fanatismul religios”. Potrivit autorităților regionale, măsurile sunt în concordanță cu directivele președintelui chinez, Xi Jinping, care, într-un discurs rostit în 2014, declara că extremismul religios al „separatiștilor etnici” din Xinjiang amenință securitatea națio­nală. De-a lungul timpului, provincia a fost scena unor tensiuni periculoase între uiguri și chinezii Han, majoritari. În ultimii zece ani, violențele izbucnite în Xinjiang au fost puse de autorități pe seama radicalilor islamiști sau a separatiștilor. Anul acesta, în februarie, armata chineză a organizat raiduri în centrul provinciei, masând peste 10.000 de militari în capitala regiunii. Câteva zile mai târziu, SI a amenințat China pentru prima oară, printr-un mesaj care anunță un val de atentate.

În 2015, jihadiștii s-au adresat uigurilor printr-un mesaj în care le cereau acestora să se alăture islamiștilor radicali, în teritoriile controlate de SI.

Din rațiuni religioase și de securitate, minoritatea uigură a fost, deseori, ținta guvernului de la Beijing. Președintele Xi Jinping consideră că uigurii pun în pericol securitatea Chinei.