Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis duminică, la Bamako, capitala statului Mali, că va ajuta statele grupului G5 din Sahel (Mali, Niger, Burkina Faso, Mauritania, Ciad) să obţină finanţări pentru forţa comună antiteroristă preconizată, cerându-le în acelaşi timp să-şi demonstreze eficacitatea în lupta împotriva jihadiştilor, relatează France Presse.
'Va depinde de dumneavoastră şi de armatele statelor dumneavoastră să convingeţi că G5 poate fi eficace, cu respectarea convenţiilor umanitare. Rezultatele trebuie să apară pentru a-i convinge pe partenerii noştri', a declarat Macron în deschiderea summitul G5 Sahel.
Forţa G5, care va fi desfăşurată într-o primă etapă în zona unde se învecinează Mali, Burkina Faso şi Niger, se va alătura operaţiunii franceze Barkhane împotriva jihadiştilor în Sahel şi Misiunii ONU în Mali (MINUSMA).
Ideea unei forţe regionale, susţinută de Paris, a fost relansată pe 6 februarie, cu ocazia unui summit la Bamako.
Această forţă urmează să dispună la început de circa 5.000 de militari, din cele cinci state implicate, care îşi propun dublarea ulterioară a efectivelor.
Uniunea Europeană a promis deja 50 de milioane de euro, iar sâmbătă seara, ministrul de externe al statului Mali, Abdoulaye Diop, a evocat un buget total de 450 de milioane de dolari.
În ce priveşte cele 50 de milioane, Parisul contează mai ales pe Germania, Olanda şi Belgia, sperând, conform preşedinţiei franceze, pe un 'sprijin concret' al SUA, prezente militar în regiune în special cu drone ce au baza în Niger.
Într-un nou gest de sfidare, principala alianţă jihadistă din Sahel, intitulată 'Nosrat al-Islam Wal Mouslimine' ('Grupul de sprijin al islamului şi musulmanilor'), având legături cu Al-Qaida, a difuzat sâmbătă, în preziua summitului de la Bamako, o înregistrare video în care sunt arătaţi şase cetăţeni străini răpiţi în Mali şi în Burkina Faso între 2011 şi 2017, printre care şi românul Iulian Gherguţ.
Din alianţă fac parte şi organizaţii jihadiste care au controlat nordul statului Mali timp de aproape zece luni, în urma unei rebeliuni tuarege, în martie-aprilie 2012.
Islamiştii radicali au fost ulterior alungaţi din această vastă regiune şi în mare parte dispersaţi de o operaţiune militară internaţională lansată în ianuarie 2013 şi care continuă.
Zone întregi scapă însă şi acum controlului forţelor armate din Mali şi externe, vizate cu regularitate de atacuri jihadiste. Concentrate anterior în nord, aceste atacuri s-au extins de la începutul lui 2015 spre centrul, apoi în sudul ţării.
