Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pielea europenilor a devenit considerabil mai albă faţă de cum era acum 5.000 de ani, spun oamenii de ştiinţă care au observat această diferenţă studiind ADN prelevat de la schelete vechi şi comparându-l cu ADN-ul europenilor din ziua de azi.
O echipă mixtă de la univerităţile din Londra şi Mainz a descoperit că există schimbări majore petrecute în ultimii 5.000 de ani la genele care dau trăsături precum culoarea pielii, a părului şi a ochilor.
"Europenii preistorici aveau pielea mult mai închisă la culoare decât urmaşii lor de azi. Este un fenomen foarte interesant, dat fiind că de-a lungul sutelor de mii de ani ai evoluţiei umane fenotipul care dă piele mai închisă la culoare a avut mai mult succes. Toţi strămoşii noştri aveau pielea mai închisă la culoare", spune Sandra Wilde, coordonatoarea studiului.
Echipa spune că acest studiu este primul care poate furniza o dată anume de la care schimbările în ceea ce priveşte culoarea pielii, a părului şi a ochiilor au început să se răspândească.
Lucrând în colaborare cu arheologi din Berlin şi Kiev, cercetătorii au folosit simulări computerizate pentru a umple golurile datelor concrete. Aceştia au stabilit că schimbările suferite în ultimii 5.000 de ani nu pot fi puse doar pe seama mutaţiilor genetice întâmplătoare. Cercetătorii spun că modificările înfăţişării europenilor pot fi explicate mai degrabă din prisma selecţiei sexuale.
Acest lucru contrazice, în parte, teoria potrivit căreia pielea europenilor s-ar fi albit pentru a putea absorbi o cantitate mai mare de raze ultraviolete, necesare pentru sintetizarea vitaminei D.
"Teoria vitaminei D pare mai puţin convingătoare atunci când trebuie să explicăm schimbările culorii părului şi a ochiilor. În schimb, este posibil ca părul şi ochii de culori mai deschise să fi funcţionat ca o marcă a identităţii de grup. Or acest lucru are un rol foarte important în selectarea partenerilor", spune Sandra Wilde.
Echipa spune că studiul confirmă şi faptul că preferinţele sexuale ale membrilor unui grup joacă deseori un rol mai mare în evoluţia speciei decât mediul în care acea specie trăieşte.
